ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 436/2010

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată sub nr. 1720/231/2006, pe rolul Judecătoriei Focșani,

contestatorul L.M.T. a solicitat instanței, ca prin sentința ce o va pronunța

să dispună anularea titlurilor executorii emise de A.V.A.S., pentru suma de

20.264,11 DOLARI S.U.A., în contradictoriu cu intimații SC S.L. SRL, P.I., H.D.,

T.D.M., C.Șt.M., A.V.A.S. București.

Prin

sentința civilă nr. 2613 din 18 iunie 2007 a Judecătoriei Focșani a fost admisă contestația la executare formulată și s-a dispus anularea formelor de

executare, respingând excepțiile invocate.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs intimate A.V.A.S.

Prin

decizia civilă nr. 1232 din 19 decembrie 2007 a Tribunalului Vrancea a fost admis recursul, a fost casată sentința civilă nr. 2613 din 18 iunie 2007 a Judecătoriei Focșani și a fost înaintată cauza la Curtea de Apel București, spre competentă

soluționare, reținându-se incidența dispozițiilor art. 44 și 45 din O.U.G. nr. 51/1998.

Cauza a

fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a comercială, iar

la termenul din 6 iunie 2008, instanța a dispus suspendarea judecății

contestației, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa

nejustificată a părților.

La data

de 12 februarie 2009 reclamantul L.M.T. a declarat recurs împotriva acestei

încheieri, criticând-o pentru nelegalitate, deoarece la termenul din 26 iunie

2008 nu s-a putut prezenta în fața instanței, din motive medicale, dar că a

solicitat instanței amânarea cauzei, precum și încuviințarea probei cu

înscrisuri și cu interogatoriul intervenienților, astfel că în mod greșit s-a

dispus suspendarea judecății cauzei, pentru lipsa părților.

Analizând

lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru

considerentele ce urmează:

Prin

sentința comercială nr. 16 din 13 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, a fost constatată perimată contestația la

executare formulată de reclamant, constatându-se îndeplinite condițiile cerute

de art. 248 C. proc. civ.

Prin

urmare, cererea de recurs a devenit lipsită de interes pentru reclamant,

deoarece, prin cererea de recurs acesta urmărea reluarea cursului judecății în

cauza ce făcea obiectul contestației la executare, aflat pe rolul Curții de

Apel București, secția a V-a comercială, însă cum cauza respectivă a fost soluționată,

acestuia nu-i mai rămâne decât să formuleze recurs împotriva sentinței prin

care s-a constatat perimarea, dacă apreciată că soluția respectivă este

nelegală.

Având în

vedere cele arătate mai sus, Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de contestatorul

L.M.T.

împotriva încheierii din 26 iunie 2008

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5

februarie 2010.