ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1699/2014

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată pe

rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 16 ianuarie 2014,

revizuentul A.D., în contradictoriu cu intimata Camera Deputaților, prin

Secretariatul General, a solicitat anularea sentinței civile nr. 8872 din 15

octombrie 2013 a Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și

asigurări sociale, întrucât prin „respingerea cererii de revizuire formulată de

reclamantul A.D. se încalcă autoritatea de lucru judecat ce rezultă, în mod

vădit neîndoielnic, din sentința civilă nr. 6114 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ședința

publică de la data de 30 octombrie 2012”.

În motivarea cererii de

revizuire, revizuentul arată că această cerere este admisibilă, întrucât cea de-a

doua hotărâre încalcă puterea de lucru judecat a primei hotărâri, existând triplă

identitate de părți, obiect și cauză între cele două cauze, iar pe fond precizează

în esență că i-au fost încălcate drepturile salariale și pensia de serviciu prin

nesocotirea dispozițiilor de drept comunitar, iar prin decizia civilă nr. 4208

din 9 iunie 2009 a Curții de Apel București s-a constatat în mod greșit lipsa calității

procesual pasive a angajatorului Camera Deputaților.

Intimata Camera Deputaților,

prin Secretariatul General, a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția

inadmisibilității cererii de revizuire în raport

de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ.

Analizând condițiile de

admisibilitate ale revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., Înalta Curte, ca instanță superioară celor două instanțe care au pronunțat

hotărârile despre care se afirmă că ar fi contradictorii, competentă a soluționa

prezenta cerere de revizuire, constată următoarele:

Conform art. 322 pct.

7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă există hotărâri definitive

potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași

pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Motivul de revizuire întemeiat

pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., permite anularea celei de-a doua hotărâri în cazul

în care se ajunge în situația ca același proces să fie soluționat de două ori, prin

pronunțarea unor hotărâri contradictorii, pentru a se da eficiență principiului

puterii lucrului judecat.

De aceea, pentru a fi

admisibil, acest motiv de revizuire presupune îndeplinirea cumulativă a următoarele

condiții: hotărârile să fie definitive (chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul

cauzei) și contradictorii, să fie pronunțate în dosare diferite, dar să privească

același litigiu, adică să existe identitate de părți, obiect și cauză între hotărâri;

în cel de-al doilea dosar să nu se fi invocat excepția puterii lucrului judecat

sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat.

Revizuentul invocă existența

contrarietății între sentința civilă nr. 6114 din 30 octombrie 2012, pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

și sentința civilă nr. 8872 din 15 octombrie 2013 a Tribunalului București, secția

a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Analizând condițiile de

admisibilitate menționate anterior cu privire la hotărârile ce se invocă a fi contradictorii,

se constată că:

- sentința civilă nr.

6114 din 30 octombrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a soluționat în mod definitiv o cerere având

ca obiect revizuire, formulată împotriva sentinței civile nr. 3245 din 16 mai 2012

și motivată în drept pe încălcarea principiului priorității dreptului comunitar,

reglementat în art. 148 alin. (2) coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituției

României;

- sentința civilă nr.

8872 din 15 octombrie 2013 a Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de

muncă și asigurări sociale, a soluționat în mod definitiv o cerere având ca obiect

revizuirea unei alte sentințe, respectiv a sentinței civile nr. 1361 din 13februarie

2012 a Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale,

și a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Privite comparativ, cele

două litigii nu au același obiect și ceea cauză, întrucât cererile de revizuire

privesc hotărâri judecătorești diferite, iar temeiul de drept al revizuirii diferă,

ceea ce dovedește că nu ne aflăm în ipoteza soluționării în mod contradictoriu a

uneia și aceleiași pricini.

În acest context, nu sunt

îndeplinite două dintre condițiile cerute pentru existența a două hotărâri contradictorii

pronunțate în aceeași cauză, astfel încât cererea de revizuire de față este inadmisibilă

și va fi respinsă ca atare.

Potrivit art. 326

alin. (3) C. proc. civ., „dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii

și la faptele pe care se întemeiază”, astfel că celelalte aspecte invocate de revizuent

în motivarea cererii de revizuire nu vor fi analizate, deoarece exced limitelor

învestirii instanței cu o cerere de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă

cererea de revizuire formulată de revizuentul A.D. împotriva deciziei nr. 8872 din

15 octombrie 2013 a Tribunalului București, secția a VII-a conflicte de muncă și

asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 30 mai 2014.