ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 543/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanții N.E., N.C. și R.A. au chemat în judecată pe pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța aceasta să fie obligată să emită decizia pentru stabilirea despăgubirilor pentru imobilul construcție în suprafață de 124,32 mp, în prezent demolată, situată în Pitești, str. S., preluată abuziv, pentru care în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 10/2001 s-a expediat Notificarea nr. 2339/17350 din 6 noiembrie 2001, urmare căreia Primarul Municipiului Pitești a emis Dispoziția nr. 3403 din 18 iunie 2007 cu propunere de acordare despăgubiri; să plătească daune cominatorii în cuantum de 100 RON/zi de întârziere, de la data introducerii acțiunii și până la data efectivă a emiterii deciziei de acordare despăgubiri; să plătească cheltuielile de judecată.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că, urmare notificării depusă prin executorul judecătoresc de N.P., în prezent decedat, având ca moștenitori pe N.E., N.C. și R.A., s-au solicitat despăgubiri pentru imobilul demolat în anul 1978. Primarul Municipiului Pitești a emis Dispoziția nr. 3403 din 18 iunie 2007, prin care a propus pentru respectivul imobil acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Reclamanții au arătat că nu au atacat în justiție Dispoziția Primarului și, ca atare, acesta a înaintat dosarul și dispoziția, cu documentele aferente, Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, respectiv pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în vederea emiterii deciziei de despăgubire.

Prin Sentința civilă nr. 239/F-Cont din 6 aprilie 2011 Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanții N.E., N.C., și R.A., în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a obligat pe pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire conform Dispoziției nr. 3403/2007 emisă de Primarul Municipiului Pitești și a respins cererea privind daunele cominatorii. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că Legea nr. 247/2005 nu impune un termen de soluționare a dosarelor privind acordarea despăgubirilor, dar acesta nu înseamnă că autoritatea publică în domeniu este îndreptățită să își aloce cât timp apreciază singură că este necesar pentru a parcurge toate fazele procesului administrativ de acordare a despăgubirilor.

Este obligatoriu ca soluționarea dosarelor să se realizeze potrivit legii, cu parcurgerea tuturor etapelor, și este corect să se respecte o ordine obiectivă de soluționare, aceea a datei de înregistrare a dosarului, dar aceasta nu înseamnă că soluționarea dosarelor poate să treneze un timp îndelungat și total nedeterminabil. Ori, aproape patru ani, cât a trecut de la emiterea Dispoziției Primarului și înaintarea ei la CCSD și, respectiv, până în prezent, nu constituie un termen rezonabil, normal, de soluționare a dosarului. Cu atât mai puțin se poate vorbi de termen rezonabil dacă se pornește de la anul 2001, când N.P. a formulat Notificare în baza Legii nr. 10/2001. În ce privește daunele cominatorii, instanța de fond a constatat că acestea nu pot fi examinate prin prisma art. 580 3 C. proc.

civ., care reprezintă o normă legală specifică punerii în executare silită civilă a unui titlu executoriu Instanța de fond a mai apreciat că nu se impune aplicarea unei astfel de sancțiuni pârâtei, având în vedere că emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire depinde și de un factor de timp care scapă unei cuantificări exacte din partea pârâtei: evaluarea imobilului, etapă în care acțiunea îi aparține unui evaluator și care în timp poate fi mai scurtă sau mai îndelungată în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui obiectiv de evaluat. În aceste condiții, instanța de fond a apreciat că nu se impune obligarea pârâtei la emiterea deciziei sub sancțiunea unor penalități plătite pe zi de întârziere.

Împotriva hotărârii instanței de fond pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului se arată că aspectele reținute de instanța de fond potrivit cărora urmare procedurii administrative prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 s-ar depăși termenul rezonabil de soluționare a cauzei sunt neîntemeiate deoarece chiar jurisprudența instanței europene a drepturilor omului prevede unele criterii în materia termenului rezonabil, respectiv, complexitatea cauzei, conduita reclamantului, a autorităților competente și importanța litigiului pentru reclamant.

Referitor la etapa evaluării s-a arătat că, după completarea dosarului, se va proceda la evaluarea dosarului în ordinea de înregistrare a dosarelor, potrivit Deciziei nr. 2815 din 16 septembrie 2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, decizie care a fost adoptată pentru a nu se încălca principiul egalității în drepturi a persoanelor îndreptățite care au dosare înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor. Instanța pronunțându-se pe fondul cauzei a obligat Comisia Centrală direct la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire. Recurenta mai arată că nu poate fi primită acțiunea în obligare direct de emitere a deciziei cuprinzând cuantumul despăgubirilor, cu trecere peste etapele administrative.

Această situație este nu numai nejudicioasă, dar poate conduce și la conjuncturi juridice anormale, și anume, se poate stabili o obligație într-un litigiu de contencios administrativ printr-un titlu executoriu în sensul art. 22 din Legea nr. 554/2004, obligație ce ar trebui să poată fi adusă la îndeplinire de către autoritatea contractantă în mod voluntar, în caz contrar devenind aplicabile dispozițiile art. 24 din Legea contenciosului administrativ. Examinând cauza și sentința recurată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este fondat numai în ceea ce privește termenul de emitere a deciziei privind titlu de despăgubire.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere faptul că procedurile administrative stabilite prin Legea nr. 247/2005 pentru acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv și care nu pot fi restituite în natură sunt proceduri complexe, cuprinzând mai multe etape distincte, în care sunt implicate mai multe entități, astfel încât, în mod obiectiv, nu pot fi soluționate în termenul prevăzut de art. 2 lit. h) din Legea nr. 554/2004, care constituie dreptul comun în materia contenciosului administrativ.

Legiuitorul nu a stabilit un termen în interiorul căruia să se deruleze fiecare etapă, însă această omisiune nu poate conduce la ideea că autoritatea publică este abilitată să determine ea însăși acest interval de timp, fiind necesar ca deciziile reprezentând titlurile de despăgubire să fie emise într-un termen rezonabil, în sensul dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, așa cu s-a pronunțat în mod constant această instanță supremă. Însă, acest lucru nu conduce la ideea că autoritatea trebuie obligată să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire imediat, cum în mod greșit a dispus instanța de fond. Înalta Curte va modifica sentința recurată în sensul că emiterea deciziei se va face în termen de 6 luni de la pronunțarea prezentei decizii.

Pe fondul cauzei, Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală pe care o va menține pentru următoarele considerente: Legea nr. 247/2005 stabilește procedura administrativă și etapele din cadrul acesteia care trebuie parcurse în vederea emiterii unei decizii de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, reprezentând titlul de despăgubire.

Astfel fiind, în acord cu prevederile art. 16 din Legea nr. 247/2005 deciziile din dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Dispozițiile autorităților administrației publice locale vor fi centralizate pe județe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de referatul conținând avizul de legalitate al instituției prefectului, ulterior exercitării controlului de legalitate de către acesta. Deciziile din dispozițiile sau, după caz, ordinele prevăzute la alin. (2) vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii, în compensare, total sau parțial, a unor alte bunuri sau servicii disponibile, deținute de entitatea învestită cu soluționarea notificării.

Alin. (3) al aceluiași articol prevede că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Biroul Central va proceda la predarea, pe bază de proces-verbal de predare-primire, către Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentațiilor depuse de către titularii deciziilor din dispozițiilor motivate prin care s-a stabilit ca măsură reparatorie acordarea de titluri de valoare nominală și care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură.

Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare. După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate și va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire. În cauza de față reclamanții s-au adresat instanței de fond pentru a solicita obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită titlu de despăgubire pentru un imobil situat în Pitești, str. S. care nu poate fi restituit în natură, iar instanța de fond a admis cererea, pornind de la nesoluționarea dosarului într-un termen rezonabil.

Criticile din motivele de recurs ce vizează netemeinicia soluției instanței de fond sub acest aspect sunt nefondate. După cum s-a arătat, Legea nr. 247/2005, în Titlul VII nu a prevăzut un termen în care să se soluționeze dosarele în care s-au stabilit despăgubiri pentru imobilele preluate abuziv și nici prin Normele metodologice de aplicare a Titlului VII, aprobate prin H.G. nr. 1095/2005 nu s-au stabilit termene de soluționare. Inițial, Comisia Centrală a stabilit soluționarea aleatorie a dosarelor, iar ulterior, prin Decizia nr. 2815 din 16 septembrie 2008 s-a prevăzut că ordinea de soluționare a dosarelor înaintate va fi cea a înregistrării. Cu toate acestea, dosarul reclamanților, în care a fost emisă Dispoziția nr. 3403 din 18 iunie 2007 a Primarului Municipiului Pitești cu propunere de acordare a despăgubirilor, nu a fost soluționat deși au trecut câțiva ani de la înregistrare.

Raportat la criteriile recunoscute în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se constată că sunt nefondate criticile recurentei deoarece nu s-au invocat motive care să justifice durata excesivă a procedurii administrative. Activitatea pârâtei trebuie organizată de organele competente din interiorul său în așa fel încât să asigure rezolvarea dosarelor înregistrate într-un termen rezonabil, iar prin conduita pârâtei de a tergiversa soluționarea cererii reclamanților de emitere a titlului de despăgubire se aduc grave prejudicii acestora. Prin urmare, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi admis și se va modifica sentința atacată în sensul că emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire se face în termen de 6 luni de la pronunțarea prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, împotriva Sentinței civile nr. 239/F-Cont din 6 aprilie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Modifică, în parte, sentința atacată în sensul că obligă pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire în termen de 6 luni de a data pronunțării prezentei decizi. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 3 februarie 2012. Procesat de GGC - NN