ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2157/2013

Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 220/P din data de 23 noiembrie 2012, Tribunalul Bihor, în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen. și cu referire la art. 320 1 C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul B.F., pentru comiterea infracțiunii de trafic intern de droguri de risc, la o pedeapsă principală de 1 an 10 luni închisoare. În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie și în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 10 august 2012 la zi.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 74 lit. c) C. pen. și cu referire la art. 320 1 C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul O.H.B., pentru comiterea infracțiunii de trafic intern de droguri de risc, la o pedeapsă principală de 1 an închisoare. În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 74 lit. c) C. pen. și cu referire la art. 320 1 C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat pentru comiterea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc la o pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, b) C. pen.

pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă complementară. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) și 35 alin. (1) C. pen. au fost contopite pedepsele mai sus stabilite și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) C. pen. pe o durata de 2 ani după executarea pedepsei principale cu titlu de pedeapsă complementară. În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen., iar în baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenția acestuia asupra consecințelor prevăzute de art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 10 august 2012 la zi În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de trafic intern de droguri de risc reținuta în sarcina inculpatei G.F.D., din art. art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004, în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 74 lit. a) C. pen. și cu referire la art. 320 1 C. proc. pen., texte de lege în baza căruia a fost condamnată inculpata la pedeapsă principală de 1 an și 10 luni închisoare.

În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen. și cu referire la art. 320 1 C. proc. pen. a fost condamnată aceeași inculpată pentru comiterea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc, la o pedeapsă principală de 3 ani închisoare și i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă complementară. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 17 august 2012 la zi și s-a menținut măsura arestului preventiv a inculpatei, măsură dispusă prin încheierea nr. 49 din 17 august 2012. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen.

și cu referire la art. 320 1 C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B.P.M., cetățean spaniol, pentru comiterea infracțiunii de trafic intern de droguri de risc la o pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare. În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată, cu aplic. art. 74 lit. c) C. pen. și cu referire la art. 320 1 C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B.P.M., pentru comiterea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc, la o pedeapsă principală de 3 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. s-au contopit pedepsele mai sus stabilite și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale cu titlu de pedeapsă complementară. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 17 august 2012 la zi și s-a menținut măsura arestului preventiv a inculpatului, măsură dispusă prin încheierea nr. 49 din 17 august 2012. În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpații B.F., O.H.B., G.F.D.

și B.P.M. a cantității de 9038 grame cannabis rămasă în urma efectuării analizelor de laborator. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Oradea, emis în Dosarul nr. 94/D/P/2012 din 01 octombrie 2012 au fost trimiși în judecată inculpații B.F. pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004, O.H.B., G.F.D. și B.P.M., pentru infracțiunile de trafic intern și trafic internațional de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic.

art. 33 lit. a) C. pen. Inculpații au adoptat o poziție de recunoaștere în întregime a acuzațiilor aduse atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței. Mai mult, fiecare dintre inculpați a învederat instanței încă dinaintea citirii actului de sesizare că solicită ca judecata să se desfășoare în cadrul procedurii prevăzute de art. 320 1 C. proc. pen., că recunosc comiterea infracțiunilor așa cum sunt descrise în rechizitoriu și solicită ca judecarea lor să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. În data de 09 august 2012, organele de cercetare penală ale poliției s-au sesizat din oficiu reținând că inculpatul B.F.

ar face parte dintr-o grupare infracțională ce acționează pe relația Spania-România și urmează să primească de la o anumită persoană, "I.", aflată pe teritoriul Spaniei și identificată ulterior în persoana inculpatei G.F.D., o cantitate de aproximativ 500 grame rezină de cannabis, prin intermediul numitului "P.", identificat ulterior în persoana inculpatului O.H.B. Sesizarea a avut la bază notele privind convorbirile telefonice interceptate, din cuprinsul cărora a rezultat pregătirea comiterii infracțiunilor de trafic intern și internațional de droguri de risc. Astfel, la data de 10 august 2012, organele de cercetare penală ale poliției judiciare, din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Oradea - Serviciul Antidrog s-au deplasat în localitatea Mediaș, jud. Sibiu, unde urma să aibă loc predarea coletului conținând drogurile de către inculpatul O.H.B., inculpatului B.F..

De asemenea, între orele 04.00 - 18.00 din data de 10 august 2012, lucrătorii de poliție din cadrul I.G.P.R. Direcția de Operațiuni Speciale - Serviciul de Operațiuni Speciale Târgu Mureș au supravegheat operativ activitățile desfășurate de inculpatul B.F., rezultatul fiind consemnat în raportul întocmit cu acea ocazie. Astfel, după ce inculpații B.F. și O.H.B. s-au întâlnit în parcarea magazinului L. din Mediaș, au discutat o scurtă perioadă de timp, inculpatul O.H.B. arătându-i celuilalt inculpat ceva în portbagajul autoturismului având numărul de înmatriculare X, cu care venise, după care ambii inculpați au urcat în autoturism, inculpatul O.H.B. fiind la volanul acestuia, și s-au deplasat către ieșirea din Mediaș, spre direcția Sighișoara.

Poziția de recunoaștere a comiterii infracțiunilor a fost menținută de către inculpați și cu prilejul audierii lor de către instanță, chiar dacă fiecare a încercat să nuanțeze participația proprie, în special, în ce privește luarea deciziilor pe parcursul achiziționării și transportării drogurilor. La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța a mai avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv modul și mijloacele de comitere a infracțiunilor - cantitatea importantă de rezină de cannabis traficată - aproape 10 kg, participația concretă a fiecăruia în realizarea acțiunilor infracționale. S-a reținut că, așa cum rezultă din convorbirile telefonice înregistrate, inculpatul B. și inculpata G. au fost cei care au stabilit detaliile și au luat deciziile privind traficul de droguri, ceilalți doi, având un rol mai puțin important.

Astfel, s-au avut în vedere în mod deosebit "planurile de extindere" pe care le făceau inculpatul B. și inculpata G. după ce primul transport de droguri ar fi reușit. De asemenea, instanța a reținut numărul actelor materiale în cazul inculpatei G., urmarea ce s-ar fi putut produce prin comercializarea acestei cantități de rezina canabis, persoana fiecăruia dintre inculpați - fără antecedente penale, conduita acestora după săvârșirea infracțiunilor, atât în cursul urmăririi penale cât și al judecății. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea și inculpații B.F., B.P.M. și G.F.D. Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea apelului și desființarea hotărârii atacate.

Inculpatul B.F. a solicitat instanței admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și, pe cale de consecință, procedând la o nouă judecare să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună reținerea art. 16 din Legea nr. 143/2000 în favoarea inculpatului, precum și circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) din C. pen. Inculpata G.F.D. a solicitat instanței admiterea apelului și desființarea hotărârii apelate și reducerea pedepsei raportat la circumstanțele obiective ale comiterii faptei, la circumstanțele personale ale inculpatului, precum și la circumstanțele cauzei, avându-se în vedere dispozițiile legale ale articolelor 320 1 C. proc. pen. coroborate cu articolele 71, 74 și 76 din C. pen.

Pentru inculpatul B.P.M. s-a solicitat încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii decesului acestuia. Prin Decizia penală nr. 38/A din 07 martie 2013, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile declarate de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea și de inculpatul B.P.M. împotriva Sentinței penale nr. 220 din 23 noiembrie 2012 a Tribunalului Bihor, care a fost desființată în sensul că: S-au reținut în favoarea inculpaților B.F. și O.H.B. dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 și s-au înlăturat circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen. reținute în favoarea celor doi inculpați.

A fost majorată pedeapsa aplicată inculpatului B.G. pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. de la 1 an și 10 luni închisoare la: - 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71 C. pen., art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei. A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen.

aplicată inculpatului O.H.B. în pedepsele individuale și a fost majorată pedeapsa ce i-a fost aplicată inculpatului O.H.B. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. de la 1 an închisoare la: - 2 ani închisoare cu aplicarea art. 71 C. pen., art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei A fost majorată pedeapsa aplicată inculpatului O.H.B. pentru comiterea infracțiunii prev. și ped.

de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. de la 2 ani închisoare la: - 3 ani și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71 C. pen., art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei. În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele mai sus arătate în pedeapsa cea mai grea și s-a dispus ca inculpatul O.H.B. să execute pedeapsa rezultantă de: - 3 ani și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71 C. pen., art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei. A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71 C. pen., art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei aplicată inculpatei G.F.D. în pedepsele individuale. A fost majorată pedeapsa aplicată inculpatei G.F.D. pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen.

și art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. de la 1 an și 10 luni închisoare la: - 1 an și 11 luni închisoare, cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. A fost majorată pedeapsa ce i-a fost aplicată inculpatei G.F.D. pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. și cu referire la art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. de la 3 ani închisoare la: - 3 ani și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71 C. pen., art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei. În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele mai sus arătate în pedeapsa cea mai grea și s-a dispus ca inculpata G.F.D. să execute pedeapsa rezultantă de: - 3 ani și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71 C. pen., art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei. II. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului B.P.M., cetățean spaniol, ca urmare a decesului inculpatului și a înlăturat obligarea inculpatului B.P.M.

de la plata cheltuielilor judiciare în fond în sumă de 2000 RON. A fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților B.F. și G.F.D. și a fost dedus din pedepse, arestul preventiv până la zi, 7 martie 2013. Au fost menținute dispozițiile sentinței atacate care nu contravin prezentei decizii. Au fost respinse ca nefondate apelurile penale declarate de inculpații B.F. și G.F.D. împotriva aceleași sentințe. Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a arătat că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpaților pe baza unei juste aprecieri a materialului probator administrat în cauză dând faptelor săvârșite de aceștia încadrarea juridică corespunzătoare.

Analizând cauza din perspectiva dispozițiilor cuprinse în art. 52 C. proc. pen., instanța de fond, în mod corect a constatat că ansamblul probator administrat este în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpații. De asemenea, situația de fapt avută în vedere de prima instanță este una corectă, evenimentele derulându-se în modalitatea prezentată de instanța de fond. S-a reținut că instanța de fond a administrat un probatoriu complet pe care l-a interpretat just în lumina dispozițiilor art. 63 C. proc. pen. și pe baza acestuia a reținut situația de fapt și a făcut încadrarea în drept. Față de situația de fapt reținută corect de instanța de fond, curtea a constatat că încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de inculpați este corespunzătoare, că vinovăția acestora a fost pe deplin dovedită, doar că pedepsele aplicate acestora nu au fost corect individualizate.

Cât privește modalitatea de individualizare a pedepselor aplicate, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv persoana inculpaților, dar și faptele și gradul de pericol social concret al acestora. Recunoașterea unor anumite împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă, împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface în mod concret imperativul justei individualizări a pedepsei. Împotriva Deciziei nr. 38/A din 07 martie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.

- Serviciul Teritorial Oradea și inculpații B.F., G.F.D. și O.H.B. Examinând recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea, atât din punct de vedere al motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, Înalta Curte constată că în cauză se impunea ca în baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, prima instanță și cea de apel să dispună prelevarea de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic al inculpaților în baza de date a Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, aspect care va fi remediat pe calea recursului. Examinând recursurile declarate de recurenții-inculpați B.F., G.F.D. și O.H.B. prin raportare la dispozițiile art. 385 9 C. proc.

pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente: Consacrând efectul parțial devolutiv al recursului reglementat ca a doua cale de atac ordinară, art. 385 6 C. proc. pen. stabilește în alin. (2), că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 385 9 din același cod. Rezultă, așadar, că, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, nici recurentul și nici instanța nu se pot referi decât la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale toate erorile pe care le cuprinde decizia recurată, ci doar acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate în art. 385 9 C. proc.

pen. Instituind, totodată, o altă limită a devoluției recursului, art. 385 10 C. proc. pen. prevede, în alin. (2 1 ), că instanța de recurs nu poate examina hotărârea atacată pentru vreunul din cazurile prevăzute în art. 385 9 C. proc. pen. dacă motivul de recurs, deși se încadrează în unul dintre aceste cazuri, nu a fost invocat în scris cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată, așa cum se prevede în alin. (2) al aceluiași articol, cu singura excepție a cazurilor de casare care, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu. În cauză, se observă că decizia recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Oradea, la data de 7 martie 2013, deci ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, situație în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385 9 C. proc.

pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menționat, dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. II din lege - referitoare la aplicarea, în continuare, a cazurilor de casare prevăzute de C. proc. pen. anterior modificării - vizând exclusiv cauzele penale aflate, la data intrării în vigoare a acesteia, în curs de judecată în recurs sau în termenul de declarare a recursului, ipoteză care, însă, nu se regăsește în speță. Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat, însă, o nouă limitare a devoluției recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial sau incluse în sfera de aplicare a motivului de recurs prevăzut de pct. 17 2 al art. 385 9 C. proc.

pen., intenția clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept. În ce privește cazul de casare prevăzut în art. 385 9 alin. (1) pct. 17 2 C. proc. pen., invocat de recurenții-inculpați B.F., G.F.D. și O.H.B., se constată că, într-adevăr, acesta a fost menținut și nu a suferit nicio modificare sub aspectul conținutului prin Legea nr. 2/2013, însă, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., în noua redactare, a fost exclus din categoria motivelor de recurs care se iau în considerare din oficiu, fiind necesară, pentru a putea fi examinat de către instanța de ultim control judiciar, respectarea condițiilor formale prevăzute în art. 385 10 alin. (1) și (2) C. proc.

pen. În recurs, inculpații au invocat cazul de casare prevăzut în dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 17 2 C. proc. pen., respectiv redozarea pedepselor aplicate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată însă că pedepsele au fost aplicate în limitele prevăzute de textul de lege Verificând îndeplinirea cerințelor mai sus menționate, se observă, însă, că inculpații B.F. și G.F.D. și-au motivat recursurile oral în ziua judecății, încălcându-și, astfel, obligația ce le revenea potrivit art. 385 10 alin. (2) C. proc. pen. Ca urmare, față de această împrejurare, Înalta Curte de Casație și Justiție, ținând seama de prevederile art. 385 10 alin. (2 1 ) C. proc. pen., precum și de cele ale art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 și care nu mai enumera printre cazurile de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu și pe cel reglementat de pct. 17 2 al art. 385 9 C. proc. pen., nu va proceda la examinarea criticilor inculpaților B.F., G.F.D. circumscrise acestui motiv de recurs, nefiind îndeplinite condițiile formale prevăzute în art. 385 10 alin. (2) C. proc. pen. Instanța constată că abrogarea art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. nu permite examinarea criticilor referitoare la individualizarea pedepsei în cadrul art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen. Ca urmare, se apreciază că solicitarea inculpatului nu poate fi examinată date fiind limitele recursului. În temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., Înalta Curte va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea împotriva Deciziei penale nr. 38/A din 07 martie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, va casa în parte atât decizia penală, cât și Sentința penală nr. 220/P din 23 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Bihor numai sub aspectul omisiunii aplicării prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008. Va dispune prelevarea de la inculpații B.F., G.F.D. și O.H.B. de probe biologice în vederea introducerii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare și va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.F., G.F.D.

și O.H.B. împotriva Deciziei penale nr. 38/A din 07 martie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Potrivit art. 385 17 alin. (4) C. proc. pen., din durata pedepsei închisorii aplicată recurentului inculpat B.F. va deduce durata reținerii și arestării preventive de la 10 august 2012 la 19 iunie 2013 și va deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatei G.F.D. durata reținerii și arestării preventive de la 17 august 2012 la 19 iunie 2013. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenții inculpați B.F. și G.F.D. la plata sumei de câte 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Va obliga și recurentul inculpat O.H.B. la plata sumei de 375 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea împotriva Deciziei penale nr. 38/A din 07 martie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Casează în parte atât decizia penală, cât și Sentința penală nr. 220/P din 23 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Bihor numai sub aspectul omisiunii aplicării prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008. Dispune prelevarea de la inculpații B.F., G.F.D. și O.H.B. de probe biologice în vederea introducerii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. Menține restul dispozițiilor sentinței și deciziei care nu contravin prezentei hotărâri.

II. Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații B.F., G.F.D. și O.H.B. împotriva Deciziei penale nr. 38/A din 07 martie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului B.F. durata reținerii și arestării preventive de la 10 august 2012 la 19 iunie 2013. Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatei G.F.D. durata reținerii și arestării preventive de la 17 august 2012 la 19 iunie 2013. Obligă recurenții inculpați B.F. și G.F.D. la plata sumei de câte 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentul inculpat O.H.B. la plata sumei de 375 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 iunie 2013. Procesat de GGC - GV