ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 777/R din 22 octombrie 2013 Curtea de Apel Oradea a respins, ca nefondată, contestația în anulare declarată de inculpatul R.Ș. împotriva Deciziei penale nr. 382 din 28 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea și, obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat. Decizia este definitivă.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Oradea a reținut că prin rechizitoriul nr. 756/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cărei din data de 22 decembrie 2011 a fost trimis în judecată alături de alții și inculpatul R.Ș. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) - C. pen. (pct. 3 rechizitoriu).

Prin Sentința penală nr. 38 din 1 februarie 2013, Judecătoria Cărei, printre altele, în baza art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (pct. 3 rechizitoriu) a condamnat inculpatul R.Ș. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea celor 22 lingouri ridicate de organele de poliție de la părțile vătămate P.R. și C.D., folosite de inculpații L.A., R.Ș. și H.I., la săvârșirea infracțiunilor.

În baza art. 118 lit. c) C. pen. s-a dispus confiscarea a sumei de 35.000 euro sau contravaloarea acestei sume în RON, la data confiscării, de la inculpatul R.Ș.

Prin Decizia penală nr. 382 din 28 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, s-a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a executării hotărârii atacate formulată de inculpatul R.Ș., iar în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., s-a respins ca tardiv recursul aceluiași inculpat.

În baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., s-au admis recursurile inculpaților H.I. și C.R.D. și reformată Sentința penală nr. 38 din 1 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Careisub aspectul laturii civile. S-au menținut restul dispozițiunilor hotărârii recurate.

A fost obligat inculpatul recurent R.Ș. să plătească în favoarea statului suma de 200 RON, cheltuieli judiciare în recurs.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs penal inculpații C.R.D., H.I. și R.Ș. criticând-o pentru, nelegalitate și netemeinicie.

Apărătorul inculpatului recurent R.Ș. a solicitat admiterea recursului, apreciind că este declarat în termen casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru motivele invocate pe larg în scris.

Recursul declarat de inculpatul R.Ș. a fost respins apreciindu-se că, față de data la care i-a fost comunicată, respectiv data de 11 februarie 2013, recursul declarat la data 8 mai 2013, cu mult peste termenul de 10 zile prevăzut de lege, este tardiv. Totodată, a fost respinsă și cererea de suspendare a executării hotărârii formulată de inculpatul R.Ș., apreciindu-se că susținerile sale sunt fără temei și nu pot conduce la suspendarea executării hotărârii pronunțată în cauză.

Prin contestația în anulare formulată în termen legal de către contestatorul R.Ș., s-a solicitat desființarea hotărârii atacate și, în rejudecare, să se pronunțe o nouă hotărâre care să fie legală și temeinică, susținând că este plecat în străinătate cu contract legal de muncă din 2011, în anul 2012 a dobândit cetățenia maghiară, stabilindu-și domiciliul în Ungaria, astfel că nu mai locuiește la domiciliu din Ardud, județul Satu Mare și, nu a aflat de existența procesului aflat pe rolul Judecătoriei Cărei decât ulterior prin intermediul coinculpatului L.A., motiv pentru care a declarat recurs peste termen. În mod eronat instanța a dispus îndeplinirea procedurii de citare prin afișare la sediul Consiliului Local Arad, deși acesta nu a avut niciodată domiciliul în Arad. Totodată a arătat că prin judecarea recursului fără să fie încunoștințat i s-a îngrădit dreptul legitim la o apărare justă în cauză. În final, a solicitat suspendarea hotărârii până la soluționarea prezentei contestații.

În drept s-a invocat art. 386 lit. a) și e) din C. proc. pen.

Prin Decizia penală nr. 777/R din 22 octombrie 2013 Curtea de Apel Oradea a respins contestația în anulare formulată de inculpatul R.Ș., reținând că la data de 16 noiembrie 2010, organul de cercetare penală i-a adus la cunoștința numitului R.Ș. învinuirea în prezența apărătorului ales, după care acesta a dat declarații, de fiecare indicând ca adresă de domiciliu localitatea Ardud, str. Lăutarilor, jud. Satu-Mare, după care acțiunea penală și trimiterea în judecată s-a realizat la data de 22 decembrie 2011 prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cărei. Întrucât inculpatul R.Ș. nu s-a prezentat în fața instanței de fond și nici a indicat adresa la care ar putea fi găsit, pentru îndeplinirea legală a procedurii de citare s-a dispus citarea acestuia la Consiliul Local Arad care reprezintă locul unde a fost săvârșită infracțiunea.

Instanța a apreciat că inculpatul poartă întreaga culpă întrucât nu a comunicat schimbarea adresei, cu atât mai mult cu cât acesta știa de existența procesului penal și a dat declarații în calitate de învinuit. Interesele acestuia au fost reprezentate în fața instanței de fond, dar și în fața instanței de recurs de apărători aleși. în aceste condiții instanța a apreciat că principiul legalității primează față de cel al dreptului la apărare care nu a putut fi exercitat în plenitudinea lui de către inculpat care a manifestat o conduită indiferentă față de prezenta cauză, instanța procedând la darea unei soluții legale și temeinice după administrarea unui probatoriu complet, care a fost confirmată de către instanța de control judiciar.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul, cale de atac recalificată, ca urmare a modificărilor legislative de la 1 februarie 2014, ca apel.

Examinând apelul prin prisma dispozițiilor legale Înalta Curte constată că apelul este inadmisibil pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Potrivit art. 129 din Constituția României, "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

Așadar, posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătorești este statuată prin însăși legea fundamentală.

Din economia textului menționat rezultă însă că hotărârile judecătorești, inclusiv hotărârile premergătoare, anticipatorii sau provizorii, sunt supuse căilor de atac determinate de lege.

Legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiției, pronunțarea de hotărâri judecătorești care să corespundă legii și adevărului și care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părților din proces.

Înalta Curte reține că, inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual.

Inculpatul a declarat o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive, cale de atac care nu întrunește cerințele legale iar, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil apelul declarat de R.Ș. împotriva Deciziei penale nr. 777/R din 22 octombrie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Apelantul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil apelul declarat de R.Ș. împotriva Deciziei penale nr. 777/R din 22 octombrie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă apelantul la plata sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 01 aprilie 2014.