ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3127/2013

Asupra recursului penal de față: Prin Sentința penală nr. 3MF din 11 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 24796/109/2012 în baza art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C.V.A. (în prezent deținut în Penitenciarul Colibași) la pedeapsa închisorii de 2 ani și 6 luni, cu executare în condițiile art. 57 C. pen. În baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen., s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei și după împlinirea vârstei de 18 ani drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. S-a dedus din pedeapsă perioada arestării preventive din 23 noiembrie 2012 până în prezent.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive. În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpat, în folosul statului, suma de 2000 RON. S-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile D.I.A., asistată de bunicul acesteia, iar în baza art. 1349, 1357, 1366 alin. (2) teza 1, 1372 alin. (1), 1382 și 1385 C. civ., a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente M.M., la plata către partea civilă a echivalentului în RON al sumei de 3000 euro. În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 650 RON cheltuieli judiciare către stat, din care 150 RON onorariu avocat oficiu părții civile, conform împuternicirii avocațiale nr. 187 din 14 ianuarie 2013 - avocat P.M.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut următoarele: La data de 06 decembrie 2012, pe rolul Tribunalului Argeș a fost înregistrat, sub nr. 24796/109/2012, rechizitoriul nr. 147/D/P/2012 din 05 decembrie 2012 al DIICOT - Serviciul Teritorial Pitești prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului C.V.A., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen. În fapt, s-a arătat că inculpatul C.V.A., în perioada iunie - noiembrie 2012 a recrutat-o pe minora D.I.A., în vârstă de 16 ani, în scopul exploatării sexuale a acesteia, folosind metode de amenințare și violență, activitate în urma căreia a obținut foloase materiale.

Organele de urmărire penală au reținut vinovăția inculpatului în urma administrării următoarelor mijloace de probă: sesizare din oficiu BCCO Pitești, declarații parte vătămată, declarații martori, declarații inculpat, constatare medico-legală, expertiză medico-legală, proces-verbal de redare a convorbirilor telefonice, procese-verbale de filaj, proces-verbal de percheziție domiciliară, fișă cazier judiciar inculpat. În cadrul cercetării judecătorești au fost audiați inculpatul C.V.A., partea vătămată D.I.A. și s-a depus la dosar referatul de evaluare efectuat de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș. Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele: În perioada iunie 2012 - noiembrie 2012 inculpatul minor C.V.A.

a recrutat-o pe minora D.I.A., în vârstă de 16 ani, în scopul exploatării sexuale a acesteia, folosind amenințarea și violența fizică asupra acesteia. De pe urma acestor activități, la care a fost supusă partea vătămată, inculpatul a beneficiat și de foloase materiale în sumă de circa 2.000 RON. În declarațiile sale, partea vătămată minoră a arătat că în perioada iunie - noiembrie 2012 a întreținut raporturi sexuale cu circa 40 clienți, majoritatea fiind racolați de către inculpatul minor, tarifele fiind stabilite de către acesta, de regulă, în cuantum de 50 RON pentru fiecare raport sexual, iar banii astfel rezultați erau folosiți interes personal de către inculpatul minor C.V.A. Din declarațiile minorei D.I.A.

a mai rezultat că în perioada de referință sumele de bani obținute pentru serviciile sexuale, în cuantum de circa 2000 RON erau date inculpatului minor C.V.A., care deținea un control absolut asupra ei, verificând-o cu telefonul sau prin intermediul unor cunoscuți precum S.L., B.F.R., zis "F." și A.D.G. zis "D.", aceste nume fiind reperate și în conținutul convorbirilor telefonice interceptate. Din aceleași convorbiri a mai rezultat și existența amenințărilor exercitate de inculpat asupra victimei minore. Minora D.I.A. a mai arătat că în câteva situații numiții "F." și L. au fost trimiși de către C.V.A. să ridice personal diferite sume de bard, întrucât "Cercel nu putea veni personal". Victima minoră D.I.A.

a estimat că în perioada cât a fost exploatată sexual i-a dat lui C.V.A. circa 2000 RON, sumă recunoscută de altfel, de către inculpat. Martorii audiați în cauză au confirmat faptul că minora D.I.A. a fost exploatată sexual de către C.V.A., iar banii obținuți au fost folosiți de către acesta, cunoscând această împrejurare, fie direct, fie din zvon public, Curtea de Argeș fiind un oraș mic. Astfel, martorii R.M.G., F.A., S.M.V., C.N.F., C.L., N.R.I., N.E.M., S.L., A.D.G., M.I.I. și U.B.A. au confirmat faptul că banii obținuți de A. din practicarea prostituției erau dați fie personal lui C.V.A., fie prin intermediul unor persoane din anturajul acestuia. În cauză au fost audiați în calitate de martori și clienții racolați de inculpatul minor care au întreținut raporturi sexuale cu victima, aceștia confirmând declarația părții vătămate minore D.I.A., unii dintre martori cunoscând faptul că minora este "fata de produs" a lui C.V.A.

Unii clienți au probat și împrejurarea că banii obținuți de minoră erau luați de către C.V.A. care exercita presiuni fizice și psihice asupra minore. Alți martori, respectiv M.M. și B.N. au confirmat faptul că partea vătămată a sustras din domiciliul bunicilor materni mai multe bunuri pe care le-a dat lui C.V.A. pentru a face în acest mod rost de bani. În declarațiile sale, victima a arătat că la data de 11 noiembrie 2012 a fost lovită cu bestialitate de către inculpatul minor C.V.A. cu palma peste față și cu un obiect dur peste membrele inferioare și pe spate, aspect ce a fost confirmat de concluziile raportului de expertiză medico-legală, dar și de declarațiile unora din martorii audiați. Exercitarea violențelor fizice și psihice asupra minorei a fost atestată și de conținutul mesajelor telefonice schimbate în cadrul convorbirilor dintre cei doi, precum și din conținutul interceptărilor convorbirilor efectuate de către inculpatul minor.

În cele din urmă, s-a reușit sesizarea autorităților prin intermediul martorei B.N., dirigintele clasei ale cărei cursuri le urma partea vătămată, care, alarmată fiind de lipsa repetată de la cursuri a acesteia din urmă, a reușit să ia legătura cu victima minoră, prilej cu care a aflat despre adevăratul motiv ce a determinat-o să lipsească de la școală, împrejurări pe care martora le-a adus la cunoștința organelor de urmărire penală. Cu prilejul audierii inculpatul a avut o atitudine sinceră de recunoaștere și regret a faptei, atitudine pe care a menținut-o și în fața instanței atunci când a solicitat și aplicarea procedurii simplificate prevăzute de art. 320 1 C. proc. pen. Având în vedere probatoriul administrat, astfel cum a fost analizat mai sus, instanța de fond a considerat că acesta dovedește atât existența infracțiunii de trafic de persoane minore, cât și vinovăția inculpatului în comiterea acesteia, sub forma intenției directe.

În drept, s-a reținut că fapta inculpatului minor C.V.A. care, în perioada iunie 2012 - noiembrie 2012 a recrutat-o pe minora D.I.A., în vârstă de 16 ani, în scopul exploatării sexuale a acesteia, folosind amenințarea și violența fizică asupra acesteia, iar de pe urma acestor activități la care a fost supusă partea vătămată inculpatul a beneficiat și de foloase materiale în sumă de circa 2.000 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei la care a fost condamnat inculpatul, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv: limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator; gradul de pericol social al faptei reliefat de modul și mijloacele folosite ce au constat în folosirea de amenințări și violențe asupra unei părți vătămate minore, împrejurările în care a fost comisă și urmările produse asupra sferei de libertate a părții vătămate, dar și asupra stării psihice a acesteia. Instanța de fond a mai avut în vedere și atitudinea de recunoaștere a vinovăției a inculpatului, motiv pentru care a făcut aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc.

pen. Din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune au rezultat o serie de date cu privire la inculpat. Astfel s-a arătat că inculpatul C.V.A. regretă comiterea infracțiunii și își dă seama de greșeala imensă comisă. A recunoscut fapta comisă și a susținut că tot ceea ce s-a întâmplat a avut drept cauză dorința sa de a face rost de bani cu ușurință, fără a se gândi la consecințe în niciun fel. În acea perioadă, inculpatul a susține că nu gândea decât în termenii obținerii de profit de pe urma minorei și crede că "banii l-au spălat pe creier". Cauzele comportamentului său infracțional au putut avea explicații raportate la naivitatea și inconștiența specifice vârstei, acesta fiind minor la data comiterii infracțiunii.

S-a reținut că inculpatul C.V.A. nu are antecedente penale, iar comportamentul general al acestuia nu a fost marcat de fapte antisociale nici înainte și nici după comiterea faptei pentru care este judecat în prezentul proces penal. Acest lucru a reieșit atât din consultarea documentelor amintite în capitolul surse de informații, cât și în urma declarațiilor persoanelor intervievate pentru prezentul referat. De asemenea, s-a mai reținut că inculpatul C.V.A. provine dintr-o familie dezorganizată, mama inculpatului divorțând de soț după numai doi ani de la nașterea inculpatului. Tatăl inculpatului, C.D., locuiește în prezent în Mun. Motru din Județul Gorj și nu s-a interesat niciodată de creșterea și îngrijirea copilului.

Mama inculpatului, C.A., în vârstă de 46 de ani, lucrează cu contract de muncă în Italia, ca îngrijitor personal al unor bătrâni. Este plecată din anul 2007 și revine în țară doar o dată pe an, din cauza cheltuielilor prea mari pe care le presupune drumul. Din anul 2002 familia s-a mutat din Motru în Mun. Curtea de Argeș, iar din anul 2007 de când mama inculpatului a plecat în Italia la muncă, acesta a fost crescut de bunicii materni: M.M.Z., în vârstă de 67 de ani și M.E., în vârstă de 64 de ani. Inculpatul locuiește împreună cu bunicii într-o casă cu patru camere din Curtea de Argeș, care oferă condiții de locuit decente, proprietatea mamei sale. Veniturile familiei se compun din pensiile bunicilor în sumă totală de 2200 RON și sume de bani trimise de mama sa din Italia (în medie 200 de euro lunar).

Despre relațiile dintre membrii familiei, inculpatul a declarat că se înțelege bine cu toți. Acesta a descris familia sa drept una normală, relațiile nefiind marcate de certuri, tensiuni și nici de consum de alcool în exces. A considerat că atmosfera familială este una plăcută, liniștită, iar relațiile dintre membrii se bazează pe înțelegere și ajutor reciproc. A avut totuși relații mai apropiate de bunicul său, căruia îi transmitea problemele și necazurile cu care se confrunta. Instanța de fond a mai reținut că bunicii inculpatului nu au știut despre fapta comisă de acesta decât după ce a fost arestat în noiembrie 2012. Când au aflat despre ce s-a întâmplat au încercat mai întâi să-l ajute moral și material, pentru a susține cheltuielile cu privire la reprezentarea în procesul penal, după care, au încercat să înțeleagă ce l-a făcut să aibă un asemenea comportament și să aibă discuții cu acesta, pentru a preîntâmpina repetarea unor astfel de incidente.

Bunicii au susținut că nu se așteptau de la nepotul lor să comită o faptă penală de o gravitate atât de mare, deoarece în comunitatea locală era cunoscut ca o persoană cuminte și respectuoasă cu vecinii. A. a avut mereu un comportament normal fără să le creeze vreo problemă deosebită până la arestarea sa. Aceștia cred că anturajul său a fost de vină, deși inculpatul este inițiator și cel care a derulat întreaga activitate infracțională fără ajutor din afară. Bunicii nu l-au abandonat după ce a fost arestat, chiar dacă au dezaprobat vehement astfel de fapte. A fost vizitat de către bunic de câte ori a avut posibilitatea și păstrează legătura telefonic, vorbind zilnic cu inculpatul. De asemenea, la fiecare vizită i-au dat bani, pentru a-i folosi la magazinul din penitenciar și pachete.

Niciun membru al familiei nu a fost anterior cercetat sau condamnat pentru fapte penale. Inculpatul C.V.A., a absolvit opt clase în cadrul Școlii Generale nr. 1 din Curtea de Argeș. S-a înscris la Grupul Școlar Auto din Curtea de Argeș, la profilul "Estetica și igiena corpului omenesc". După absolvirea clasei a X-a, s-a înscris la un curs de calificare de 6 luni, la profilul "instalații sanitare", fiind elev la data arestării. În cadrul școlii, inculpatul nu a avut un comportament violent și nici nu a inițiat alte tipuri de activități de natură delincventă, dar nici nu s-a preocupat de activitățile școlare, fiind un elev mediocru și având multe absențe nemotivate. Acesta susține că în primii doi ani de liceu nu i-a plăcut la școală deoarece profilul urmat nu era unul atractiv.

După ce s-a înscris la cursul de calificare de 6 luni a început să îi placă materiile și lucrurile practice învățate. C.V.A. a susținut că timpul liber îl petrece în compania prietenilor săi, ieșind uneori în baruri la cafea sau suc fie ieșind în cluburi (cu o frecvență lunară, înainte să fie arestat). În grupul său de prieteni nu se află persoane care sunt în atenția organelor de poliție pentru comportamente antisociale, sancționate de legile în vigoare. Inculpatul a declarat că îi place să practice sport de întreținere la sală sau se plimbă cu motoscuterul. Acesta nu consumă alcool, fumează un pachet de țigări la două zile dar nu a fost tentat să încerce vreodată senzația indusă de substanțe halucinogene.

Pasiunea sa cea mai mare o constituie motocicletele, plăcându-i atât să le conducă cât și să le repare sau să le modifice pentru performanțe mai mari. Din punct de vedere medical, s-a reținut că inculpatul este sănătos clinic și psihic, deși vara trecută a suferit un accident de motoscuter în urma căruia a avut piciorul și clavicula rupte dar, după vindecare, nu a rămas cu sechele. S-a mai arătat că factorii care au favorizat și pot favoriza comiterea de fapte penale au constat în caracteristicile infracțiunii și contextul în care aceasta s-a produs.

Factorii protectivi care pot motiva inculpatul spre a nu mai comite alte infracțiuni se referă la: recunoașterea implicării sale în comiterea infracțiunii și regretul pentru fapta comisă; conștientizarea gravității faptei comise și a consecințelor negative pentru el și familie; motivația acestuia de a sta departe de problemele de natură penală, exprimată prin dorința acestuia de a-și continua școala și viața alături de familie, în cazul în care va primii o nouă șansă; a crescut și s-a dezvoltat într-un mediu familial care a promovat valori sociale pozitive - niciun membru al familiei nefiind anterior cercetat sau condamnat pentru comiterea de fapte penale și nici cunoscut în comunitatea locală ca persoane cu probleme de comportament; sprijinul afectiv și material de care beneficiază din partea familiei, care îl încurajează să treacă mai ușor peste perioada arestului; existența unei locuințe și a unor venituri, care-i oferă posibilitatea unui trai decent, are conturate planuri de viitor, axate prioritar pe finalizarea cursurilor de calificare începute înainte de a fi arestat; își petrece timpul liber în mod constructiv; lipsa antecedentelor penale și comportamentale.

În ceea ce privește perspectivele de reintegrare socială, analizând informațiile expuse în prezentul referat de evaluare privind pe inculpatul C.V.A., informații care se referă în principal la caracteristicile infracțiunilor și contextul în care acestea s-au produs, la mediul familial și social în care acesta a crescut și s-a dezvoltat, lipsa antecedentelor penale și comportamentale, rolul pe care acesta l-a avut în comiterea infracțiunilor, s-a apreciat că factorii protectivi ai comportamentului general sunt dominanți atât prin număr cât și prin importanța lor în raport cu factorii de risc. S-a considerat că inculpatul s-a implicat în comiterea faptelor penale pe fondul neconștientizării traumelor ce pot apărea în conștiința victimei sale, D.I.A., minoră la data săvârșirii infracțiunii și a naivității specifice vârstei la care a comis fapta, din dorința de a obține sume de bani cu ușurință, sume pe care familia nu i le putea acorda.

S-a arătat că C.V.A. poseda resurse interne, deoarece prezintă o importantă motivație pentru schimbare și are planuri concrete de viitor, dorindu-și să își finalizeze cursurile de calificare și să fie alături de familia sa de origine. Inculpatul și-a exprimat regretul pentru suferințele pricinuite victimei, a conștientizat care sunt consecințele promovării unor comportamente delincvente și dorește să evite pe viitor situațiile cu risc infracțional. Este motivat să nu se mai implice în comiterea de fapte de natură penală, înțelegând că ceea ce a făcut poate avea consecințe nefaste asupra sa, dar și asupra familiei sale, dându-și seama că mediul carceral, nu este unul care să-l ajute în realizarea planurilor sale de viitor.

Resursele externe, în vederea corectării comportamentului pe care se poate sprijini reintegrarea socială în cazul inculpatului C.V.A., se raportează, în principal, la relațiile apropiate cu membrii familiei sale. Resursele comunitare pe care inculpatul se poate baza în consolidarea unui comportament pro-social pot fi reprezentate de mediul unde era elev și urma să își finalizeze cursurile de calificare, mediu în care inculpatul poate dobândi abilități și deprinderi sociale pozitive și poate lega relații care să-l ajute în vederea devenirii sale profesionale și personale viitoare. Ținând cont de informațiile cuprinse în prezentul referat de evaluare, s-a apreciat de către consilierul de probațiune că inculpatul are perspective de a fi reintegrat în comunitate.

Față de cele de mai sus, instanța de fond, în baza art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul C.V.A. la pedeapsa închisorii de 2 ani și 6 luni, cu executare în condițiile art. 57 C. pen. În baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen., s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei și după împlinirea vârstei de 18 ani drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă perioada arestării preventive din 23 noiembrie 2012 până în prezent. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive, deoarece se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, dar și din rațiuni ce țin de buna desfășurare a procesului penal.

În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpat, în folosul statului, suma de 2000 RON, câștigată de acesta de pe urma activităților de prostituție la care a obligat-o pe minora parte vătămată. În ceea ce privește cuantumul sumei, acesta a rezultat din declarațiile coroborate ale celor două părți date în cursul urmăririi penale. În ceea ce privește latura civilă, instanța de fond a constatat că minora s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 50.000 euro daune morale.

Instanța de fond a considerat că aceste pretenții sunt exagerate având în vedere că nu se poate exclude și culpa părții civile în angrenarea acesteia în activitățile de prostituție prin aceea că în tot acest interval de timp nu a sesizat nici autoritățile și nici rudele apropiate față de cele ce i întâmplau, pe de o parte, iar pe de altă parte și prin aceea că minora, la rândul ei, era o persoană de o moralitate îndoielnică, aceasta și pe fondul unui control insuficient din partea părinților și al bunicilor la care locuia aceasta. În aceste condiții, s-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile D.I.A., iar în baza art. 1349, 1357, 1366 alin. (2) teza 1, 1372 alin. (1), 1382 și 1385 C. civ., a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata către partea civilă a echivalentului în RON al sumei de 3000 euro.

Împotriva sentinței Tribunalului Argeș a declarat apel inculpatul C.V.A. criticând-o pentru netemeinicie. Prin Decizia penală nr. 43/A din 11 aprilie 2013, Curtea de Apel Pitești l-a respins, ca nefondat. S-a reținut că prima instanță a stabilit corect situația de fapt în conformitate cu probele administrate în cauză și în mod corespunzător vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei. Soluționarea cauzei s-a realizat în condițiile prevăzute de art. 320 1 C. proc. pen., inculpatul recunoscând săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată și solicitând ca judecata să se realizeze în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. În legătură cu individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea a constatat că prima instanță a aplicat în mod corespunzător disp.

art. 72 C. pen., realizând o minuțioasă argumentare asupra situației de fapt și circumstanțelor personale ale inculpatului, care justifică pedeapsa aplicată și modalitatea de executare. Relevante sunt aspectele privind pericolul social concret ridicat al faptei săvârșite de inculpat. Acesta, în perioada iunie - noiembrie 2012, a recrutat-o pe minora D.I.A. în vârstă de 16 ani, în scopul exploatării sexuale și folosind amenințarea, violența fizică asupra acesteia, a obligat-o pe D.I.A. să întrețină raporturi sexuale, inculpatul beneficiind de foloase materiale de aproximativ 2000 RON. Natura infracțiunii săvârșite de către inculpat, împrejurările în care fapta a fost comisă și consecințele deosebit de grave ale infracțiunii asupra părții vătămate, dar și asupra valorilor care formează conținutul ordinii publice demonstrează pericolul social concret ridicat al faptei penale.

Prima instanță a valorificat informațiile cuprinse în referatul de evaluare întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș. În esență, a rezultat că familia inculpatului este dezorganizată, neexistând posibilități obiective pentru o bună supraveghere și educare a acestuia. Pregătirea școlară a inculpatului este modestă. S-au reținut și elementele de circumstanțiere favorabile inculpatului, cu deosebire comportamentul său social bun anterior săvârșirii faptei. În mod corespunzător, prima instanță a apreciat că aspectele de circumstanțiere personale favorabile inculpatului nu sunt suficiente pentru a justifica aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, în acest raport având un caracter predominant gradul de pericol social concret deosebit de ridicat al infracțiunii comise.

În consecință, constrângerea trebuie să aibă un caracter dominant în natura pedepsei aplicată inculpatului. Cuantumul pedepsei stabilită de către prima instanță și modalitatea de executare respectă criteriile principiului proporționalității, fiind adecvate scopului legii penale, dar și situației de fapt rezultată din probele administrate. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins ca nefondat apelul declarat de către inculpat. Împotriva Deciziei penale nr. 43/A din 11 aprilie 2013 a Curții de Apel Pitești a declarat recurs inculpatul C.V.A., invocând cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen. Recursul este nefondat.

Inculpatul C.V.A. solicită schimbarea modalității de executare a pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, din detenție în suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, urmând a se avea în vedere circumstanțele personale favorabile. Cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen. invocat de apărare nu este incident în cauză. În conformitate cu dispozițiile art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen., hotărârea este supusă casării când este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii. Dispozițiile legale enunțate au în vedere situațiile în care instanța nu aplică prevederi legale (penale sau civile) obligatorii (spre exemplu nu aplică prevederile art. 37 C. pen.

referitoare la recidivă); aplică dispoziții legale neprevăzute de lege sau aplică greșit prevederi legale care trebuiau aplicate (ex. aplicarea greșită a prevederilor art. 37 C. pen. sau greșita aplicare a legii civile prin înlăturarea solidarității la despăgubirea morală a părții civile, în condițiile în care fapta prevăzută de legea penală a fost săvârșită de mai mulți inculpați). În speță, criticile recurentului se referă la netemeinicia pedepsei în raport cu prevederile art. 72 C. pen. privitoare la mijloacele de individualizare judiciară a executării pedepsei prin neaplicarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Examinarea acestora nu se poate realiza însă prin prisma cazului de casare prevăzut de art. art. 385 9 pct. 17 2 C. proc.

pen., pentru că nu se integrează în niciuna dintre situațiile enumerate. O astfel de analiză se putea realiza anterior modificării dispozițiilor art. 385 9 C. proc. pen. prin Legea nr. 2/2013 prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. În actuala reglementare, după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, motivul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. a fost modificat și prevede că hotărârea este supusă casării doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege (nelegale). Constatând că motivele invocate de recurent nu pot fi analizate prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen. și nici nu se încadrează în dispozițiile art. art. 385 9 pct. 14 C. proc.

pen. sau în vreun alt caz care să se ia în considerare din oficiu (pct. 1, 3 - 6, 13, 15) în temeiul dispozițiilor art. art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondat recursul inculpatului C.V.A., iar în temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul C.V.A. împotriva Deciziei penale nr. 43/A din 11 aprilie 2013 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 23 noiembrie 2012 la 15 octombrie 2013. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi, 15 octombrie 2013. Procesat de GGC - GV