ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2335/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2335/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Deliberând asupra recursului de față,
constată următoarele:
Prin
Decizia nr. 27/C din 09 aprilie 2014, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă,
a admis apelul declarat de reclamanții T.A. și T.A.M. împotriva sentinței
civile nr. 3919 din 21 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul Constanța a anuat
sentința apelată și rejudecând acțiunea a respins cererea reclamanților, ca
inadmisibilă.
Împotriva acestei decizii au declarat
recurs reclamanții T.A. și T.A.M., Invocând în drept art. 483 și următoarele C.
proc. civ. și solicitând admiterea căii de atac astfel cum a fost formulată, modificarea
hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pe rolul Înaltei Curți de Casație și
Justiție, dosarul a fost înregistrat la data de 30 mai 2014 și repartizat
aleatoriu completului 9, potrivit fișei Ecris aflată la fila 1 dosar.
În vederea soluționării cauzei, la
data de 12 iunie 2014 s-a dispus, prin rezoluție, comunicarea cererii de recurs
către intimații pârâți Orașul Eforie prin primar și Statului Român prin M.F.P.
prin D.G.F.P. Constanța. Totodată, li s-a comunicat recurenților reclamanți obligația
de a preciza valoarea imobilului revendicat.
La data de 24 iunie 2014 recurenții
reclamanți T.A. și T.M.A. au depus Ia dosar precizări privind valoarea
imobilului, respectiv au indicat suma de 829.713,72 lei.
La data de 3 iulie 2014 intimatul
pârât Statul Român prin M.F.P. prin D.G.R.F.P. Galați prin A.J.F.P. Constanța a
depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Prin rezoluția de la data de 4 iulie
2014 s-a dispus comunicarea întâmpinării formulate de intimatul pârât Statul
Roman prin M.F.P. prin D.G.R.F.P. Galați prin A.J.F.P. Constanța către
recurenții reclamanți T.A. și T.M.A. și intimatului pârât Orașul Eforie prin primar.
Potrivit dispozițiilor art. 493 alin.
(2) și (3) C. proc. civ., la data de 22 iulie 2014 Înalta Curte a dispus
întocmirea raportului asupra recursului.
Prin raport s-a constatat că recursul
este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, față de dispozițiile art.
483 alin. (1) C. proc. civ. și de precizarea privind valoarea imobilului din
speță, respectiv indicarea de către recurenți a sumei de 829.713,72 lei.
S-a arătat că recursul nu îndeplinește
condițiile de formă, prevăzute sub sancțiunea nulității, conform art. 486 alin.
(3) C. proc. civ.
Astfel, s-a constatat că cererea de
recurs nu cuprinde numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului
care formulează cererea (art. 486 alin. (1) lit. a) C. proc. civ.), semnătura
avocatului care formulează cererea (art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ.)
și de asemenea, cererea nu este însoțită de dovada asistării-reprezentării
recurenților de către un avocat, în conformitate cu dispozițiile art. 486 alin.
(2) și (3) și art. 85 alin. (3) C. proc. civ.
În temeiul dispozițiilor art. 493 art.
4 din C. proc. civ., raportul a fost comunicat părților, potrivit
rezoluției de la data de 22 iulie 2014, cu mențiunea că pot formula în scris un
punct de vedere asupra acestuia, în termen de 10 zile de la comunicare.
Părțile nu au formulat în scris și nu
au transmis la dosar puncte de vedere asupra raportului.
Analizând, în condițiile art. 493 alin.
(5) Cod de procedură civilă, recursul formulat, Înalta Curte constată că acesta
nu îndeplinește condițiile de formă și urmează să îl anuleze, pentru
următoarele considerente:
Potrivit dispozițiior art. 13 alin. (2)
C. proc. civ., în recurs, cererile și concluziile părților nu pot fi formulate
și susținute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic."
Cu un conținut similar, dispozițiile art.
83 alin. (3) C. proc. civ. Ia care se face trimitere în art 486 alin. (3) din
același cod, menționează că la redactarea cererii și a motivelor de recurs,
precum și în exercitarea și susținerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate
și, după caz, reprezentate, sub sancțiunea nulității, numai de către un avocat,
în condițiile legii, cu excepția cazurilor prevăzute la art: 13 alin. (2)."
Potrivit dispozițiilor art. 486 alin.
(1) lit. a) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde „numele și prenumele,
domiciliul sau reședința părții în favoarea căreia se exercită recursul, numele,
prenumele și domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori,
pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și numele și
prenumele consilierului juridic care întocmește cererea.'',
Art. 486 alin. (1) lit. c) prevede că
cererea de recurs va cuprinde „ semnătura părții sau a mandatarului părții în
cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului
juridic".
Lipsa mențiunilor prevăzute la art. 486
alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neândeplinirea cerințelor referitoare la
dovada calității de reprezentant convențional sunt sancționate cu nulitatea,
potrivit alin. (3) al art. 486.
Normele mai sus evocate se coroborează
și cu alin. (5) al art. 493, conform căruia „în cazul în care completul este în
unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește condițiile de formă, că
motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute
de art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz,
respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților,
care nu este supusă niciunei căi de atac.
Față de aceste dispoziții legale, Înalta
Curte - constată că cererea de recurs nu îndeplinește condițiile formale ale
declarării căii de atac a recursului, astfel cum au fost relevate și prin
raportul întocmit conform art. 493 alin. (3) din cod și comunicat părților în
condițiile legii.
Având în vedere considerentele mai sus
expuse, criticile deduse judecății prin intermediul motivelor de recurs nu se
mai impun a fi analizate, Înalta Curte urmând să anuleze recursul declarat de
reclamanții T.A. și T.A.M. în raport de dispozițiile art. 486 alin. (3) C.
proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de
reclamanții T.A. și T.A.M., ambii cu domiciliul în București, sector 2,
împotriva Deciziei nr. 27/C din 09 apniie 2014 a Curții de Apel Constanța,
secția I civilă, în contradictoriu cu intimații Orașul Eforie prin primar, cu
sediul în Eforie Sud, județul Constanța și Statul Român prin M.F.P. prin D.G.R.F.P.
Galați prin A.J.F.P. Constanța, cu sediul în, Constanța, județ Constanța.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,
23 septembrie 2014.