ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 389/2012

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta V.I. a chemat în judecată pe pârâta D.D. - conducător al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, solicitând instanței să-i aplice acesteia o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, de la data expirării termenului de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a Sentinței civile nr. 653 din 14 decembrie 2009, respectiv data de 22 octombrie 2011, și până la emiterea titlului de plată pentru suma de 164.187,21 RON și achitarea efectivă a acestei sume; obligarea pârâtei la plata despăgubirilor pentru întârziere, constând în dobânda legală din suma de 164,187,21 RON, dobândă calculată de la data expirării termenului de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a Sentinței civile nr. 653 din 2009 și până la plata efectivă a întregii sume de bani, cu cheltuieli de judecată.

Cu privire la aplicarea amenzii solicitate a învederat că după obținerea titlului s-a adresat autorității în vederea executării hotărârii, însă, acesta nu a comunicat niciun răspuns, astfel că, devin incidente prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004. Acordarea despăgubirilor a fost fundamentată prin invocarea faptului că prin întârzierea nejustificată la executarea sentinței se naște prejudiciul evaluat la nivelul dobânzii legale.

Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 717 din 5 decembrie 2011 a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă, dispunând aplicarea amenzii de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, pârâtei conducătorul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor D.D., de la data expirării termenului de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a Sentinței civile nr. 653 din 14 decembrie 2009, respectiv de la 22 octombrie 2011 și până la emiterea titlului de plată pentru suma de 164.187,21 RON. Totodată, a dispus obligarea pârâtei la plata despăgubirilor pentru întârziere, constând în dobânda legală pentru suma de 164.417, 21 RON de la data expirării termenului de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a Sentinței nr. 653 din 14 decembrie 2009, respectiv data de 22 octombrie 2011 și până la emiterea titlului de plată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că pretențiile reclamantei vizând obligarea la plata despăgubirilor pentru întârziere începând cu 22 octombrie 2011 și până la executarea efectivă a Sentinței nr. 653 din 2009 a Curții de Apel Cluj au fost justificate prin cuantificarea acestora la nivelul dobânzii legale, prejudiciul presupus încercat de reclamantă fiind dovedit, având în vedere că sumele solicitate sunt lichide și exigibile și cuprinse într-un titlu executoriu astfel că, sub acest aspect cererea apare ca fiind fondată și urmează a fi admisă, dobânda legală fiind datorată de la 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a Sentinței civile nr. 653 din 14 decembrie 2009, respectiv data de 22 octombrie 2011 și până la emiterea titlului de plată, ceea ce echivalează cu executarea obligației.

Împotriva acestei sentințe considerată nelegală și netemeinică au declarat recurs reclamanta V.I. și pârâta D.D. - Președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. 1. Recursul declarat de reclamanta V.I. Recurenta V.I. critică sentința pronunțată de instanța de fond, apreciind că această instanță i-a respins solicitarea de amendare a conducătoarei D.D. până la efectuarea plății despăgubirilor în cuantum de 164.187,21 RON, fără a-i oferi nicio explicație. Astfel susține recurenta, întrucât în cuprinsul Sentinței nr. 653/2009 nu este înserat un termen până la care să se execute obligațiile privind emiterea titlului de plată și plata efectivă a sumei de 164.187,21 RON, este aplicabil termenul de 30 de zile stipulat de art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.

- Instanța de fond a reținut că se impune amendarea D.D. doar până la emiterea titlului de plată, ceea ce înseamnă că a apreciat a nu se impune executarea obligației referitoare la efectuarea plății în termen de 30 de zile, ceea ce constituie o încălcare a art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. - Recurenta a mai susținut că, întrucât termenul de 30 de zile stipulat în art. 24 din Legea nr. 554/2004, de la rămânerea irevocabilă a Sentinței nr. 653/2009 a expirat, iar autoritatea centrală nu a efectuat plata sumei stabilită cu titlu de despăgubiri, se impune aplicarea unei amenzi de 20% din salariul mediu pe economie, pe zi de întârziere, conducătoarei ANRP - D.D. 2. Recursul declarat de D.D.

în calitate de Președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. 1) Instanța de fond nu a ținut seama la pronunțarea hotărârii de principiul dreptului la apărare al părților și, implicit dreptul părților la un proces echitabil, prin aceea că, nu a avut în vedere prioritatea litigiilor de contencios administrativ față de celelalte litigii, care trebuia corelată cu stabilirea cadrului procesual și încunoștiințarea părților. 2. Instanța a dispus în mod greșit aplicarea dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 față de pârâta D.D. în calitate de conducător al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Stabilirea sancțiunii prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ este eronată, pe de o parte, pentru că nu Comisia Centrală are atribuții privind emiterea titlurilor de plată, iar, pe de altă parte, Comisia Centrală este un organism colegial în care conducătorul acestuia nu are competența de a constrânge pe ceilalți membri să adopte o decizie. 3) La data de 2 noiembrie 2011, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, ANRP și-a îndeplinit obligația stabilită de către instanța de judecată în sensul emiterii Titlului de plată nr. 10 din 02 noiembrie 2011, în cuantum de 164.187,21 RON, făcându-se demersurile în vederea alcătuirii fondurilor necesare plății. Analiza motivelor de recurs declarate în cauză de D.D.

în calitate de Președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și de reclamanta V.I. În fapt, prin Sentința civilă nr. 653 din 14 decembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 1709 din 33 din 2009, a fost admisă cererea reclamantei V.I. având ca obiect obligare emitere act administrativ - titlu de despăgubire și, a fost obligată pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită titlu de plată și să efectueze plata pentru suma de 164.187,21 RON. Sentința a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 4273 din 22 septembrie 2011 prin care au fost respinse recursurile împotriva acesteia. În prezenta cauză s-a solicitat obligarea pârâtei D.D.

conducător al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata despăgubirilor pentru întârziere, constând în dobânda legală din suma de 164,187,21 RON dobândă calculată de la data expirării termenului de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a Sentinței nr. 653 din 2009 și până la plata efectivă a întregii sume de bani. Referitor la plata amenzii, reclamanta a arătat că, întrucât pârâta nu i-a comunicat niciun răspuns după obținerea titlului, deși i s-a adresat acesteia în vederea executării hotărârii, devin aplicabile dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, Legea nr. 554/2004, art. 24 "obligația executării" alin. (1) prevede că dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii. Alin. (2) - În cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.

Art. 25 alin. (1) - Sancțiunea și despăgubirile prevăzute la art. 24 alin. (2) se aplică, respectiv se acordă, de instanța de executare, la cererea reclamantului. Hotărârea se ia în camera de consiliu, de urgență, cu citarea părților Legea nr. 247/2005 Art. 13 - (1) Pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie în subordinea Cancelariei Primului-Ministru, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, denumită în continuare Comisia Centrală, care are, în principal, următoarele atribuții: a) dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire; (2) Comisia Centrală este formată din 9 membri și are următoarea componență (...) (4) Lucrările Comisiei Centrale sunt conduse de președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Art. 13 1 alin. (2) - Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților coordonează procesul de acordare a despăgubirilor realizând activitățile prevăzute în acte normative speciale, precum și activitățile necesare implementării prezentei legi, incluzând emiterea titlurilor de plată, titlurilor de conversie, realizarea conversiei în acțiuni și achitarea despăgubirilor în numerar.

Înalta Curte, din examinarea motivelor de recurs, a situației de fapt și a legislației aplicabile, a reținut: Referitor la aplicarea amenzii de 20% din salariul minim brut pe economie Analiza legislației aplicabile în materie relevă că se poate aplica conducătorului autorității publice o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere, în cazul în care hotărârea nu s-a executat în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia sau în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii. Textul art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilește cu rigoare și sfera de aplicare a acestuia, respectiv hotărârile a căror neexecutare atrage acordarea despăgubirilor și aplicarea sancțiunii.

Sancțiunile prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 se aplică numai în cazul hotărârilor care au ca obiect obligarea unei autorități să încheie, să înlocuiască, să modifice un act administrativ, să elibereze un înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative. Potrivit legii speciale, respectiv art. 13 din Legea nr. 247/2005, atribuția de emitere a deciziilor referitoare la acordarea titlurilor de despăgubire aparține Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Această comisie funcționează în subordinea Cancelariei Primului Ministru și este un organism colegial alcătuit din 9 membri, fiecare având drepturi egale în cadrul comisiei. Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților asigură conducerea lucrărilor Comisiei centrale, însă votul acestuia este egal cu cel al celorlalți membri.

Din examinarea conținutului art. 13 din Titlul VII - Legea nr. 247/2005, se constată că în cadrul Comisiei, membrii acesteia nu au raporturi de subordonare față de Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Astfel din comisie fac parte reprezentanții Ministerului Justiției, ai Ministerului Finanțelor, ai Secretariatului general al Guvernului, fiecare dintre aceștia neavând vreun raport de subordonare față de Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Potrivit art. 14 alin. (2) din Titlul VII - Legea nr. 247/2005, Comisia Centrală decide cu majoritatea de voturi a celor prezenți. În această situație votul aparține fiecărui membru al Comisiei, Președintele neavând un instrument legal de a determina votul celorlalți membrii ai comisiei.

Având în vedere atribuțiile reglementate prin lege în sarcina Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum și explicațiile de mai sus, se constată că în cazul neexecutării unei hotărâri judecătorești răspunderea aparține Comisiei în întregul său și nu Președintelui, care are un drept de vot egal cu ceilalți membrii. Ca urmare, se poate aplica sancțiunea amenzii comisiei, și nu Președintelui acesteia, ținând seama de caracterul colegial al deciziilor adoptate și de lipsa unei subordonări ierarhice a membrilor comisiei față de Președinte.

La analiza prezentei cauze, alături de argumentele decurgând din legislația națională, Înalta Curte mai are în vedere că, în cauza Broniowski c din Pologne, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că situațiile ce presupun indemnizarea unor categorii largi de persoane prin măsuri legislative ce pot avea consecințe economice importante asupra ansamblului unui stat, autoritățile naționale trebuie să dispună de o mare putere discreționară, nu numai în a alege măsurile de natură a garanta drepturile patrimoniale sau a reglementa raporturile de proprietate, dar și pentru a dispune de timpul necesar pentru aplicarea unor asemenea măsuri. În acest context, Înalta Curte arată că despăgubirea trebuie acordată într-un termen rezonabil, pentru a fi adecvată.

Având în vedere numărul extrem de mare al dosarelor ce trebuie analizate, măsurile legislative stabilite prin Legea nr. 247/2005, modificată prin O.U.G. nr. 81/2007, se circumscriu limitelor ample ale puterii discreționare a statului, atât în ceea ce privește alegerea modalității de garantare a drepturilor patrimoniale, cât și asupra termenului necesar pentru aplicarea măsurilor. La aprecierea asupra compatibilității legislației naționale cu normele Convenției, Înalta Curte are în vedere și un alt criteriu, propriu jurisprudenței Convenției Europene a Drepturilor Omului, anume acela al proporționalității măsurii, al echilibrului care trebuie să existe în materie de protecția dreptului individual de proprietate și exigențele apărării unor interese generale (cauza Saggio c/Italie).

În funcție de circumstanțele enunțate se constată că nu se poate pune în discuție neexecutarea culpabilă a hotărârii judecătorești, cu precizarea că orice sancțiune trebuie să se întemeieze pe vinovăție, în oricare dintre formele acesteia, că nu se poate aplica o sancțiune în lipsa vinovăției. Cu privire la dobânda legală, instanța de fond a obligat pârâta la despăgubiri de întârziere în cuantum de 164.417,21 RON de la data expirării termenului de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a Sentinței civile nr. 653 din 14 decembrie 2009 și până la emiterea titlului de plată. Din dispozitivul acestei sentințe (653/2009) rezultă că autoritatea pârâtă obligată să emită titlu de plată și să efectueze plata în favoarea reclamantei este Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și nu Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Sancțiunile prevăzute de art. 24 din Legea nr. 554/2004 se aplică pentru neexecutarea unei hotărâri irevocabile, iar în cauză, hotărârea irevocabilă cuprinde obligația respectivă pentru Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Prin hotărârea supusă prezentului control judiciar a fost obligată pârâta conducătorul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata despăgubirilor pentru întârziere, constând în dobânda legală în sumă de 164.41,21 RON, de la rămânerea irevocabilă a sentinței și până a emiterea titlului de plată. În raport de dispozițiile Sentinței recurate nr. 717 din 5 decembrie 2010 cererea reclamantei formulată împotriva conducătorului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor trebuie respinsă, deoarece această pârâtă nu are competență să emită titlu de plată.

De altfel, așa cum rezultă și din motivele de casare formulate de D.D. - Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, la data de 2 noiembrie 2011, anterior cererii de chemare în judecată, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și-a îndeplinit obligația stabilită de instanța de judecată cu privire la emiterea titlului de plată, fiind emis titlul de plată nr. 10 din 2 noiembrie 2011 în cuantum de 164.187,21 RON în favoarea reclamantei.

În ceea ce privește criticile formulate de reclamantă, acestea sunt nefondate pe de o parte ca urmare a considerentelor de mai sus, și pe de alta, pentru că prin sentința recurată s-a hotărât obligarea pârâtei conducătorul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata amenzii în procent de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere și a despăgubirilor în sumă de 164.417,21 RON, până la emiterea titlului de plată, titlu care așa cum s-a arătat a fost emis la data de 2 noiembrie 2011. Având în vedere considerentele acestei decizii, în temeiul art. 312 C. proc. civ. se va admite recursul declarat de pârâta D.D. - Președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, și se va modifica sentința recurată în sensul respingerii cererii reclamantei ca neîntemeiată.

Totodată, se va respinge recursul declarat de reclamanta V.I. împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta V.I. împotriva Sentinței civile nr. 717 din 5 decembrie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Admite recursul declarat de pârâta D.D. în calitate de președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților împotriva aceleiași sentințe, pe care o modifică în sensul că respinge cererea reclamantei ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2012. Procesat de GGC - NN