ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4635/2009

Deliberând, asupra

recursului de față, în condițiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele:

Tribunalul Satu Mare, secția civilă, prin sentința

civilă nr. 865/D din 21 septembrie 2007 a decăzut pe reclamanții E.E. și H.P. din

probe pentru dovedirea calității acestora de succesori ai persoanei

îndreptățite la beneficiul măsurilor reparatorii instituite prin Legea nr. 10/2001

și a respins acțiunea reclamanților în anularea dispoziției nr. 7262 din 7

martie 2007 emisă de primarul municipiului Satu Mare.

În motivarea soluției

instanța de fond a constatat că reclamanții au formulat o notificare de

revendicare a imobilului situat în Satu Mare, care a fost respinsă prin dispoziția

nr. 7262/2007 pentru nedovedirea calității de persoană îndreptățită la măsuri

reparatorii de către reclamanți.

Instanța de fond a constatat

că o asemenea atitudine în faza administrativă nu conduce la măsura decăderii

petentului din dreptul de a beneficia de asemenea măsuri, acceptându-se

depunerea dovezilor și în faza de judecată.

În virtutea rolului activ

instanța a pus în vedere reclamanților să complinească această lipsă și a

constatat totodată că acordarea unui termen în acest sens se poate face cu

respectarea regulilor procedurale expres prevăzute, prin prisma art. 114 și 112

C. proc. civ.

S-a aplicat măsura decăderii

din proba încuviințată conform art. 103 raportat la art. 124 C. proc. civ.

constatându-se că reclamanții nu s-au conformat dispozițiilor instanței pentru

care s-au acordat mai multe termene, ultimul cu mențiunea sancțiunii prevăzută

de art. 103 C. proc. civ. în încheierea ședinței publice din 15 iunie 2007.

Curtea de Apel Oradea prin

decizia civilă nr. 138 din 16 septembrie 2008 a admis apelul reclamanților, a

schimbat în tot sentința atacată și a admis plângerea, a dispus anularea

dispoziției nr. 7262/2007 constatând că pârâții sunt îndreptățiți la măsuri

reparatorii pentru imobilul în litigiu, obligând pe pârât să procedeze conform art.

16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 în sensul de a înainta Comisiei

Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor dosarul aferent cererii de

revendicare.

S-a constatat că reclamanții

s-au conformat dispozițiilor instanței și au depus dovezi în demonstrarea calității

lor de succesori ai proprietarei K.E. căsătorită cu H.G.

S-a dovedit cu actele de

stare civilă că reclamanta E.E. este fiica proprietarei de carte funciară iar H.P.

este nepotul de fiu (H.P.B.Z.) al aceleiași proprietare care a decedat în 1983

în Columbia Britanică.

S-a constatat astfel că

reclamanții sunt persoane îndreptățite în înțelesul art. 3 din Legea nr. 10/2001

și având în vedere că imobilul a fost înstrăinat chiriașilor, în temeiul Legii nr.

112/1995, astfel că nu poate fi restituit în natură, s-a constatat că aceștia

sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile art. 16

din Titlul VII din Legea nr. 247/2007.

Împotriva acestei decizii

pârâtul primarul municipiului Satu Mare a declarat recurs invocând în drept

motivele prevăzute de art. 304 pct. 6 și 9 C. proc. civ.

S-a criticat soluția

instanței de apel pentru că în dispozitiv se constată că este îndreptățită la

despăgubiri „pârâta” deși pârâtă în cauză este Municipiul Satu Mare prin

primar.

S-a mai criticat faptul că

nu este suficientă constatarea calității de persoană îndreptățită a

reclamanților, fiind necesar să se facă dovada trecerii abuzive în proprietatea

statului a imobilului revendicat.

S-a mai arătat că nu în

temeiul art. 3 ci art. 4 alin. (2) C. proc. civ. reclamanții sunt persoane

îndreptățite.

Recurentul a criticat

desființarea unui act administrativ urmare producerii unor dovezi ulterior

emiterii lui, în cauză producându-se de fapt caducitatea actului juridic și nu nulitatea

lui.

Analizând hotărârea atacată

prin prisma criticilor formulate se constată că în cauză nu sunt întrunite

condițiile p revăzute de art. 304 pct. 6 și 9 pentru a se dispune modificarea

acesteia, recursul urmând a fi respins pentru cele ce urmează.

Criticile formulate vizează

o serie de erori materiale sau de tehnică redacțională a deciziei care pot fi

îndreptate fie din oficiu fie la cererea părții pe calea prevăzută de art. 281 C.

proc. civ.

Cât privește critica referitoare

la faptul că este insuficient să se facă dovada calității de persoană

îndreptățită, fiind obligatorie dovedirea trecerii abuzive în patrimoniul Statului,

este de observat că motivul respingerii notificării a fost în mod expres și

singular lipsa dovezii calității de persoane îndreptățite a reclamantei și nu

lipsa dovezii trecerii abuzive a bunului în proprietatea Statului.

Recursul este limitat

potrivit art. 305 și 294 la care trimite art. 316 C. proc. civ. la cadrul

procesual determinat de apetitul acțiunii pe de o parte și, respectiv, la

cadrul apărărilor formulate.

O asemenea apărare,

dezvoltată în motivele de recurs nu a mai fost făcută pe parcursul judecății,

despre aceasta pârâtul recurent nefăcând referire nici în întâmpinarea depusă

la dosar.

Mențiunea în cuprinsul

considerentelor deciziei a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 10/2001 este

incompletă dar nu eronată. Calitatea de persoană îndreptățită a reclamanților

este prevăzută de dispozițiile art. 4 alin. (2) „de prevederile prezentei legi

beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice

îndreptățite”.

Această omisiune nu este de

natură a fi considerată o greșită aplicare a legii care să impună schimbarea

soluției date.

Constatând că s-a făcut de

către unitatea investită cu soluționarea notificării o greșită aplicare a

dispozițiilor Legii nr. 10/2001 în sensul că nu s-au stabilit în privința

notificatorilor măsuri reparatorii la care aceștia erau îndreptățiți soluția

instanței de anulare a dispoziției de respingere și constatarea dreptului

petenților la măsuri reparatorii este conformă dispozițiilor Legii nr. 10/2001.

Constatându-se pe cale de

consecință potrivit considerentelor mai sus arătat că în cauză nu sunt

întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a reține motivele de recurs

invocate și văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ. se va respinge recursul

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâtul Primarul municipiului Satu Mare împotriva Deciziei nr. 138/A

din 16 septembrie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi

7 aprilie 2009

.