ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4929/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în primă instanță Prin Cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, reclamanții M.M., P.M., P.T., I.M., T.L., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Universitatea ”SH” București, au solicitat obligarea pârâtei Universitatea ”SH” București la emiterea diplomelor de licență și suplimentelor la diplomă, prin care să li se recunoască calitatea de licențiat al formei de învățământ superior absolvită, iar pârâtul Ministerul Educației Cercetării, Tineretului și Sportului să fie obligat la aprobarea tipăririi formularelor tipizate, constând în Diploma de Licență și Suplimentul la diplomă, în termen de 30 de zile de la data pronunțării hotărârii, ambii sub sancțiunea unei penalități de 100 de RON pe zi de întârziere.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că deși sunt absolvenți ai Facultății de Sociologie- Psihologie, respectiv Psihologie din cadrul Universității ”SH” București, promoția 2009, fiecare promovând examenul de licență în sesiunea din iulie 2009, în mod nejustificat pârâta refuză să le elibereze diplomele de licență și suplimentele la diplomă, prin care să li se recunoască calitatea de licențiat al formei de învățământ superior absolvită, deși li s-au eliberat adeverințele de absolvire care atestă această calitate. Prin întâmpinare, pârâta Universitatea ”SH” a arătat că potrivit Legii nr. 84/1995 privind învățământul superior, toate instituțiile din învățământul superior au autonomie, însă neeliberarea diplomelor se datorează exclusiv pârâtului MECTS.

De asemenea, pârâta Universitatea ”SH” a formulat, în temeiul art. 60 C. proc. civ., o cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, solicitând ca acesta să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate, constând în Diploma de Licență și Suplimentul la diplomă.

Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, având în vedere că procedura de eliberare a avizelor necesare pentru formularele tipizate este o procedură ce implică numai instituțiile de învățământ superior particulare acreditate și MECTS și excepția lipsei de obiect a acțiunii întrucât și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau în ceea ce privește emiterea avizului în vederea achiziționării tipizatelor de către USH pentru absolvenții programelor de studii și formelor de învățământ acreditate, nefiind în culpă dacă aceste tipizate nu au fost gestionate corespunzător.

În ceea ce privește cererea de chemare în garanție și fondul acțiunii a arătat că nu poate fi obligat ministerul de a recunoaște absolvirea acestor cursuri sau obligat la emiterea unei diplome de licență în orice condiții, ci doar celor care au urmat o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu la momentul înscrierii în anul I de facultate, ceea ce nu este cazul reclamanților. 2. Hotărârea Curții de apel Prin Sentința nr. 167 din 14 mai 2012, Curtea de Apel Iași a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor și a lipsei de obiect invocate de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și a admis în parte acțiunea introdusă de reclamantele M.M., P.M., P.T., I.M., T.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și cu pârâta Universitatea „SH”, având sediul în București.

Totodată, Curtea de apel a admis în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta-reclamantă Universitatea „SH” din București, în contradictoriu cu pârâtul-chemat în garanție Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și a obligat pârâta Universitatea „SH” din București să elibereze reclamantelor actul de studii cu regim special, denumit „Diplomă de licență”, însoțit de Suplimentul de Diplomă, prin care să se ateste că reclamantele au susținut și promovat examenul de licență, în specialitatea Psihologie, obținând Titlul de Licențiat.

De asemenea, Curtea de apel a obligate pârâtul-chemat în garanție Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aprobe tipărirea, în termen de 30 de zile de la data pronunțării prezentei hotărâri, a formularelor tipizate, constând în Diploma de Licență și Suplimentul de Diplomă, într-un număr care să asigure realizarea dreptului reclamantelor de a li se elibera documentul oficial de stat cu regim special prin care se confirmă studiile de învățământ superior efectuate în cadrul Universității „SH” din București, respingând restul pretențiilor reclamantelor, respectiv a pârâtei Universitatea „SH”.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență, că excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților este neîntemeiată, întrucât nefinalizarea procedurii de eliberare a avizelor necesare pentru formularele tipizate este de natură afecta finalitatea demersului acestora în obținerea diplomei de studiu și vătăma dreptul acestora e a obține diploma în condițiile prevăzute de lege. Cu privire la excepția lipsei de obiect a acțiunii, prima instanță a apreciat că și aceasta este nefondată, având în vedere că pârâtul recunoaște că în ceea ce privește pe reclamanți nu a aprobat achiziționarea tipizatelor de către USH întrucât a apreciat că aceștia sunt absolvenții programelor de studii și formelor de învățământ neacreditate.

Pe fondul cauzei, Curtea de apel a constatat că reclamanții au încheiat, în cursul anului 2006, contracte de studii cu Universitatea ”SH” București, având ca obiect pregătirea acestora în cadrul formei denumită ”învățământ la distanță”, la Facultatea de Sociologie-Psihologie, respectiv Psihologie, și că, în urma promovării examenului de licență, în sesiunea iulie 2009, celor în cauză li s-au eliberat adeverințe individuale, prin care se atestă că respectivii studenți au ”susținut și promovat examenul de licență". S-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că, în raport de Legea nr. 84/1995 și de Ordinul nr. 3404 din 7 martie 2006, și având în vedere că Facultatea de Sociologie-Psihologie, respectiv Psihologie, figurează, în cuprinsul Anexei nr. 3 la H.G.

nr. 676/2007, ca fiind abilitate să organizeze forma de învățământ de zi pe aceste domenii de studiu de licență, s-a constatat că nici după încheierea perioadei de monitorizare, nici după emiterea H.G. nr. 676/2007 și a H.G. nr. 635/2008, și nici după data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 75/2005 nu au fost sesizate nereguli semnificative în procesul de organizare și desfășurare a procesului educațional la nivelul Universității ”SH”, și că Ministerul Educației nu contestă faptul că a autorizat eliberarea de diplome de licență pentru absolvenții formei de învățământ la distanță, organizată de instituția de învățământ superior menționată, anterior momentului în care reclamanții din prezenta cauză au încheiat contracte de studii de licență cu pârâta.

În acest context, judecătorul fondului a constatat că obligația de eliberare a actului individual de studii din sistemul național de învățământ superior, revine instituției de învățământ superior acreditate și nu conducătorului sistemului național de educație,. De asemenea, Curtea de apel a constatat că cererea de chemare în garanție este fondată, atâta vreme cât între pârâta Universitatea ”SH” și pârâtul-chemat în garanție Ministerul Educației, există un raport juridic direct, născut din refuzul expres al chematului în garanție de a aproba tipărirea de către SC ”R.” SA, a formularelor tipizate și că acest refuz constituie un exces de putere, atâta timp cât, prin intermediul lui, se neagă dreptul Universității de a organiza această formă de învățământ.

În fine, referitor la capătul de cerere privind aplicare a unei penalități de 100 de RON pe zi pârâtelor, respectiv al cererii de chemare în garanție, prima instanță a apreciat că acesta este nefondat, apreciind că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 iar în cazul refuzului de executare, care poate fi constatat abia după trecerea termenului de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii devin incidente dispozițiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, neexistând temei pentru obligarea pârâtelor sau a chematei în garanție la plata sumei de 100 de RON pentru fiecare zi de întârziere la acest moment. 3. Recursul declarat în cauză Împotriva sentinței Curții de apel a declarat recurs pârâtul, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 4, 7 și 9 și art. 304 1 C. proc.

civ. Recurentul a criticat hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală, susținând că instanța a pronunțat o hotărâre cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești. S-a arătat că organizarea și desfășurarea sistemului național de învățământ superior, precum și organizarea mecanismelor de asigurare a calității în învățământ sunt atribuții exclusive ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Recurentul a precizat că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, obligând MECTS să aprobe furnizarea de formulare tipizate pentru diplomă, în condițiile în care persoanele în cauză au urmat studii cu încălcarea prevederilor legale.

În susținerea cererii de recurs, s-a arătat că nu au fost analizate hotărârile de guvern prin care sunt acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu structurile și specializările universitare cu formele de învățământ respective, fiind luate în considerare numai contractele de studii încheiate de Universitate și metodologia organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de aceeași Universitate, documente care nu sunt opozabile Ministerului și nu pot constitui temei legal pentru acordarea diplomei de licență pentru cei care au urmat forme de învățământ organizate cu încălcarea cadrului legal. Recurentul a arătat că instanța de fond a omis să analizeze prevederile legale care au legătură cu pricina.

S-a precizat că, chemarea în garanție a MECTS pentru a obține formulare de studii pentru activități didactice organizate și desfășurate ilegal este inadmisibilă, deoarece o astfel de aprobare ar însemna o confirmare a fraudei organizate de instituția de învățământ. Recurentul a arătat că în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 88/1993, Legea nr. 84/1995 și O.U.G. nr. 75/2005, formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică. S-a precizat că nu trebuie confundată vocația pe care o au universitățile de a organiza în cadrul facultăților forme de învățământ la distanță, în specializările autorizate sau acreditate, cu dreptul de a organiza școlarizarea la forma de învățământ ID.

Recurentul a susținut că în cazul Universității SH din București, specializările/programele de studii de la forma de învățământ la distanță au fost organizate și desfășurate fără respectarea prevederilor legale, respectiv cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 88/1993 și a O.U.G. nr. 75/2005. Recurentul a precizat că nu există temei legal pentru demersul reclamanților de a solicita eliberarea diplomelor de licență în urma parcurgerii unor cursuri neacreditate. Un act nu poate avea efectele prevăzute de lege decât în eventualitatea în care este emis în conformitate cu legea și de către o entitate abilitată de lege în acest II.

Decizia instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează: În mod întemeiat, prin sentința atacată a fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Universitatea SH București și a fost obligat chematul în garanție Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licență pentru reclamanți.

Susținerile din cererea de recurs privind neanalizarea de către prima instanță a hotărârilor de guvern prin care Universitatea SH a fost autorizată să funcționeze provizoriu și a dreptului acestei universități de a elibera acte de studii și forme de învățământ neacreditate nu pot fi reținute, judecătorul cauzei nefiind învestit cu o cerere privind legalitatea acreditării formelor de învățământ la distanță. Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului nu a solicitat în instanță analizarea criteriilor de obținere a formularelor tipizate de către USH ori existența sau valabilitatea autorizării/acreditării programelor de studii derulate. Obligația intimatei USH este corelativă obligației intimatului MECTS de a aproba formularele tipizate, cum în mod corect a apreciat instanța de primă jurisdicție.

Odată ce instanța de fond a apreciat că cererea reclamanților a fost întemeiată sub aspectul obligării pârâtei Universitatea SH București la eliberarea în favoarea acestora a diplomelor de licență și a certificatelor de studii, pentru fiecare specializare pe care au absolvit-o, în mod corect s-a considerat justificată, pe temeiul prevederilor art. 7 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 2284/2007, și cererea Universității SH București de obligare a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licență pentru reclamanți.

În mod evident, numai prin admiterea cererii de chemare în garanție poate fi asigurată efectiv punerea în executare a hotărârii recurate în condițiile în care eliberarea de către pârâta Universitatea SH București a diplomelor de licență este condiționată de aprobarea tipăririi formularelor tipizate a acestor acte de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în calitate de autoritate administrativă competentă.

Pe de altă parte, se reține că în mod constant s-a statuat, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în litigii de aceeași natură, că Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului are obligația legală de a aproba tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentele la diplomă (a se vedea, în acest sens, cu titlu de exemplu, Deciziile nr. 5386 din 15 noiembrie 2011, nr. 5656 din 24 noiembrie 2011, nr. 5722 din 29 noiembrie 2011, nr. 628 din 8 februarie 2012, nr. 690 din 9 februarie 2012, nr. 708 din 10 februarie 2012, și nr. 709 din 10 februarie 2012). De aceea, soluția din prezenta decizie se impune și în considerarea respectării principiului coerenței și unității jurisprudenței consacrat ca atare în practica Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea cauza Beian c. României).

2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că sentința recurată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare în sensul dispozițiilor art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului împotriva Sentinței nr. 167 din 14 mai 2012 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 noiembrie 2012. Procesat de GGC - LM