ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1250/2012

Asuprea

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

încheierea nr. 32/A din 5 aprilie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 3998/90/2007

Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie,

a respins ca nefondată, printre altele, cererea formulată de inculpatul I.I., domiciliat

în comuna Roiești, sat Râpa - Cărămizii, județul Vâlcea, privind modificarea

condițiilor de control judiciar impuse prin încheierea nr. 41 din 6 iulie 2007

ale Tribunalului Vâlcea.

A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor

judiciare către stat, în conformitate cu disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Examinând actele dosarului, s-a constatat că inculpatul I.I.

a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, și apoi condamnat prin

sentința penală nr. 281 din 19 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Vâlcea,

primul la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplic,

art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 289 C. pen.

cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 290 C. pen. cu aplic, art. 41 alin.

(2) C. pen.

Împotriva sentinței inculpatul, printre alții, a

formulat apel. Pe parcursul procesului penal, inculpatul I.I. a fost liberat

sub control judiciar (încheierea nr. 41 din 6 iulie 2007, pronunțată de

Tribunalul Vâlcea).

Printre obligațiile impuse inculpatului în conformitate

cu disp. art. 160

2

alin. (3) C. pen., a fost și aceea de a nu părăsi

limita județului Vâlcea decât cu încuviințarea instanței.

Potrivit art. 160

3

C. proc. pen. „controlul

judiciar instituit de instanță poate fi oricând modificat sau ridicat de

aceasta, în totul sau în parte, pentru motive temeinice".

Curtea de Apel a apreciat că motivele invocate de

inculpat nu sunt de natură să ducă la modificarea măsurilor privind controlul

judiciar deoarece, deși soția sa se află pe teritoriul Germaniei, există și

alte posibilități de a ameliora eventuala stare de sănătate a acesteia, mai

ales că starea respectivă persistă de mai multă vreme.

Împotriva încheierii sus-menționate, a declarat recurs

inculpatul, pentru motivele expuse în partea introductivă a hotărârii.

Recursul declarat nu este fondat.

Înalta Curte, examinând actele și lucrările dosarului,

constată că cererea formulată de inculpatul I.I., în sensul modificării măsurii

obligării de a nu părăsi țara nu este fondată.

Prin încheierea nr. 41 din 6 iulie 2007 pronunțată de

Tribunalul Vâlcea, inculpatul I.I. a fost liberat provizoriu sub control

judiciar, impunându-i-se acestuia respectarea mai multor obligații, printre

care și cea prevăzută la art. 160

2

alin. (3) lit. a) C. proc. pen.,

a obligării de a nu părăsi limita județului Vâlcea, fără încuviințarea

instanței.

Potrivit art. 160

3

C. proc. pen., text de lege în

care se încadrează cererea formulată de inculpat, „controlul judiciar instituit

de instanță poate fi oricând modificat sau ridicat de aceasta, în total sau în

parte, pentru motive temeinice".

Împrejurările invocate de inculpat, referitoare la starea de

sănătate a soției sale, deși confirmate de înscrisurile medicale, atașate la

dosar, nu se circumscriu noțiunii de motive temeinice la care se referă art.

160

3

C. proc. pen. mai sus invocat și nu justifică modificarea

controlului judiciar astfel cum a fost formulată. Sub acest aspect, prima

instanță a apreciat corect că, deși soția inculpatului se află pe teritoriul

Germaniei pentru a se trata există și alte posibilități de a ameliora eventuala

stare de sănătate a acesteia în condițiile în care starea respectivă persistă

de mai multă timp.

Împrejurarea că inculpatul s-a prezentat la fiecare

termen de judecată și a avut o conduită procesuală corectă reprezintă în fapt

conținutul uneia din obligațiile prevăzute la art. 160

2

alin. (3) C.

proc. pen., care nu poate fi invocată ca o conduită procesuală viitoare.

Pentru aceste motive, urmează ca recursul declarat de

recurentul inculpat I.I. împotriva încheierii nr. 32/A din 5 aprilie 2012 a

Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie,

pronunțată în Dosarul nr. 3998/90/2007, să fie respins, ca nefondat, cu

obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.I. împotriva

încheierii nr. 32/A din 5 aprilie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția penală

și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr.

3998/90/2007.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 aprilie 2012.