ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4759/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,

reclamantul D.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.P., anularea deciziei

din 28 iulie 2010 a Directorului General al A.N.P.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că prin decizia din 28 iulie 2010 a directorului general

al A.N.P., care i-a fost comunicată la data de 31 iulie 2010, a fost detașat

pentru o perioada de 6 luni pentru a exercita atribuțiile funcției de consilier

juridic la nivelul Penitenciarului G., județul Cluj, fără a fi încunoștințat

anterior cu privire la acest demers.

Reclamantul a criticat

măsura astfel dispusă, invocând atât faptul că aceasta ar fi fost emisă cu încălcarea

dispozițiilor Ordinului Ministrului Justiției nr. 2854/C/2004 și ale procedurii

din Manualul Procedurii aprobat la nivelul A.N.P., cât și aspecte legate de netemeinicia

acesteia în contextul situației sale personale și a volumului de activitate a celor

două penitenciare.

În cauză a formulat cerere

de intervenție accesorie Sindicatul Național al Lucrătorilor din Penitenciare, Grupa

sindicală Botoșani, solicitând, pe fond, admiterea cererii reclamantului în sensul

anulării deciziei de detașare contestate, ca fiind nelegală și netemeinică.

Prin sentința civilă

nr. 249 din data de 22 noiembrie 2010, Curtea de Apel Suceava, secția comercială,

contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de către reclamantul

D.I. și, în consecință, a anulat decizia din 28 iulie 2010 a Directorului General

al A.N.P., admițând și cererea de intervenție formulată de către Sindicatul Național

al Lucrătorilor din Penitenciare, Grupa sindicală B.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond, examinând actul contestat prin prisma dispozițiilor

art. 55 alin. (1) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici

cu statut special din A.N.P. și ale procedurii „Detașarea funcționarilor publici

cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor”, aprobată prin decizia

din 4 iulie 2008 a A.N.P., a apreciat că în cauză nu s-a făcut dovada că a fost

parcursă etapa inițierii procedurii de detașare, prevăzută de procedura sus-menționată.

Împotriva acestei sentințe

a formulat recurs pârâta A.N.P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului

formulat, recurentul-pârât a susținut în esență că în mod eronat instanța de fond

a anulat decizia atacată, întrucât anterior pronunțării, la data de 1 noiembrie

2010, a fost comunicat instanței că decizia directorului general din 2010 a fost

revocată prin decizia din 29 octombrie 2010 solicitând respingerea cererii de chemare

în judecată, ca rămasă fără obiect.

În drept au fost invocate

dispozițiile art. 304

1

și art. 312 C. proc. civ. solicitând admiterea

recursului formulat și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii

formulate ca rămasă fără obiect.

Analizând sentința atacată

prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale incidente în cauză cât

și în temeiul dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată

că recursul formulat în cauză este fondat și urmează a fi admis, având în vedere

următoarele considerente:

Obiectul cererii de chemare

în judecată formulată de intimatul-reclamant l-a constituit decizia din 28 iulie

2010 emisă de Directorul General al A.N.P., prin care acesta a fost detașat pentru

o perioadă de 6 luni, pentru a exercita atribuțiile funcției de consilier juridic

la nivelul Penitenciarului G., județul Cluj.

Instanța de fond a procedat

la examinarea legalității deciziei contestate în raport de prevederile legale incidente

în cauză, reținând încălcarea prevederilor procedurii din manualul de proceduri

al sistemului penitenciar aprobat prin decizia din 4 iulie 2008, în sensul că nu

a fost parcursă etapa inițierii procedurii.

Anterior pronunțării acestei

sentințe, recurenta A.N.P. a comunicat instanței, prin adresa din 1 noiembrie 2010,

înregistrată la data de 4 noiembrie 2010, faptul că decizia atacată de reclamant

a fost revocată prin decizia din 29 octombrie2010.

Instanța de control judiciar

constată că în mod greșit instanța de fond s-a pronunțat asupra legalității actului

administrativ atacat, fără a analiza documentele depuse de către pârât, din care

rezultă faptul că decizia de detașare atacată a fost revocată și în consecință cauza

a rămas fără obiect.

Astfel fiind, reținând

incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) și alin. (2) C. proc.

civ., va admite recursul formulat și va modifica sentința atacată în sensul că va

respinge acțiunea formulată, ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat

de către A.N.P. împotriva sentinței civile nr. 249 din data de 22 noiembrie 2010

a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată

în sensul că respinge acțiunea ca rămasă fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 18 octombrie 2011.