ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4626/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4626/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei
Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal,
reclamantul S.S., cetățean bengalez, a solicitat anularea hotărârii din 11
februarie 2011 pronunțată de pârâtul Oficiul Român pentru Imigrări, Direcția de
Azil și Integrare, Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Azil, precum
și acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României pe perioada
soluționării cererii de azil.
În motivarea cererii,
reclamantul arată că prin hotărârea anterior arătată i-a fost respinsă cererea de
acordare a accesului la o nouă procedură de azil, fără a ține seama de rapoartele
diferitelor organizații internaționale care monitorizează respectarea drepturilor
omului și care au arătat că în țara sa de origine nu există siguranță.
În drept, reclamantul
și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 93 alin. (1) și alin. (4) din Legea
privind azilul în România nr. 122/2006.
Analizând actele dosarului,
Înalta Curte reține următoarele:
Prin cererea dedusă judecății,
reclamantul a solicitat instanței de contencios administrativ anularea hotărârii
din 11 februarie 2011 pronunțată de pârâtul Oficiul Român pentru Imigrări, prin
care i-a fost respinsă cererea de acordare a accesului la o nouă procedură de azil,
precum și acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României.
Conform art. 93 din Legea
privind azilul în România nr. 122/2006:
„(1) Împotriva hotărârii
prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de acordare a accesului la o nouă
procedură de azil se poate face plângere în termen de 10 zile de la comunicare.
(2) Soluționarea plângerii
este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată
pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea (...).
(4) În cazul depunerii
plângerii, străinul poate cere să i se acorde permisiunea de a rămâne pe teritoriul
României. Cererea de acordare a permisiunii de a rămâne pe teritoriul statului român
se soluționează în regim de urgență de către instanța de judecată competentă, care
se va pronunța în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o încheiere
irevocabilă (…).”
În consecință, în raport
de dispozițiile legale mai sus citate, Înalta Curte, în baza art. 158-art. 159
pct. 2 C. proc. civ., va trimite cauza spre competentă soluționare la Judecătoria
sectorului 4 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite cauza privind
pe reclamantul S.S. în contradictoriu cu pârâtul Oficiului Român de Imigrări, Direcția
de Azil și Integrare, Centrul Regional de Cazare și Proceduri de Azil, spre competentă
soluționare la Judecătoria sectorului 4 București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 7 octombrie 2011.