ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2286/2011

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2286/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra

recursurilor de față; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 120 din

30 noiembrie 2001 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, secția penală, a

fost condamnat inculpatul L.P.M., fiul lui V. și F., în prezent deținut în

Penitenciarul Gherla, la pedeapsa de 14 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru comiterea infracțiunii

de omor calificat prev. de art. 174 alin. (1) rap. la art. 175 alin. (1) lit. i)

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de port ilegal de cuțit prev. de art.

11 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, cu aplicarea art. 74 lit.

a), c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen.;

S-a constatat

că infracțiunile au fost comise în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C.

pen.

Conform art. 34

lit. b, art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și s-a

dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 14 ani închisoare și 5

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut

aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a), b) C. pen.

Conform art. 88

cu data de 14 septembrie 2009 la zi.

Conform art. 350

alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului.

A fost obligat

inculpatul să plătească părții vătămate-parte civilă H.M., 4.000 lei cu titlu

de despăgubiri civile (pentru daune materiale).

A fost obligat

inculpatul să plătească părții civile S.L., 4.000 lei pentru daune materiale și

50.000 lei pentru daune morale.

Conform art. 118

lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea cuțitului folosit de inculpat la

săvârșirea infracțiunilor.

Conform art. 7

din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.

A fost obligat

inculpatul să plătească în favoarea părții civile H.M. 500 lei cheltuieli de

judecată.

A fost obligat

inculpatul să plătească în favoarea statului 2130 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu din faza de

urmărire penală Z.Z.I.

Pentru a

dispune în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpatul L.P.M.

a fost căsătorit, până în cursul lunii februarie 2009, cu numita L.P.S., însă

au continuat să locuiască în același apartament, dar separați în fapt, împreună

cu fiul lor. Fosta soție avea o relație cu victima K.R. încă din anul 2008,

relație pe care nu a ascuns-o, ceea ce a cauzat o stare de frustrare

inculpatului. Cu toate acestea, între cei doi bărbați nu au fost incidente

violente, cu excepția unuia, din cursul anului 2009, care a constat doar într-o

ceartă.

În seara de 13

septembrie 2009, numita L.P.S. a fost adusă la domiciliu cu mașina de victima R.K.,

cu care și-a petrecut cea mai mare parte a zilei. Conform înțelegerii dintre

cei doi, victima urma să aștepte ca femeia să intre în scara blocului și să

plece atunci când va observa aprinzându-se lumina în camera unde locuia.

În aceeași zi,

în intervalul orar 19,30 - 20,30, inculpatul a consumat băuturi alcoolice la

barul „M.", local amplasat „vis-a-vis" și oblic de blocul în care

domicilia, împreună cu martorul F.T. Potrivit declarației martorului,

inculpatul a consumat circa 200 ml alcool.

Se mai arată în

actul de sesizare că inculpatul a părăsit localul în jurul orei 20,40 (cu

eroare de câteva minute), cu intenția de a se deplasa la domiciliu, însă,

anterior intrării în scara blocului în care locuia, i-a văzut pe victima R.K. și

fosta soție, ocazie în care a luat hotărârea de a-l ucide pe R.K., probabil din

cauză că se simțea permanent umilit de aceștia. în scopul de a crea un aparent

„act provocator" sau chiar aparența unei „legitime apărări",

inculpatul a telefonat la serviciul „112", reclamând faptul că victima se

află lângă bloc, după care a ieșit din apartament, înainte ca fosta soție să

ajungă în locuință, deplasându-se la locul unde R.K. aștepta ca prietena sa să

aprindă lumina în dormitor, ceea ce avea semnificația faptului că „a ajuns

bine, că totul este în regulă".

Se mai arată în

rechizitoriu că inculpatul a așteptat ca victima să fie singură, apoi a lovit-o

cu cuțitul, fără ca asupra sa să fie exercitate violențe, procurorul apreciind

că dovadă în acest sens este faptul că, în urma examinării la data de 14

septembrie 2009 de către medicul-legist, inculpatul nu prezenta nici o urmă de

agresiune.

Întrucât nu au

rezultat probe concludente în sensul că inculpatul a luat cu mult timp în urmă

hotărârea de a suprima viața victimei R.K., procurorul a menționat în actul de

acuzare că nu se va reține în sarcina acestuia infracțiunea de omor calificat în

„varianta premeditării", dar nici circumstanța atenuantă a provocării. în

fine, procurorul a mai precizat în cuprinsul rechizitoriului că nu este exclus

(raportat la declarația martorului A.B.P.) ca victima să se fi întâlnit cu

inculpatul în apropierea blocului și tot acolo să o fi lovit, având în vedere

că martorul a relatat că cei doi traversau strada A.M. dinspre stânga spre

dreapta. S-a apreciat însă, cu certitudine, că incidentul a avut loc undeva în

intervalul 20,50 (ora apelării de către inculpat a serviciului de urgență 112)

și 21,30, ora la care „S." (P.S.) a apelat telefonul victimei fără a mai

primi răspuns, întrucât era deja înjunghiată.

În actul de

sesizare se mai arată că decesul victimei R.K. a fost violent, datează din 13

septembrie 2009, acesta datorându-se hemoragiei interne și externe masive,

consecutive unei plăgi tăiate/înțepate, penetrante în cavitatea abdominală

dreaptă, cu secționarea venei cave inferioare și a aortei abdominale, aspect

reținut în baza raportului de constatare medico-legală nr. 2313/111/340/2009

din 14 septembrie 2009 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală

Bistrița-Năsăud.

Partea vătămată

S.L. s-a constituit parte civilă (fila 18) cu suma de 100.000 lei cu titlu de

daune morale și 4.000 lei reprezentând daune materiale. Partea vătămată a

invocat că victima R.K. a fost unicul fiu, ucis în floarea vârstei și care

trebuia să fie sprijinul ei la bătrânețe. A susținut că uciderea fiului ei i-a

cauzat suferințe fizice și psihice, pe fondul cărora i s-au agravat bolile de

care suferă. în ce privește daunele materiale a relevat că reprezintă cota

parte din costul înmormântării, diferența fiind suportată de tatăl victimei,

partea vătămată H.M.

Partea vătămată

H.M. s-a constituit parte civilă cu suma de 8000 lei reprezentând costul

înmormântării victimei, declarând că nu solicită daune morale (fila 26).

Ulterior, părțile vătămate H.M. și S.L., au afirmat că, costul total al

înmormântării victimei a fost de 8000 lei și că au suportat în mod egal această

sumă, respectiv câte 4.000 lei, iar inculpatul a fost de acord să despăgubească

părțile vătămate cu această sumă, în sensul de a plăti fiecăreia câte 4.000 lei

cu titlu de cheltuieli de înmormântare (daune materiale).

Prin declarația

dată în faza de urmărire penală (f. 88-89), asistat de apărător, inculpatul a

relatat că a fost căsătorit cu numita P.S. timp de 29 de ani, de care a

divorțat în cursul lunii februarie 2009, din cauza unor neînțelegeri dar și

pentru că fosta soția avea un prieten, despre care în noiembrie 2008 i-a spus

că ar fi „viitorul soț". Cu ocazia divorțului a aflat că acel bărbat se

numește R.K. și că acesta, în cursul lunii iunie 2009, a venit la blocul în

care locuiește și a făcut scandal, inculpatul relatând că i-a cerut să plece,

ca de altfel și un vecin care deranjat de comportamentul victimei a ieșit afară

și i-a strigat același lucru. Inculpatul a mai declarat că după divorț a

continuat să locuiască cu fosta soție în același apartament de bloc care

constituia fostul domiciliu comun, precum și cu fiul lor D., în vârstă de 29 de

ani.

Referitor la

ziua de 13 septembrie 2009, în faza de urmărire penală inculpatul a relatat că

a stat acasă până în jurul orelor 17,00 când a plecat la sora sa revenind la

domiciliu în jurul orelor 20,10. După ce a ajuns acasă a observat că la câțiva

metri de scara blocului unde locuiește era parcată mașina lui R.K., în

autoturism văzându-l doar pe acesta. Ca urmare, la ora 20,50, a sunat la

poliție, reclamând că „îi este teamă de K.", răspunzându-i-se că în

situația în care va ieși din casă (apartament) și va fi atacat, se va

interveni. Inculpatul a mai relatat că a ieșit din casă pentru a-și cumpăra

țigări, întrucât nu I-a mai văzut pe R.K. în fața blocului, însă luând cu el un

cuțit cu plasele din corn de cerb pe care I-a învelit într-un ziar, cu gândul

de a se apăra. Sub acest aspect inculpatul a relatat că a luat cuțitul asupra

sa deși R.K. nu-l amenințase, acest lucru petrecându-se doar o dată, în

primăvara anului 2009 când a primit un telefon de la victimă care i-a spus că îl

va bate fără să-i spună din ce motiv.

Prin declarația

dată la urmărire penală inculpatul a mai arătat că a traversat drumul și a mers

la barul „M." unde a consumat circa 100 ml votcă „S.". Când a ieșit

din bar, de după un gard, a apărut victima R.K. care cu mâna dreaptă l-a prins

de gât, iar cu cea stângă l-a lovit de câteva ori în abdomen. Atunci, de

spaimă, inculpatul a declarat că a „dat cu mâna stângă" în care avea

cuțitul în abdomenul victimei. După aplicarea loviturii, victima s-a întors,

mergând înspre mașină, iar el s-a dus acasă și a așteptat până a venit poliția.

Inculpatul a mai declarat că de față la săvârșirea faptei nu a fost nicio altă

persoană.

Prin declarația

dată în instanță, în faza de cercetare judecătorească (f. 20-22) inculpatul

și-a menținut-o pe cea de la urmărire penală, cu precizările menționate în

continuare:

La ora 17,00

din ziua de 13 septembrie 2009, a plecat la sora sa, care locuiește în

Bistrița, de unde a revenit în jurul orei 19,00, însă înainte de a merge acasă,

până în jurul orei 20,30, a consumat vodcă împreună cu amicul său F.T., la un

bar situat vis-a-vis de blocul în care locuiește. Apoi s-a gândit să meargă

acasă, împrejurare în care a văzut la scara B a blocului în care locuia parcată

mașina lui R.K., în care mai era o persoană, care a dedus că era fosta soție.

Inculpatul a relatat că a traversat strada și a intrat în apartament (situat la

parter), constatând că nu era nimeni acasă. Pentru că nu „mai avea decât două

țigări" s-a hotărât să meargă să-și cumpere un pachet de la magazinul „A."

aflat în apropiere. Fiindu-i frică de R.K. care era o persoană atletică,

agresivă și cu 20 de ani mai tânăr decât el, a sunat la „112" și a cerut

sprijinul organelor de poliție, crezând că ar putea fi agresat. A fost refuzat

de organele de poliție, care au apreciat că nu este vorba de un pericol

concret. Apoi a fumat o țigară pe geamul de la bucătărie și a observat că

mașina victimei a plecat înspre B-dul D. Inculpatul a relatat că după 7-8

minute a coborât din bloc și fiindu-i frică a luat asupra sa un cuțit pe care

l-a învelit într-un ziar, gândindu-se ca dacă îi va ieși în cale R.K. și îl va

ataca, îl va putea spreia.

Inculpatul a

mai declarat că a coborât din bloc, a traversat drumul și-a cumpărat pachetul

de țigări, după care a intrat din nou în barul în care consumase alcool cu F.T.,

s-a așezat singur la o masă și a băut încă 100 ml de votcă pe durata a 20

minute.

După ce a ieșit

din bloc, cu intenția de a merge acasă, de după un gard ce împrejmuia barul, a

apărut R.K. care îl aștepta. Acesta l-a prins de gulerul de la cămașă și i-a

dat 3-4 pumni în abdomen. Inculpatul a afirmat prin această ultimă declarație

că victima l-a întrebat insistent, de câteva ori „unde-i cuțitul" și i-a

cerut să o lase în pace pe fosta soție. Inculpatul a relatat că a încercat să-l

împingă cu mâna pe R.K., dar că nu a reușit, astfel că în această învălmășeală,

având cuțitul în mână, l-a lovit undeva în zona abdomenului. A precizat că în

momentul în care a aplicat victimei lovitura cu cuțitul acesta era „învelit în

ziar așa cum l-a luat de acasă".

După comiterea

faptei, a declarat că a mers acasă, unde găsind-o pe fosta soție i-a spus „l-am

lovit cu cuțitul", aspect sub care a apreciat nereală mențiunea din

rechizitoriu, aceea „ți l-am înjunghiat". în fața instanței inculpatul a

mai afirmat că nu a fost influențat în vreun fel în săvârșirea faptei, de

consumul de alcool din acea seară.

Prin aceeași

declarație inculpatul a mai arătat că până în seara de 13 septembrie 2009,

purta asupra sa un spray lacrimogen, în „general de frică" și de teamă de R.K.,

dar că acel spray i-a dispărut cu câteva zile înainte. A mai susținut că R.K.,

în data de 7 septembrie 2009, a agresat-o și pe fosta soție care din acest

motiv a depus plângere la poliție și că nu poate să-și explice de unde știa

victima că în seara de 13 septembrie 2009 avea asupra sa un cuțit.

Instanța de

fond, în final, analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarea

stare de fapt.

Inculpatul L.P.M.

a fost căsătorit cu numita L.P.S. timp de 29 de ani, aceștia divorțând în

cursul lunii februarie 2009, după ce anterior au fost separați în fapt circa 6

ani, potrivit declarației fostei soții, din cauză că inculpatul se „manifesta

violent, mai ales la beție" (fila 64 -dosar urmărire penală). Cu toate acestea,

inculpatul și fosta soție au continuat să locuiască în același apartament cu

fiul lor, L.P.D.G., care audiat în faza de urmărire penală a relatat că

principalul motiv de divorț al părinților săi a fost acela că tatăl său

obișnuia de mai muți ani să consume băuturi alcoolice (fila 78- dosar de

urmărire penală).

Încă din anul

2008, L.P.S. și-a găsit un prieten în persoana numitului R.K. (fost „H."),

din această relație ea nefăcând un secret, ceea ce a dus la crearea unei stări

de frustrare din partea inculpatului, cu atât mai mult cu cât fosta soție era

adusă acasă, cu mașina, de către R.K., căruia îi dădea chiar și din alimentele

pe care le prepara. Totuși, între cei doi bărbați nu au fost incidente

violente, cu excepția celui din iunie 2009, care a constat intr-o ceartă,

incident descris de inculpat și martorul P.A. (vecin) prin declarațiile date în

instanță (filele 21 și 95).

În data de 13

septembrie 2009, în jurul orei 17,00, inculpatul a mers la sora sa, care

locuiește în Bistrița, B-dul D. De la aceasta a plecat în jurul orei 19,00,

însă înainte de a merge acasă s-a dus la barul „M." situat vis-a-vis de

blocul în care locuiește, loc în care s-a întâlnit cu amicul său, martorul F.T.,

împreună cu care a vizionat un meci de fotbal, timp în care fiecare a consumat

circa 200 ml. votcă.

Inculpatul și

martorul au plecat din local în jurul orei 20,45, ora fiind indicată de martor,

raportându-se la faptul că au părăsit barul de îndată ce se terminase prima

repriză la meciul de fotbal. Ulterior, martorul a plecat spre casă, respectiv

la un bloc situat la circa 200 m, iar inculpatul a trecut drumul pentru a merge

la domiciliul său.

Tot cam în

același timp, fosta soție a inculpatului, L.P.S. era adusă acasă, cu mașina de R.K.,

care de această dată a oprit autoturismul chiar în fața blocului în care

locuiește, astfel că cei doi au fost văzuți de inculpat încă de când traversa

strada pentru a merge acasă. Inculpatul a intrat în scara blocului și apoi în

apartament, observându-i în autoturism pe R.K. și fosta soție. în scurt timp

inculpatul a ieșit din apartament, aflat la parter și a coborât pe scările de

la intrarea în bloc unde a rămas foarte puțin, astfel că după ce a intrat din

nou în locuință, R.K. și L.P.S. au luat hotărârea să meargă cu mașina în

spatele blocului (fila 43 - declarația martorei L.P.S.). După ce au ajuns în

spatele blocului, cei doi au rămas în mașină aproximativ 10 minute.

În acest

interval de timp, când era singur în apartament, inculpatul a apelat nr. „

112" solicitând intervenția poliției sub pretextul că în fața blocului se

află concubinul fostei soții și îi este frică să iasă din casă, că acesta l-ar

urmări și că I-ar fi amenințat de mai multe ori (f. 143 - dosar de urmărire

penală). Dispecerul cu care a purtat convorbirea i-a recomandat inculpatului,

ca în situația în care va ieși din apartament să-și ia telefonul și să apeleze

din nou „112", în caz că se întâmplă ceva, împrejurare în care poliția va

interveni imediat.

După ce a fost

refuzat de dispecerul de la „Serviciul Apeluri Urgență 112", care a

apreciat că nu este vorba de un pericol concret și iminent, inculpatul a fumat

o țigară pe geamul de la bucătărie, observând că mașina victimei a plecat

înspre B-dul D. (fila 21 - declarația inculpatului din faza de cercetare

judecătorească). Ca urmare, a mai așteptat câteva minute, după care a luat

hotărârea să meargă să-și cumpere țigări de la magazinul „A." situat în

apropiere, însă „peste drum" de blocul în care locuiește. înainte de a

ieși din apartament, inculpatul a luat asupra sa un cuțit pe care l-a învelit

într-un ziar, gândindu-se că dacă „îi va ieși în cale" R.K. și îl va

ataca, va putea să-l sperie (fila 21- dosar fond).

Apoi,

inculpatul a coborât din bloc, a traversat drumul, și-a cumpărat țigări, după

care a intrat din nou (pentru a doua oară) în barul în care fusese mai devreme

cu martorul F.T., s-a așezat singur la o masă și a consumat încă 100 ml votcă,

pe durata a circa 20 minute.

Între timp, dar

imediat după ieșirea inculpatului din apartament și deplasarea sa la magazin

pentru a-și cumpăra țigări, la scara blocului (intrarea din spatele blocului) a

ajuns fosta sa soție, însoțită de victima R.K. (fila 64-65 - declarație martor L.P.S.

din faza de urmărire penală).

L.P.S. a intrat

în scara blocului și apoi în apartament, timp în care R.K. a așteptat în

spatele blocului până când a realizat că totul este în regulă (respectiv până

când fosta soție a inculpatului a aprins lumina în camera sa). în momentul în

care L.P.S. a intrat în apartament a constatat că nu era nimeni acasă, astfel

că s-a blocat în camera sa, fiindu-i teamă de inculpat, care era băut. Din

probele aflate la dosar în baza cărora sa reținut această stare de fapt,

coroborate cu procesul verbal de la fila 62 - dosar de urmărire penală și

listingul convorbirilor telefonice purtate pe telefonul victimei, instanța

reține că L.P.S. s-a aflat în apartament la ora 21

26

, oră la care

aceasta („S.") l-a apelat pe R.K., iar acesta a primit apelul.

După ce

inculpatul a ieșit din bar, cu intenția de a merge acasă, probabil de după un

gard, a apărut R.K. Este posibil ca R.K. să fi știut, în urma discuției

telefonice cu L.P.S., că inculpatul nu se afla în apartament și să fi presupus

că se afla la bar, din moment ce a traversat drumul și a mers în acel loc. In

lipsa altor probe, instanța de fond a reținut că, văzându-l pe R.K. la ieșirea

din bar, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu cuțitul pe care îl avea învelit

în ziar. în urma loviturii primite în abdomen, victima s-a deplasat haotic pe

carosabilul din apropierea blocului în care locuia inculpatul, în cele din urmă

prăbușindu-se pe șosea. Acest moment a fost observat de martorul A.B.P., care a

declarat că l-a văzut în apropiere și pe inculpat, care își ștergea cuțitul de

o cârpă sau un ziar.

După săvârșirea

faptei, inculpatul s-a dus la domiciliu și i-a spus fostei soții ce s-a

întâmplat, precum și că l-a lovit cu cuțitul pe R.K. Cele spuse de inculpat au

fost confirmate în scurt timp de fiul acestuia, P.D.G., care înainte de a intra

în apartament a văzut victima căzută pe carosabil și că îi curgea sânge din

zona abdominală. După de P.D.G. a spus mamei sale că pe „R. îl luase

salvarea", L.P.S. a luat telefonul mobil și l-a sunat pe R.K., însă acesta

nu a mai răspuns (aspect care rezultă din lista convorbirilor telefonice

înregistrate pe telefonul victimei, la pct. II „Apeluri pierdute").

În urma

loviturii cu cuțitul aplicată de inculpat, victima R.K., în vârstă de 42 de

ani, a decedat. Prin raportul de constatare medico-legală din data de 14

septembrie 2009, emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud

(filele 34-39) s-au concluzionat următoarele: moartea victimei R.K. a fost

violentă, ea datorându-se hemoragiei externe și interne masive, consecutive

unei plăgi tăiate-înțepate, penetrante în cavitatea abdominală, cu secționarea

venei cave inferioare și aortei abdominale; leziunea tanatogeneratoare directă

(descrisă la p. 10), s-a putut produce prin lovire activă cu corp

tăietor-înțepător (posibil cuțitul - corp delict); între leziunea traumatică

tanatogeneratoare și deces există legătură de cauzalitate directă,

necondiționată; sângele recoltat de la victimă nu conține alcool.

Prin actul

medico-legal menționat s-a mai precizat că poziția ipotetică victimă-agresor a

putut fi „ambii în ortostatism", agresorul în fața victimei în momentul

aplicării leziunii tanatogeneratoare și că leziunile traumatice identificate pe

corpul victimei, descrise la p.1-3 și 5-9, respectiv p.4 s-au putut produce

prin lovire cu și/sau de corp dur, cu 3-4 zile anterior decesului și că acestea

nu au avut rol tanatogenerator.

În urma

examinării medico-legale a inculpatului, care a afirmat că înainte de a lovi

victima cu cuțitul, aceasta i-a aplicat „3-4 pumni în zona abdominală",

s-a constatat că această susținere nu corespunde realității, câtă vreme prin Raportul

de constatare medico-legală din 14 septembrie 2009 emis de Serviciul de

Medicină Legală Bistrița-Năsăud se precizează că „Numitul L.P.M. - la data

examinării nu prezintă leziuni traumatice corporale (fila 41 dosar de urmărire

penală).

În opinia instanței

de fond, starea de fapt descrisă mai sus și vinovăția inculpatului rezultă din

următoarele probe:

Procesul verbal

de cercetare la fața locului, însoțit de planșele fotografice cuprinzând

aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifice

a locului faptei, în data de 13 septembrie 2009, aflate la dosarul de urmărire

penală (filele 5-25); procesul verbal din 14 septembrie 2009, efectuat în

vederea completării cercetării locale însoțit de planșele fotografice (filele

26-30); constatări preliminare privind cauza morții victimei R.K., înregistrate

și emise din 14 septembrie 2009 de Serviciul Județean de Medicină Legală

Bistrița-Năsăud (fila 33 din dosarul de urmărire penală); Raportul de

constatare medico-legală din 14 septembrie 2009 emis de serviciul Județean de

Medicină-Legală Bistrița-Năsăud (filele 34-39 din dosarul de urmărire penală);

Raportul de constatare medico-legală din 14 septembrie 2009 emis de serviciul Județean

de Medicină Legală Bistrița-Năsăud (fila 41 - dosar de urmărire penală); Adresa

din 17 septembrie 2009 însoțită de planșele fotografice cuprinzând aspectele

fixate cu ocazia efectuării la 13 septembrie 2009 a examinării bunurilor găsite

în interiorul articolelor de îmbrăcăminte ale victimei R.K. (filele 42-46 din

dosarul de urmărire penală); adresa din data de 5 noiembrie 2009 emisă de șeful

Direcției pentru apel unic de urgență împreună cu transcrierea convorbirii

telefonice din 13 septembrie 2009, dintre inculpat și serviciul Apeluri de

Urgență 112 (filele 142-143 din dosarul de urmărire penală); Adresa din 26

octombrie 2009 emisă de Poliția municipiului Bistrița, din care rezultă că P.L.S.

a depus o plângere la Poliția municipiului Bistrița împotriva concubinului ei R.K.,

raportul întocmit de Poliția municipiului Bistrița la data de 22 ianuarie 2009

referitor la această plângere, plângerea depusă de L.P.S. și declarația

acesteia referitor la fapta reclamată, cuprinzând manifestarea de voință a

acesteia de a nu se efectua cercetări sub aspectul infracțiunii de lovire și

amenințare, declarația victimei R.K. referitor la fapta reclamată de L.P.S.,

ambele la dosarul de urmărire penală - filele 120-125; Foaia de observație

clinică generală a victimei R.K., emisă de Spitalul Județean de Urgență

Bistrița (filele 122-137); declarația părții vătămate H.M. (fila 49 - dosar de

urmărire penală și fila 114 - dosar de fond); declarația părții vătămate S.L.

(fila 51 - dosar de urmărire penală și fila 99-dosar de fond); procesul-verbal

din 14 septembrie 2009 referitor la ridicarea cuțitului folosit de inculpat la

săvârșirea faptei, însoțit de planșele fotografice, probe aflate la filele

57-61 dosar de urmărire penală; declarația martorei P.S. (fosta soție a

inculpatului) - filele 63-66 dosar de urmărire penală și filele 43-44 dosar de

fond; declarația martorilor A.B.P. (filele 67-70 dosar de urmărire penală și

fila 45- dosar de fond), G.O.A. (filele 72-73 dosar de urmărire penală și

filele 153-154 dosar de fond), O.V. (filele 74-76 dosar de urmărire penală și

fila 93 dosar de fond), L.P.D.G. (filele 77-78 - dosar de urmărire penală și

filele 40-42 dosar fond), F.T. (filele 79-81 dosar de urmărire penală și fila

46 dosar fond), M.A.N. (fila 82- dosar urmărire penală și fila 65-dosar fond),

B.L.I. (fila 83 dosar de urmărire penală și fila 64 dosar fond), C.L. (fila 84

-dosar urmărire penală și fila 69-dosar fond), P.A.I. (fila 85 - dosar urmărire

penală și filele 95-96 dosar fond), L.E. (fila 86 - dosar urmărire penală și

fila 94 dosar fond), T.V. (fila 71-dosar fond), S.A. (filele 95-96 dosar fond),

C.I. (filele 97-98 dosar fond), H.E. (fila 113 - dosar fond), I.V. (filele

143-143 dosar fond), referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de

pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud (filele 168-172), martorul B.I. (fila 176),

H.A. (fila 177), R.I. (filele 178-179), audiați în faza de cercetare judecătorească.

În opinia

instanței de fond, toate aceste probe enumerate mai sus se coroborează, în

parte, cu declarația inculpatului, care a recunoscut faptele săvârșite, însă a

încercat, fără temei, să acrediteze ideea că s-a aflat în legitimă apărare sau

cel puțin în stare de provocare.

Cererea

inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor

calificat, prev. de art. 174 alin. (1), art. 175 alin (1) lit. i) C. pen., în

infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, prev de art. 183 C. pen., nu a

fost acceptată de instanța de fond, cu motivarea că din probele administrate în

cauză rezultă că, în plan subiectiv, inculpatul a acționat cu intenția de a

ucide și nu cu intenția de a lovi sau de a vătăma integritatea corporală a

victimei în așa fel încât moartea acesteia, respectiv rezultatul faptei sale să

fi depășit intenția sa. împrejurarea că inculpatul a lovit victima cu cuțitul

(instrument apt de a produce moartea), cu intensitate, într-o zonă vitală a

corpului dovedește că aceasta a urmărit să suprime viața victimei. Aceste

aspecte, precum și datele externe ale faptei (starea de frustrare și

nemulțumirea în care se afla din cauza relației dintre fosta soție și victimă,

luarea cuțitului asupra sa, pe care l-a ținut ascuns în ziar și consumul unei

alte cantități de alcool înainte de comiterea faptei) constituie de asemenea

elemente de natură a demonstra că inculpatul a urmărit să ucidă victima și, mai

mult decât atât, chiar dacă nu există probe certe că a premeditat fapta, cu

siguranță a anticipat posibilitatea comiterii ei în seara de 13 septembrie

2009, dacă se va ivi acest prilej.

În opinia

instanței de fond, fapta de omor nu a fost săvârșită de inculpat nici în stare

de legitimă apărare. Această apărare a fost înlăturată de instanță, întrucât nu

s-a dovedit că fapta a fost săvârșită de inculpat pentru a înlătura un atac

material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa, de natură să pună

în pericol grav persoana sa. întâlnirea inculpatului cu victima la ieșirea din

bar nu a constituit un atac de natura celui pretins de art. 44 C. pen., aspect

dovedit prin aceea că nu s-au găsit asupra victimei obiecte contondente iar pe

corpul inculpatului leziuni care să justifice afirmațiile sale în sensul că ar

fi fost lovit de 3-4 ori cu pumnul în stomac. De asemenea, nu există nici probe

că vreodată victima l-ar fi agresat fizic pe inculpat, într-un mod care să-i

creeze temerea că în acea seară de 13 septembrie 2009, acest lucru s-ar putea

repeta. Sub acest aspect este relevantă declarația dată de inculpat cu prilejul

soluționării propunerii de arestare preventivă (fila 102 din dosarul de

urmărire penală).

Dimpotrivă,

reține instanța de fond, s-a dovedit că pe fondul consumului de alcool și al

frustrărilor acumulate din cauza relației dintre fosta soție și victimă,

inculpatul a luat asupra sa un cuțit cu intenția de „a-l folosi" dacă îi

va ieși victima în cale. Din probele administrare rezultă indicii, mai degrabă,

în sensul că inculpatul a lovit victima de îndată ce i-a ieșit în cale, fără

nicio altercație prealabilă, din moment ce nimeni nu a văzut sau auzit

săvârșirea faptei care a avut loc în stradă, în fața unui bar, într-o zonă

circulată, și nu la o oră târzie. Acest raționament este justificat și de

concluziile raportului de constatare medico-legală (p. 6) din care rezultă că

„poziția ipotetică victimă-agresor a putut fi ambii în ortostatism, agresorul

în fața victimei în momentul aplicării leziunii tanatogeneratoare" (fila

39 dosar de urmărire penală).

Față de aceste

probe, instanța de fond a înlăturat apărarea inculpatului în sensul că,

anterior, victima l-ar fi agresat (dându-i „3-4 pumni în stomac") și „în

învălmășeala" creată i-ar fi aplicat lovitura cu cuțitul în zona

abdominală.

De asemenea,

instanța de fond a apreciat că împrejurarea că soția inculpatului avea o

relație cu victima, în circumstanțele cauzei, nu a constituit un act provocator

în sensul art. 73 lit. b) C. pen. Sub acest aspect este de menționat că

inculpatul era divorțat și cunoștea cu mult timp înainte despre relația fostei

soții, astfel că nu se poate aprecia că această împrejurare i-a creat o stare

de puternică tulburare sau emoție sub stăpânirea căreia a săvârșit fapta. în

fine, s-a menționat să că simpla bănuială a inculpatului cu privire la

eventuala intenție a victimei de a-l lovi, nu poate constitui un act de

provocare de natură să atragă reținerea disp. art. 73 lit. b) C. pen.

În final,

instanța de fond a apreciat că inculpatul a săvârșit infracțiunea de omor

calificat pentru care este trimis în judecată „la limită" cu premeditarea.

Semnificația dată de apărătorii aleși ai inculpatului telefonului dat de acesta

la „Serviciul Apeluri Urgență 112", pentru a justifica gestul clientului

lor, nu a fost însușită de instanța de fond. Că inculpatul nu s-a simțit

amenințat de victimă, o demonstrează faptul că la scurt timp de la convorbirea

cu dispecerul de la Serviciul de Urgență, după doar câteva minute (potrivit

propriei declarații) acesta a ieșit din apartament cu un cuțit învelit în ziar

pentru a-și cumpăra țigări de la un magazin și apoi pentru a consuma din nou

alcool la bar. Dacă inculpatului îi era într-adevăr frică de victimă (care nu

l-a agresat fizic niciodată), cu siguranță nu ar fi părăsit domiciliul atât de

repede, până la sosirea fostei soții în apartament întrucât știa că în preajma

blocului era R.K. care o însoțea.

Procedând la

individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, instanța de fond

a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen., cu referire la limitele

speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptelor săvârșite,

circumstanțele în care au fost comise (pe fondul consumului de alcool),

urmărire cauzate și persoana inculpatului. Având în vedere că inculpatul nu are

antecedente penale și a recunoscut săvârșirea faptei s-au reținut în favoarea

acestuia circumstanțe atenuante conform art. 74 lit. a) și c) C. pen. La

dozarea pedepsei s-a ținut seama de referatul de evaluare întocmit în cauză de

Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud (filele

168-172), dar și de împrejurarea că fapta de omor reținută în sarcina

inculpatului este, oarecum, la limita cu premeditarea. Faptul că inculpatul are

o vârstă înaintată nu constituie, în opinia instanței de fond, un argument

pentru a nu fi sancționat în raport de gravitatea infracțiunilor reținute în

sarcina sa. De asemenea, conduita inculpatului anterior comiterii faptelor

deduse judecății (în familie, la locul de muncă și în societate) constituie un

comportament firesc și civilizat care nu impune a se da o eficiență mai largă

circumstanțelor atenuante. în acest context s-a menționat că oricum, datorită

vârstei, în temeiul art. 60 alin. (2) C. pen. inculpatul poate beneficia de

liberare condiționată după executarea unei fracțiuni de pedeapsă mai redusă,

comparativ cu cea care trebuie executată obligatoriu de persoane aflate în

aceeași situație.

Sub aspectul

laturii civile a cauzei s-a dispus, conform art. 14, art. 346 C. proc. pen.,

rap. la art. 998 C. civ., ca inculpatul să plătească părții civile H.M. suma de

4.000 lei cu titlu de despăgubiri civile (reprezentând daune materiale), iar în

favoarea părții civile S.L., suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale și

4.000 lei cu titlu de daune materiale (în total 54.000 lei despăgubiri civile).

Daunele materiale de câte 4.000 lei la plata cărora a fost obligat inculpatul

reprezintă cheltuieli cu înmormântarea victimei R.K., suportate de părinți (H.M.

și S.L.) în mod egal, justificate în cauză prin declarațiile martorilor audiați

în latura civilă a cauzei precum și prin actele depuse la dosar. De altfel,

este de precizat că inculpatul a fost de acord cu suportarea cheltuielilor de

înmormântare a victimei declarând că este de acord să plătească părților civile

câte 4000 lei cu titlu de daune materiale. Daunele morale acordate mamei

victimei, partea civilă S.L. vizează compensarea suferințelor fizice și psihice

îndurate de aceasta în urma decesului fiului ei, R.K., în vârstă de 42 ani.

Suma pretinsă cu titlu de daune morale a fost dovedită de partea civilă, până

la concurența sumei de 50.000 lei, prin declarațiile martorilor audiați sub

aspectul laturii civile a cauzei dar și prin actele medicale depuse la dosar.

S-a reținut că

partea civilă H.M. nu a solicitat daune morale.

Împotriva

acestei sentințe a declarat apel inculpatul L.P.M. solicitând în principal,

admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și să se dispună rejudecarea

cauzei de către instanța de fond, deoarece aceasta nu a motivat în cuprinsul

hotărârii de ce s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive

încălcându-i-se dreptul la apărare, cu dispunerea punerii sale în libertate. în

subsidiar, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și

judecând: în principal: să se dispună achitarea sa pentru săvârșirea

infracțiunii de omor calificat, prev de art. 174 alin. (1) raportat la art. 175

alin. (1) lit i) C. pen., în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat

la art. 10 lit. e) C. proc. pen. cu aplicarea art. 44 C. pen., și respingerea

pretențiilor civile formulate de părțile civile H.M. și S.L., iar în subsidiar

a solicitat să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei din

infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 174 alin. (1) raportat la art. 175

alin. (1) lit i) C. pen. în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte,

prev. de art. 183 C. pen., și stabilirea unei pedepse în funcție de noua

încadrare juridică. în ultimul rând, s-a solicitat redozarea pedepsei aplicate

inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174

alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., în conformitate cu

dispozițiile art. 76 alin. (2) C. pen. Cu privire la individualizarea pedepsei,

s-a arătat că deși instanța de fond a reținut în mod legal și justificat în

favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și

c), apreciază că nu a dat eficiență corespunzătoare acestora, în conformitate

cu dispozițiile art. 76 alin. (2) C. pen.

Prin Decizia penală

nr. 46 din 14 martie 2011 Curtea de Apel Cluj, secția penală, în baza art. 379 pct.

1 lit. a) C. proc. pen. a admis în parte apelul declarat de către inculpatul L.P.M.

împotriva Sentinței penale nr. 120 din 30 noiembrie 2010 a Tribunalului

Bistrița-Năsăud pe care a desființat-o numai cu privire la cuantumul pedepsei

principale aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii de omor

calificat prev. și ped. de art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1)

lit. i) C. pen.

Judecând cauza

în aceste limite, curtea de apel a redus pedeapsa de 14 (paisprezece) ani

închisoare cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C.

pen. și 5 (cinci) ani interzicereadrepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. și ped. de art.

174 alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și 5 (cinci) ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu

aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen.

În baza art. 33

lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. a contopit pedeapsa de 12

ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. art. 64 lit.

a și b C. pen., cu pedeapsa de 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 1

1

alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991

republicată cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. e) C.

pen. urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare

și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. art. 64 lit. a) și b) C.

pen.

S-a făcut

aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a), b) C. pen.

Potrivit art. 88

arestării preventive începând cu data de 14 septembrie 2009, până la zi.

Potrivit art. 383

alin. (1

1

) C. proc. pen. a fost menținută măsura arestării

inculpatului.

Au fost

menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

În baza art. 193

2.000 lei către partea civilă S.L.

În baza art. 192

alin (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina

statului.

Pentru a

dispune în acest sens, instanța de prim control judiciar a reținut următoarele:

Instanța de

fond ca urmare a administrării unor probe utile, pertinente și concludente

respectiv procesul verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșele

fotografice cuprinzând aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia

investigării tehnico-științifice a locului faptei, în data de 13 septembrie 2009,

aflate la dosarul de urmărire penală (filele 5-25); procesul verbal din 14

septembrie 2009, efectuat în vederea completării cercetării locale însoțit de

planșele fotografice (filele 26-30); constatări preliminare privind cauza

morții victimei R.K., înregistrate și emise din 14 septembrie 2009 de Serviciul

Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud (fila 33 din dosarul de urmărire

penală); Raportul de constatare medico-legală din 14 septembrie 2009 emis de

Serviciul Județean de Medicină-Legală Bistrița-Năsăud (filele 34-39 din dosarul

de urmărire penală); Raportul de constatare medico-legală din 14 septembrie 2009

emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud (fila 41 - dosar

de urmărire penală); adresa din 17 septembrie 2009 însoțită de planșele

fotografice cuprinzând aspectele fixate cu ocazia efectuării la 13 septembrie

2009 a examinării bunurilor găsite în interiorul articolelor de îmbrăcăminte

ale victimei R.K. (filele 42-46 din dosarul de urmărire penală); adresa din

data de 5 noiembrie 2009 emisă de șeful Direcției pentru apel unic de urgență

împreună cu transcrierea convorbirii telefonice din 13 septembrie 2009, dintre

inculpat și Serviciul Apeluri de Urgență 112 (filele 142-143 din dosarul de

urmărire penală); adresa din 26 octombrie 2009 emisă de Poliția municipiului

Bistrița, din care rezultă că P.L.S. a depus o plângere la Poliția municipiului

Bistrița împotriva concubinului ei R.K., raportul întocmit de Poliția

municipiului Bistrița la data de 22 ianuarie 2009 referitor la această

plângere, plângerea depusă de L.P.S. și declarația acesteia referitor la fapta

reclamată, cuprinzând manifestarea de voință a acesteia de a nu se efectua

cercetări sub aspectul infracțiunii de lovire și amenințare, declarația

victimei R.K. referitor la fapta reclamată de L.P.S., ambele la dosarul de

urmărire penală - filele 120-125; Foaia de observație clinică generală a

victimei R.K., emisă de Spitalul Județean de Urgență Bistrița (filele 122-137);

declarația părții vătămate H.M. (fila 49 - dosar de urmărire penală și fila 114

- dosar de fond); declarația părții vătămate S.L. (fila 51 - dosar de urmărire

penală și fila 99-dosar de fond); procesul-verbal din 14 septembrie 2009

referitor la ridicarea cuțitului folosit de inculpat la săvârșirea faptei,

însoțit de planșele fotografice, probe aflate la filele 57-61 dosar de urmărire

penală; declarația martorei P.S. (fosta soție a inculpatului) -filele 63-66 dosar

de urmărire penală și filele 43-44 dosar de fond; declarația martorilor A.B.P.

(filele 67-70 dosar de urmărire penală și fila 45-dosar de fond), G.O.A.

(filele 72-73 dosar de urmărire penală și filele 153-154 dosar de fond), O.V.

(filele 74-76 dosar de urmărire penală și fila 93 dosar de fond), L.P.D.G.

(filele 77-78 - dosar de urmărire penală și filele 40-42 dosar fond), F.T. (filele

79-81 dosar de urmărire penală și fila 46 dosar fond), M.A.N. (fila 82- dosar

urmărire penală și fila 65-dosar fond), B.L.I. (fila 83 dosar de urmărire

penală și fila 64 dosar fond), C.L. (fila 84 -dosar urmărire penală și fila

69-dosar fond), P.A.I. (fila 85 - dosar urmărire penală și filele 95-96 dosar

fond), L.E. (fila 86 - dosar urmărire penală și fila 94 dosar fond), T.V. (fila

71-dosar fond), S.A. (filele 95-96 dosar fond), C.I. (filele 97-98 dosar fond),

H.E. (fila 113 - dosar fond), I.V. (filele 143-143 dosar fond), referatul de

evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița

Năsăud (filele 168-172), martorul B.I. (fila 176), H.A. (fila 177), R.I.

(filele 178-179), audiați în faza de cercetare judecătorească, a reținut o

stare de fapt conformă cu realitatea, iar încadrarea juridică a faptei se

circumscrie infracțiunii de omor calificat prevăzută și pedepsită de art. 174 alin.

(1) rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și a infracțiunii de port ilegal

de cuțit prev. și ped. de art. 1

1

alin. (1) pct. l din Legea nr. 61/1991

republicată.

Astfel, în

esență, instanța de apel a confirmat situația de fapt reținută de instanța de

fond:

Inculpatul L.P.M.

a fost căsătorit cu numita L.P.S. timp de 29 de ani, aceștia divorțând în

cursul lunii februarie 2009, după ce anterior au fost separați în fapt circa 6

ani, însă atât inculpatul cât și fosta soție au continuat să locuiască în

același apartament cu fiul lor, L.P.D.G. Din anul 2008, L.P.S. îl avea ca un

prieten pe numitul R.K. (fost „H."), această relație nefiind secretă, ceea

ce a dus la crearea unei stări de frustrare din partea inculpatului, cu atât

mai mult cu cât fosta soție era adusă acasă, cu mașina, de către R.K., căruia

îi dădea chiar și din alimentele pe care le prepara. Totuși, între cei doi

bărbați nu au fost incidente violente, cu excepția celui din iunie 2009, care a

constat intr-o ceartă, incident descris de inculpat și martorul P.A. (vecin)

prin declarațiile date în instanță (filele 21 și 95).

În data de 13

septembrie 2009, în jurul orei 17,00, inculpatul a mers la sora sa, care

locuiește în Bistrița, B-dul D. De la aceasta a plecat în jurul orei 19,00,

însă înainte de a merge acasă s-a dus la barul „M." situat vis-a-vis de

blocul în care locuiește, loc în care s-a întâlnit cu amicul său, martorul F.T.,

împreună cu care a vizionat un meci de fotbal, timp în care fiecare a consumat

circa 200 ml. votcă.

Inculpatul și

martorul au plecat din local în jurul orei 20,45, ora fiind indicată de martor,

raportându-se la faptul că au părăsit barul de îndată ce se terminase prima

repriză la meciul de fotbal. Ulterior, martorul a plecat spre casă, respectiv

la un bloc situat la circa 200 m, iar inculpatul a trecut drumul pentru a merge

]a domiciliul său.

În același

timp, fosta soție a inculpatului, L.P.S. era adusă acasă, cu mașina de victima R.K.,

care de această dată a oprit autoturismul chiar în fața blocului în care

locuiește, astfel că cei doi au fost văzuți de inculpat încă de când traversa

strada pentru a merge acasă. Inculpatul a intrat în scara blocului și apoi în

apartament, observându-i în autoturism pe R.K. și fosta soție. în scurt timp inculpatul

a ieșit din apartament, aflat la parter și a coborât pe scările de la intrarea

în bloc unde a rămas foarte puțin, astfel că după ce a intrat din nou în

locuință, R.K. și L.P.S. au luat hotărârea să meargă cu mașina în spatele

blocului După ce au ajuns în spatele blocului, cei doi au rămas în mașină

aproximativ 10 minute.

În acest

interval de timp, când era singur în apartament, inculpatul a apelat nr. „112"

solicitând intervenția poliției sub pretextul că în fața blocului se află

concubinul fostei soții și îi este frică să iasă din casă, că acesta l-ar

urmări și că I-ar fi amenințat de mai multe ori. Dispecerul cu care a purtat

convorbirea i-a recomandat inculpatului, ca în situația în care va ieși din

apartament să-și ia telefonul și să apeleze din nou „112", în caz că se

întâmplă ceva, împrejurare în care poliția va interveni imediat.

După ce a fost

refuzat de dispecerul de la „Serviciul Apeluri Urgență 112", care a

apreciat că nu este vorba de un pericol concret și iminent, inculpatul a fumat

o țigară pe geamul de la bucătărie, observând că mașina victimei a plecat

înspre B-dul D. acesta a mai așteptat câteva minute, după care a luat hotărârea

să meargă să-și cumpere țigări de la magazinul „A." situat în apropiere,

însă „peste drum" de blocul în care locuiește. înainte de a ieși din

apartament, inculpatul a luat asupra sa un cuțit pe care l-a învelit într-un

ziar, gândindu-se că dacă „îi va ieși în cale" R.K. și îl va ataca, va

putea să-l sperie.

Apoi,

inculpatul a coborât din bloc, a traversat drumul, și-a cumpărat țigări, după

care a intrat din nou (pentru a doua oară) în barul în care fusese mai devreme

cu martorul F.T., s-a așezat singur la o masă și a consumat încă 100 ml. votcă,

pe durata a circa 20 minute.

Între timp, dar

imediat după ieșirea inculpatului din apartament și deplasarea sa la magazin

pentru a-și cumpăra țigări, la scara blocului (intrarea din spatele blocului) a

ajuns fosta sa soție, însoțită de victima R.

L.P.S. a intrat

în scara blocului și apoi în apartament, timp în care R.K. a așteptat în

spatele blocului până când a realizat că totul este în regulă (respectiv până

când fosta soție a inculpatului a aprins lumina în camera sa). în momentul în

care L.P.S. a intrat în apartament a constatat că nu era nimeni acasă, astfel

că s-a blocat în camera sa, fiindu-i teamă de inculpat, care era băut. Din

probele aflate la dosar în baza cărora sa reținut această stare de fapt,

coroborate cu procesul verbal de la fila 62 - dosar de urmărire penală și

listingul convorbirilor telefonice purtate pe telefonul victimei, instanța

reține că L.P.S. s-a aflat în apartament la ora 21

26

, oră la care

aceasta („S.") l-a apelat pe R.K., iar acesta a primit apelul.

După ce

inculpatul a ieșit din bar, cu intenția de a merge acasă, a apărut R.K.. Este

posibil ca Robert Kelin să fi știut, în urma discuției telefonice cu L.P.S., că

inculpatul nu se afla în apartament și să fi presupus că se afla la bar, din

moment ce a traversat drumul și a mers în acel loc. Văzându-I pe R.K. la

ieșirea din bar, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu cuțitul pe care îl avea

învelit în ziar. în urma loviturii primite în abdomen, victima s-a deplasat

haotic pe carosabilul din apropierea blocului în care locuia inculpatul, în

cele din urmă prăbușindu-se pe șosea. Acest moment a fost observat de martorul

Anca Bogdan Paul, care a declarat că l-a văzut în apropiere și pe inculpat,

care își ștergea cuțitul de o cârpă sau un ziar.

După săvârșirea

faptei, inculpatul s-a dus la domiciliu și i-a spus fostei soții ce s-a

întâmplat, precum și că l-a lovit cu cuțitul pe R.K. Cele spuse de inculpat au

fost confirmate în scurt timp de fiul acestuia, P.D.G., care înainte de a intra

în apartament a văzut victima căzută pe carosabil și că îi curgea sânge din

zona abdominală. După de P.D.G. a spus mamei sale că pe „R. îl luase

salvarea", L.P.S. a luat telefonul mobil și l-a sunat pe R.K., însă acesta

nu a mai răspuns în urma loviturii cu cuțitul aplicată de inculpat, victima R.K.,

în vârstă de 42 de ani, a decedat.

În opinia

instanței de apel este neîntemeiată solicitarea apărătorului inculpatului de a

se trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond pe motiv că instanța a

menținut în baza art. 350 C. proc. pen. starea de arest a inculpatului fără a

motiva de ce s-a menținut această stare de arest și că astfel că i s-ar

încălcat dreptul la apărare al inculpatului și, în consecință, ar fi incidente

disp. art. 197 alin. (2) C. proc. pen., deoarece inculpatul a fost asistat de

către apărător la fiecare termen de judecată la instanța de fond, iar o condamnare

la o pedeapsă privativă de libertate a unui inculpat aflat în stare de arest

preventiv implică menținerea măsurii arestării fără a se motiva, in extenso,

pentru că însăși hotărârea de condamnare chiar dacă nu este definitivă prin

prisma dispozițiilor art. 5 din C.E.D.O. constituie o detenție legitimă.

De asemenea, în

opinia instanței de apel este neîntemeiată cererea apărătorului inculpatului de

a se dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat

în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte și în consecință aplicarea

unei alte pedepse. Așa cum în mod corect a constatat și instanța de fond

probele administrate relevă că, în plan subiectiv, inculpatul a acționat cu

intenția de a ucide și nu cu intenția de a lovi sau a vătăma integritatea

corporală a victimei în așa fe\ încât moartea acesteia respectiv rezultatul

faptei să fi depășit intenția sa. încadrarea juridică a unei fapte, după caz,

ca infracțiune de omor calificat prev. de art. 174 C. pen., art. 175 C. pen.

sau ca infracțiune de loviri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. pen.

este determinată de forma vinovăției inculpatului care, în primul caz, este

intenția -intenția de a ucide, iar în al doilea caz, praeterintenția - intenția

de a

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2777/2014
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 89/F din de 28 mai 2013 pronunțată în Dosar nr. 2710/112/2011 al Tribunalului Bistrița-Năsăud, în temeiul disp. art. 345 alin. (2) C. pr
ÎCCJ 2011-06-15
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2398/2011
Asupra recursurilor de față; Prin Sentința penală nr. 162/S din 29 martie 2010 a Tribunalului Brașov s-a dispus după cum urmează: I. În baza art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.D.M., fără antecedente penale, la
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 580/2012
Asupra recursurilor penale de față, constată și reține următoarele: Prin sentința penală nr. 128 din 02 martie 2011 a Tribunalului lași s-au dispus următoarele: S-au respins cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpați
ÎCCJ 2012-04-17
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1182/2012
Deliberând asupra recursului declarat de inculpatul C.M.C. împotriva deciziei penale nr. 8 din 19 ianuarie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 386/F din 12 decembrie 2011 a Tribun
ÎCCJ 2011-12-08
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4190/2011
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 138/D din 9 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău s-a dispus în baza art. 174 alin. (1) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art.
Sursă