ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1667/2014

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 744 din 20 februarie 2013 pronunțată în dosarul nr. 2200/108/2012, Tribunalul Arad a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul A.Ș. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin CNADN S.A.

din România, cu sediul în București, str. D.G., prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, cu sediul în Timișoara, str. C.B.; a anulat în parte Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 97/139 din 07 octombrie 2011 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 255/2010, Consiliul Local Pecica; a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 2.180,8 euro sau echivalentul în RON conform cursului BNR la data plății, cu titlu de despăgubiri și dobânda legală raportat la diferența dintre 2.180,8 euro (determinată la cursul BNR din data plății) și suma de 4.641,63 RON stabilită prin Hotărârea nr. 97/139 din 07 octombrie 2011 cu începere de la 06 ianuarie 2012 până la plata efectivă a debitului; a obligat pârâtul să achite reclamantei și suma de 1.500 RON cheltuielile de judecată parțiale.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că nu a avut loc exproprierea propriu-zisă a terenului prin emiterea deciziei de expropriere, iar procedura de realizare a acesteia urmează legea în vigoare la momentul derulării ei, fiecare act juridic este supus actului normativ sunt imperiul căruia se realizează; prin H.G. nr. 488/2011 s-a stabilit doar o valoare estimativă a despăgubirilor, cuantumul final al fiecărei despăgubirii, urmând a fi determinat prin hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii prevăzută de art. 20 din Legea nr. 255/2010. Raportul de evaluare globală a imobilelor valabil pe anul 2012, luat în considerare de notarii publici la autentificarea actelor juridice notariale privitoare la imobile și care are la bază date statistice culese din activitatea notarială din anul precedent 2011, stabilește pentru Orașul Pecica o valoare de 2.000 euro/ha, ceea ce în echivalent înseamnă 0,2 euro/mp, adică 0,9 RON/mp.

Actele juridice constatate prin contractele de vânzare-cumpărare depuse în probațiune, inclusiv cel al reclamantului și adresa nr. 221 din 08 mai 2012 a Biroului Notarial "D." oferă următoarele prețuri de vânzare: 0,88 euro/mp (preț obținut în urma negocierii unei societăți comerciale cu o persoană fizică); 0,2 euro/mp și 0,5 euro/mp (prețuri obținute în cadrul unor vânzări între persoane fizice) și 0,3 euro/mp (preț obținut în cadrul unei vânzări de către o persoană fizică în favoarea unei persoane juridice) + evaluarea unui preț minim de 0,15 - 0,2 euro/mp (1.500 - 2.000 euro/ha) în perioada 2010 - 2012 în raporturile dintre persoane fizice și a unui preț maxim de 0,29 euro - 0,3 euro/mp (2.900 - 3.000 euro/ha) în același interval de timp în cadrul tranzacțiilor la care a participat o societate comercială.

Ținând cont de faptul că, potrivit textului legal antecitat, instanța este obligată să determine despăgubirea raportat la prețul de vânzare din perioada efectuării expertizei, adică 2012 în cazul de față, precum și aspectele relevate de experți potrivit cărora, în condițiile actualei crizei financiare izbucnite în 2008, în anul 2012 s-a înregistrat o ușoară creștere a prețurilor față de 2011 și 2010, tribunalul a concluzionat că în anul 2012, prețul obișnuit de vânzare a terenurilor agricole din extravilanul localității Pecica a fost de 0,3 euro/mp.

În consecință, valoarea terenului expropriat de 6.510 mp a fost de 1.953 euro, echivalent al sumei de 8.806 RON, la un curs valutar al BNR de 4,5089 RON/euro, iar totalul daunei complementare este de 220 + 207,8 euro, în total 227,8 euro, la care se adaugă prejudiciul principal reprezentat de valoarea de piață a terenului expropriat, și anume 1.953 euro, așa încât totalul pagubei este de 2.180,8 euro, echivalent al sumei de 9.833 RON.

Tribunalul a reținut că nu se justifică acordarea unor despăgubiri suplimentare pentru dauna pretins provocată ca urmare a interdicției de construire pe lățimea benzii de siguranță și protecție, în condițiile în care, pe de o parte, experții nu au reținut existența unei astfel de daune, iar, pe de altă parte, terenul expropriat a avut categoria de folosință agricol (arabil), iar reclamantul nu au făcut dovada că a fost aprobat un plan urbanistic zonal care, anterior exproprierii, să fi schimbat categoria de folosință a terenului din teren agricol extravilan în teren cu construcții. Împotriva acestei sentințe au declarat recursuri, deopotrivă, atât reclamantul A.Ș., cât și pârâtul Statul Român, prin CNADNR SA, recursuri care au fost recalificate de curte ca fiind apeluri, în raport cu disp.

art. 281 1 C. proc. civ., în contextul în care reclamantul a solicitat prin acțiunea introductivă o despăgubire de minim 126.071 RON. În esență, ambele apeluri, depuse și motivate în termen au adus critici soluției instanței de fond atât din perspectiva valorii efective a despăgubirii dispuse de tribunal, cu privire la suprafața de 6.510 mp din terenul situat în Localitatea Pecica, Jud. Arad, nr. cadastral 304124, cât și la metoda de determinare aleasă de instanța de fond, despre care s-a afirmat că încalcă disp. art. 25 - 26 din Legea nr. 33/1994 - republicată, la care face trimitere expresă Legea nr. 255/2010. Curtea de Apel Timișoara, Secția Înalta Curte civilă, prin Decizia nr. 162 din 7 noiembrie 2013 a respins apelul declarat de pârâtul Statul Român prin M.T.I.

prin CNADN din România SA, a admis apelul reclamantului A.Ș. împotriva aceleiași sentințe pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantului la suma de 114.328 RON, la care se adaugă suma de 908 RON cu titlu de daune suplimentare pentru transport; a menținut în rest sentința apelată; a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 2400 RON cu titlu de cheltuieli de judecată și a dat în debit CNADR S.A. cu suma de 900 RON cuvenită experților, cu titlu de onorarii pentru expertiza efectuată în apel.

În apel, Curtea, în urma admiterii cererii de probațiune formulată și susținută de ambele categorii de apelanți, a dispus efectuarea unei noi expertize judiciare, care a avut ca principal obiectiv determinarea valorii terenului expropriat de la reclamanți în suprafața de 6.510 mp din terenul situat în Localitatea Pecica, Jud. Arad, nr. cadastral 304124, exclusiv prin metoda comparației directe precum și identificarea și evaluarea eventualelor daune suplimentare. Lucrarea a fost efectuată în cauză de către experții judiciari Ș.A., B.M. și P.I., aceștia concluzionând unanim că valoarea de despăgubire prin metoda comparației directe este de 114.328 RON, la care se adaugă daune suplimentare în valoare de 8.062 RON, compusă din 5.765 RON/daună pentru redobândirea aceleiași suprafețe de teren, 908 RON - dauna datorată cheltuielilor suplimentare de transport, 1.389 RON - dauna determinată de lipsa subvenției și 0 RON - dauna pentru terenuri greu de cultivat.

Această expertiză nu a fost contestată de părți, acestea neformulând cereri de lămurire sau de completare a lucrări și nu au formulat niciun fel de obiecțiune. Curtea a constatat, în primul rând, faptul că prin Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 97/139 din 07 octombrie 2011 a Comisiei de aplicare a Legii nr. 255/2010, s-a dispus exproprierea de la reclamanți a suprafeței de 6.510 mp din terenul situat în Localitatea Pecica, Jud. Arad, nr. cadastral 304124 și s-a stabilit ca limită a despăgubirilor suma de 4.641,63 RON pentru întreaga suprafață. În urma probatoriului suplimentar administrat de curte în apel, respectiv a expertizei tehnice judiciare, s-a constatat că valoarea de piață a acestui teren, prin metoda comparației directe este de 3,76 euro/mp, valoarea în RON a acestei suprafețe expropriate de 6.510 mp fiind de 114.328 RON sau 25.356 euro.

Curtea a constatat că această valoare este singura determinată în raport cu normele prev. de disp. art. 25 - 26 din Legea nr. 33/1994 - republicată, la care face trimitere expresă Legea nr. 255/2010 și că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală atunci când a decis să ignore aceste dispoziții și a ales în schimb să aplice alte criterii de evaluare, derivate din Grila de impozitare a Notarilor Publici, care conține doar valori orientative ale terenurilor, folosite pentru a stabili impozitele și taxele notariale în raport cu dispozițiile Codului fiscal și nicidecum pentru a determina valoarea reală de piață a unui bun imobil supus exproprierii și care, potrivit Legii nr. 33/1994, trebuie să aibă la baza metoda comparației directe.

Legea stabilește fără echivoc că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, iar la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia. În apel, cu ocazia refacerii expertizei, experții au analizat și determinat valoarea strict prin raportare la prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, respectiv orașul Pecica din județul Arad.

În ceea ce privește daunele suplimentare cauzate proprietarilor, deși experții le identifică la valoarea de 8.062 RON, compusă din 5.765 RON - daună pentru redobândirea aceleiași suprafețe de teren, 908 RON - dauna datorată cheltuielilor suplimentare de transport și 1.389 RON - dauna determinată de lipsa subvenției, Curtea a constatat că singura care se justifică a fi acordată este cea de 908 RON, respectiv dauna datorată cheltuielilor suplimentare de transport.

Instanța de apel a reținut că nu se impune a fi incluse și sumele necesare reclamanților pentru a-și reîntregi proprietatea diminuată ca efect al exproprierii, prin cumpărarea în aceeași zonă, de pe piața liberă, a unei alte suprafețe de teren egală ca întindere cu cea preluată în domeniul public și care cuprind: 2% comision unei societăți de intermedieri imobiliare, 1% cheltuieli notariale suportate de cumpărător și 2% o estimare a cheltuielilor suplimentare legate de deplasări, publicitate, câtă vreme valoarea de vindere forțată, respectiv prețul pe care îl vor încasa reclamanții, prin metoda comparației directe reprezintă chiar valoarea reală de piață a terenului acestora, ca și cum ar fi fost vândut pe piața liberă, care raport dintre cerere și ofertă.

Tot pentru acest motiv, a reținut curtea, nu se justifică nici includerea în cuantumul despăgubirilor a contravalorii producției agricole, nerealizate, respectiv dauna pentru lipsa de folosință a terenului și în plus, curtea va constata, asemenea tribunalului, că din întreg ansamblul probator administrat în cauză nu rezultă că la momentul exproprierii, terenul ar fi fost însămânțat ori cultivat și că, urmare a exproprierii, reclamanții nu ar mai fi putut să culeagă recolta. Aceasta deoarece din probe nu a rezultat că terenul cu pricina ar fi fost cultivat până la momentul la care a intervenit exproprierea, ori că ar fi fost dat în arendă, astfel că acordarea de despăgubiri pentru pretinsul prejudiciu eventual și incert, legat de imposibilitatea cultivării terenului expropriat, nu își are nicio fundamentare legală.

Pe de altă parte, curtea a constatat că se impune acordarea daunelor în cuantum de 908 RON datorate cheltuielilor suplimentare de transport și daunele pentru lipsa de acces la parcelele rămase în proprietate, reținând că prima expertiză de la fond a indicat că noile drumuri de acces pe care expropriatorul este obligat să le realizeze vor presupune o rută de deplasare mai lungă decât prezenta, astfel că eventualele cheltuieli suplimentare de transport nu sunt incerte, reclamanții fiind nevoiți să facă un ocol, pentru a ajunge la cealaltă parcelă care le rămâne în proprietate. Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel a formulat recurs pârâtul Statul Român prin M.T.I. prin CNADN din România SA întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În dezvoltarea motivelor de recurs a arătat următoarele: Despăgubirea propusă și neacceptată de expropriat se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. Ambele componente au fost avute în vedere la stabilirea cuantumului despăgubirilor propuse a fi plătite. La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor tine seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de evaluare, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.

Valoarea la care se vând imobilele de același fel rezulta din însăși raportul de evaluare întocmit pentru aceste terenuri și este mai mică decât cea propusă de expropriator spre a fi plătită. Au susținut că prețul de piață stabilit prin raportul de evaluare care a stat la baza propunerii despăgubirilor este unul corect. De altfel, datele cuprinse în raportul de evaluare întocmit de S.C. E. S.R.L. sunt în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și sunt susținute și de exemple de oferte de vânzare a terenurilor în zonă. În prezent, cadrul legal în materie de exproprie îl reprezintă Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

Conform prevederilor art. 5 din Legea nr. 255/2010 expropriatorul are obligația de a aproba prin Hotărâre de Guvern și lista proprietarilor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, așa cum rezultă din evidențele unităților administrativ-teritoriale. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Autostrada Nădlac - Arad" au fost aprobați prin H.G. nr. 1.480/2009, publicată în M. Of. nr. 845/8.12.2009. Prin H.G. nr. 416/2010 s-a aprobat amplasamentul lucrării, declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele situate pe amplasamentul lucrării "Autostrada Nădlac - Arad", precum și suma globală estimați cu titlu de despăgubire în valoare de 63.000 mii lei, sumă rezultată din Raportul de expertiză întocmit de către un expert autorizat ANEVAR, angajat de către expropriator, în conformitate cu vechiul cadru legislativ în materie de expropriere.

Suma de 63.000 mii lei aprobată prin H.G. nr. 416/2010 a fost suplimentată cu suma de 17.500 mii lei prin H.G. nr. 1.248/2010, în conformitate cu art. 4 din Legea nr. 198/2004, cu modificările și completările ulterioare, întrucât la data promovării hotărârii inițiale din cauza insuficienței bugetare a fost alocată de la bugetul de stat doar suma de 63.000 mii lei, suma globală necesară acestui proiect fiind de 80.500 mii lei.

Art. 11 din Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, prevede la alin. (7), (8) și (9): "(7) înainte de data începerii activității comisiei prevăzute la art. 18, un expert evaluator specializat în evaluarea proprietăților imobiliare, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România - ANEVAR, va întocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, pe fiecare categorie de folosință. (8) Raportul de evaluare se întocmește avându-se în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici potrivit art. 771 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

(9) Raportul de evaluare se întocmește sub coordonarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România". Raportul a fost întocmit și cuprinde elementele constitutive ale valorii despăgubirilor aferente fiecărui imobil în parte, așa cum sunt ele prevăzute de Legea nr. 33/1994, adică prețul la care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel și contravaloarea prejudiciului proprietarului prin faptul exproprierii. În concret, conform Raportului de evaluare pentru estimarea valorii de despăgubire conform Legii nr. 255/2010 a terenurilor afectate de construcția autostrăzii pe U.A.T, Pecica, jud. Arad, întocmit în mai 2011, suprafața totală ce urmează a fi expropriată este de 865211 mp, având o valoare de despăgubire totală de 684.356,29 RON.

Raportul de evaluare a fost întocmit în concordanță cu reglementările Standardelor Internaționale de Evaluare de către domnul ing. G.N., expert evaluator bunuri mobile și proprietăți imobiliare, având calitatea de membru ANEVAR, legitimație nr. 6253, și calitatea de Expert funciar membru AEF, legitimație nr. 018 și de către doamna Ec. G.N., expert proprietăți imobiliare, având calitatea de membru ANEVAR, legitimație nr. 1222. Raportul de evaluare a fost întocmit în vederea estimării valorii terenului expropriat, bazându-se pe principiile exproprierii pentru cauză de utilitate publică, idei directoare declarate prin legislația în vigoare. Valoarea de despăgubire a fost estimată conform prevederilor Legii nr. 255/2010 și Legii nr. 33/1994 și conform standardului internațional IVS 1, reprezentând o valoare specială a terenurilor compusă din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.

Prin urmare, această valoare specială este mai mare decât o valoare de piață, care reprezintă: "suma estimată pentru care o proprietate poate fi schimbată la data evaluării, între un cumpărător decis și un vânzător hotărât, într-o tranzacție echilibrată, după un marketing adecvat, în care fiecare parte acționează în cunoștință de cauză, prudent și fără constrângeri". În urma raportului de evaluare întocmit, proprietarii terenurilor sunt obligați să vândă, iar cumpărătorul este, la rândul său, obligat să cumpere, amândoi fiind condiționați de proiectul de utilitate publică în cauză, și anume "Construcția Autostrăzii Nădlac - Arad, pe teritoriul administrativ al Jud. Arad". Astfel, preeminența interesului general, care este definit de art. 2, alin (1), lit. i) al Legii nr. 554/2004 a Contenciosului administrativ, ca fiind: "interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor", determină prevalarea în fața interesului privat al proprietarilor, însă determină totodată o justă și imediată despăgubire, care în concret are aptitudinea de a fi mai însemnata decât valoarea de piață a imobilului.

De asemenea, raportul de evaluare a fost întocmit analizând piața specifică a proprietăților imobiliare în cauză, întemeindu-se pe criterii precum: definirea pieței (tipul de proprietate, potențialul de a produce venituri, localizare, caracteristicile investitorilor și arendași), gradul de fertilitate al terenului sau echilibrul pieței (cererea probabil, oferta competitivă, etc.). În concluzie, susține că valorile stabilite prin expertiza ce a stat la baza declanșării procedurilor de expropriere (cea efectuată S.C. E. S.R.L.) au fost cele corecte. Intimatul A.Ș. a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepția nulității recursului motivat de împrejurarea că dezvoltarea criticilor din recurs nu permite încadrarea în vreunul din cazurile de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de art. 304 C. proc.

civ. În subsidiar, a arătat de ce recursul este și nefondat. La termenul de judecată din data de 29 mai 2014 instanța de recurs a supus dezbaterii excepția nulității recursului și a rămas în pronunțare pe acest aspect. Analizând această excepție, Înalta Curte constată că este întemeiată pentru următoarele considerente: Potrivit art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că, pe lângă posibilitatea încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc.

civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței de apel în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. În speța de față, susținerile recurentului se referă la chestiuni vizând etapa administrativă a exproprierii, respectiv modalitatea de evaluare a despăgubirilor în această etapă, iar nu la argumentele instanței de apel, referitoare la modalitatea de stabilire a despăgubirilor în etapa judiciară a contestației raportat la dispozițiile legale în materie. Prin urmare, fără să combată în vreun fel argumentele instanței de apel și fără a formula critici susceptibile de cenzură în recurs, recurentul a nesocotit existența judecății anterioare și natura căii de atac a recursului.

Modalitatea în care recurentul a înțeles să critice decizia atacată constă practic în redarea actelor normative în materia exproprierii pentru utilitate publică și a cronologiei acestora, referințe asupra indicatorilor tehnico-financiari, cu referire la etapa administrativă a exproprierii, fără însă a se raporta la argumentele instanței de apel în fundamentarea hotărârii recurate cu privire la modalitatea de stabilire a cuantumului despăgubirilor și fără a indica în concret în ce constă greșeala de nelegalitate a Curții în soluționarea apelului. Astfel, memoriu de recurs nu conține critici propriu-zise, fiind străine de considerentele hotărârii atacate și referindu-se la împrejurări ce nu pot fi configurate ca fiind critici de nelegalitate.

În calea de atac extraordinară a recursului nu are loc o devoluare a fondului cauzei, ceea ce constituie obiect al judecății fiind exclusiv legalitatea hotărârii pronunțate în apel. Criticile recurentului nu au legătură cu argumentele deciziei atacate prin prezentul recurs și, din acest motiv, nu pot fi încadrate în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. În această situație, sancțiunea care intervine este nulitatea recursului, neexistând motive de ordine publică, ce să poată fi examinate din oficiu de către instanța de recurs. Pe cale de consecință, reținând că recursul nu este motivat conform cazurilor prevăzute în art. 304 C. proc. civ. și nici nu există motive care să poată fi examinate și din oficiu, în condițiile art. 306 alin. (2) C. proc.

civ., Înalta Curte va constata, în baza art. 306 alin. (1) C. proc. civ., nulitatea căii de atac exercitate de reclamant. Față de soluția adoptată și de solicitarea formulată de intimatul A.Ș., de acordare a cheltuielilor de judecată, devin incidente în cauză dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., privind obligarea părții care a căzut în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată, solicitate de partea adversă. De asemenea, s-a făcut dovada cu actele depuse la dosar a suportării de către intimat a cheltuielilor de judecată, în cuantum total de 5.169 RON din care 669 RON contravaloare transport aerian Timișoara - București, dosar recurs și 4.500 RON onorariu avocat. Cu toate acestea, însă, ținând seama de criteriile la care se refera art. 274 alin. (3) C. proc.

civ., respectiv proporționalitatea onorariului cu pregătirea apărării în raport de gradul de dificultate a cazului, instanța reține că avocatul intimatului nu a desfășurat un volum de muncă pentru executarea mandatului primit de natură să justifice onorariul perceput în cuantum de 4.500 RON, apreciindu-l ca nejustificat de mare în raport cu activitatea desfășurată. În acest sens, Înalta Curte considera că suma de 2.000 RON este suficientă pentru a compensa valoarea prestației avocatului M.E.R., apreciind că numai în aceste limite cheltuielile de judecata constând în onorariu de avocat pot fi puse în sarcina pârâtului Statul Român prin M.T.I. prin CNADN din România S.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de pârâtul Statul Român prin M.T.I. prin CNADN din România S.A. împotriva Deciziei civile nr. 162 din 7 noiembrie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă. Obligă recurentul la plata sumei de 2.669 RON cheltuieli de judecată în recurs (onorariul de avocat fiind redus la 2.000 RON, conform dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ.), către intimatul-reclamant A.Ș. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai 2014. Procesat de GGC - AM