ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1415/2012

Asupra cererii

de contestație în anulare de față; în baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

La 23 ianuarie 2012 a fost

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală,

cererea de contestație în anulare formulată de contestatorul R.D.S. împotriva

Deciziei penale nr. 1039 din 18 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 38096/3/2008.

În motivarea

demersului său, contestatorul fără a indica în concret vreunul din cazurile de

contestație în anulare prevăzute de art. 386 C. proc. pen., a arătat că dorește

să fie prezent la judecarea cauzei în vederea aflării adevărului și a

soluționării juste și echitabile a cauzei, asigurându-i-se liberul acces la

justiție, și exercitării depline a dreptului la apărare.

Cererea de

contestație în anulare este inadmisibilă.

Potrivit art. 391

alin. (2) C. proc. pen., instanța, constatând că cererea de contestație este

făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația

este unul dintre cele prevăzute de art. 386 C. proc. pen. și că în sprijinul

contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în

principiu contestația și dispune citarea părților interesate.

Examinând, cu

precădere, în condițiile art. 391 C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a

contestației în anulare de față, Înalta Curte constată că aceasta nu întrunește

condițiile prevăzute de lege, în sensul celor ce succedă:

- cererea de

contestație în anulare nu a fost formulată în termenul prevăzut de art. 388 C.

proc. pen. - în termen de 10 zile de la începerea executării pedepsei; din

examinarea dosarului se constată că executarea pedepsei a început la 22 martie

2010, iar cererea de față a fost promovată la 23 ianuarie 2012;

- cererea este

nemotivată în drep, și nedovedită, contestatorulnedepunând și neindicând vreo

probă din cele la care se referă art. 391 alin. (2) C. proc. pen.;

Așa fiind,

cererea de contestație în anulare urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, cu

obligarea contestatorului, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, cererea de contestație în anulare formulată de contestatorul R.D.S.

împotriva Deciziei penale nr. 1039 din 18 martie 2010 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 38096/3/2008.

Obligă

contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 2 mai 2012.