ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1765/2013

Asupra cauzei de față

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1774 din 13 iulie

2011 a Judecătoriei Zalău s-a respins ca neîntemeiată excepția autorității de

lucru judecat invocată de către pârâtul M.A.

S-a admis cererea

reclamanților D.F., B.I. și D.A., în contradictoriu cu pârâții M.A., M.P., G.E.,

C.T., V.S.T., B.D.E., B.M.L., C.I.C.

S-a stabilit că masa

succesorală suplimentară lăsată de defuncții M.D. și soția M.D., este alcătuită

din teren înscris în titlul de proprietate emis la data de 25 septembrie 1995,

poziția 1 extravilan, tarlaua „L.”.

S-a dispus ieșirea

din indiviziune cu privire la imobilul teren extravilan - pășune, în suprafață

de 2.000 mp, înscris în titlul de proprietate emis la data de 25 septembrie 1995,

poziția 1 extravilan, tarlaua „L.”, prin atribuirea în favoarea lui M.A., M.

(V.) D.L., G.E. și M.P., fără sultă în favoarea pârâților C.T. și C.I.C.

S-a constatat că M.A.,

M. (V.) D.L., G.E. și M.P., în calitate de vânzători, au încheiat cu D.I. și D.F.,

în calitate de cumpărători, la data de 23 decembrie 1997, un antecontract de

vânzare-cumpărare sub semnătură privată, cu privire la suprafața de 2.000 mp,

înscrisă în titlul de proprietate emis la data de 25 septembrie 1995, poziția 1

extravilan, tarlaua „L.”, pentru prețul de 200 lei.

S-a menționat că hotărârea

va ține loc de contract autentic notarial de vânzare-cumpărare.

S-a constatat că

suprafață de 2.000 mp, înscrisă în titlul de proprietate emis la data de 25

septembrie 1995, poziția 1 extravilan se identifică cu, C.F. Fetindia, conform

raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de către expert A.N.

S-a dispus întabularea

dreptului de proprietate al lui D.I. și D.F. asupra terenului

extravilan-pășune, în suprafață de 2.000, în C.F. Fetindia, cu titlu de

vânzare-cumpărare.

S-a admis excepția

netimbrării cererii reconvenționale formulată de către pârâtul M.A., invocată din

oficiu.

S-a anulat ca

netimbrată cererea formulată de pârâtul reclamant reconvențional M.A.,

împotriva reclamanților pârâți reconvenționali D.F., B.I. și D.A., având ca

obiect obligarea reclamanților pârâți reconvenționali la plata sumei de 9.800

lei, reprezentând diferență de preț.

S-a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul M.A.,

împotriva chemaților în garanție G.E. și C.I., privind obligarea chemaților în

garanție la plata de daune morale în cuantum de 50.000 lei.

Pârâții au fost

obligați să plătească reclamanților suma de 2.252 lei, cu titlu de cheltuieli

de judecată.

Prin Decizia civilă nr.

778 din 22 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Sălaj în Dosar nr. 3310/337/2009

s-a respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul M.A. împotriva sentinței

civile nr. 1774 din 13 iulie 2011 a Judecătoriei Zalău și a fost obligat la plata

sumei de 1.500 lei, cheltuieli de judecată către reclamanți.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat apel reclamantul M.A. arătând că nu a renunțat niciodată la

calea de atac a apelului.

Prin Decizia nr. 73/A

din 7 septembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a I a civilă,

a fost respins ca inadmisibil apelul reclamantului, reținându-se că, în raport

de dispozițiile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., împotriva hotărârilor

pronunțate în recurs, care sunt irevocabile, nu poate fi exercitată calea de

atac a apelului sau a recursului, iar în raport de dispozițiile art. 282 alin.

(1) C. proc. civ., decizia atacată de către reclamant cu apel nu se încadrează în

cele menționate de textul de lege.

Împotriva deciziei

pronunțate în apel, reclamantul a formulat recurs, fără a indica în drept vreo

dispoziție legală.

În susținerea

recursului, s-a arătat că în Dosarul nr. 3310/337/2009 sunt dovezi vădite de

lipsă de procedură cu pârâții, completul de judecată din 7 septembrie 2012 a

fost constituit nelegal din 2 judecători, vicepreședinta Curții de Apel Cluj a

fost incompatibilă să soluționeze cauza pentru că a soluționat Decizia nr. 171

din 11 iunie 2010, în Dosarul nr. 2214/84/2009, hotărârile din cele două dosare

nu sunt semnate, în mod greșit i-a fost anulată ca netimbrată cererea

reconvențională, nu i-a fost semnată cererea de completare a motivelor de apel,

în raport de decizia atacată se arată că se invocă prevederile art. 137 alin

(1) și art. 377 alin (1) C. proc. civ., referitoare la excepțiile de procedură

și de fond de care se fac vinovați sunt cei care au soluționat în fond și în

recurs și notarul public.

Recursul va fi

respins ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin Decizia nr. 73/A

din 7 septembrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, a fost respins ca

inadmisibil apelul reclamantului, în raport de dispozițiile art. 377 alin. (2) pct.

4 și 282 alin. (1) C. proc. civ.

Prin motivele de

recurs, recurentul reclamant formulează critici care nu au legătură cu soluția

de inadmisibilitate a apelului.

Singura critică care

ar putea fi încadrată în motivul de nelegalitate prevăzut de pct. 9 din art. 304

C. proc. civ. se referă la invocarea art. 137 alin. (1) și art. 377 alin (1) C.

proc. civ., însă recurentul nu arată de ce în raport de aceste dispoziții

hotărârea atacată este nelegală.

În prevederile art. 377

alin. (1), pct. 1-4 C. proc. civ. sunt menționate hotărârile care sunt

definitive, iar în cele de la alin. (2) pct. 1-5 sunt enumerate cele care sunt

irevocabile.

Decizia atacată de

recurent cu apel este o hotărâre pronunțată în recurs care potrivit art. 377 alin.

(2) pct. 4 C. proc. civ. este irevocabilă, împotriva acestora neputându-se

exercita, așa cum a reținut și instanța de apel, calea apelului sau recursul.

Astfel, instanța a reținut

în mod legal incidența dispozițiilor art. 377 alin. (2). pct. 4 C. proc. civ.,

raportat la dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., care fac de prisos

cercetarea fondului, instanța pronunțându-se mai întâi asupra excepțiilor

procedurale sau de fond.

Cât privește

criticile referitoare la încălcarea procedurii de citare, alcătuirea instanței

și nesemnarea hotărârii ce ar putea fi încadrate în pct. 1 și 5 din art. 304 C.

proc. civ., acestea sunt nefondate pentru că din verificarea actelor și lucrărilor

din dosar se constată că procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar

completul de judecată a fost legal constituit în ședința din 7 septembrie 2012,

din 2 judecători, pentru că judecata în apel se face în complet format din 2

judecători

,

conform art.

54 din Legea nr. 304/2004, iar hotărârea atacată este semnată de ambii

judecători.

Nici critica prin

care se susține incompatibilitatea președintelui de complet nu este fondată

pentru că prin decizia în raport de care se invocă această incompatibilitate

judecătorul a făcut parte din completul care a soluționat apelul împotriva unei

hotărâri prin care s-a anulat acțiunea recurentului pentru lipsă de obiect și

nu pentru o judecată pe fond, în sensul art. 24 alin (1) C. proc. civ., conform

căruia judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu poate lua

parte la judecata aceleiași pricini în apel sau în recurs și nici în caz de

rejudecare după casare.

Critica cu privire la

greșita anulare a cererii reconvenționale, ca netimbrată nu va fi analizată, ca

și restul criticilor, pentru că apelul a fost respins ca inadmisibil, iar

aceste susțineri nu au legătură cu soluția pronunțată.

Pentru considerentele

arătate, în raport de dispozițiile art. 312 alin (1) C. proc. civ., va respinge

recursul declarat de pârâtul M.D.A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de pârâtul M.D.A. împotriva Deciziei nr. 73/A din 7

septembrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 martie 2013.