ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4869/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4869/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul T.C. a
solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate -
Direcția Generală Inspecția de Integritate, Serviciul VI, anularea actului
administrativ unilateral reprezentat de Raportul de Evaluare nr. 4729/G/II din
26 ianuarie 2012, ce reține măsura sesizării Parchetului de pe lângă ÎCCJ,
Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, cu privire la
existența indiciilor referitoare la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.
253
1
C. pen. și art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție raportat la art.
248 C. pen., în calitatea de Primar al orașului Bechet, precum și suspendarea
acestuia până la soluționarea definitivă a cauzei ce vizează anularea
raportului.
În motivarea
acțiunii, reclamantul a criticat actul ca nelegal și a susținut că în speță
sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a unui asemenea demers, prin
raportare la cerințele legale, respectiv existența unui caz bine justificat și
necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
Prin Încheierea din
10 aprilie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția de Contencios Administrativ și
Fiscal a respins cererea reclamantului T.C. privind suspendarea Raportului de
Evaluare nr. 4729/G/II din 26 ianuarie 2012 emis de către pârâtă.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut că prin Raportul de Evaluare din 25 ianuarie
2012, întocmit de pârâta Agenția Națională de Integritate, înregistrat la
Inspecția de Integritate cu nr. 4729/G/II din 26 ianuarie 2012, s-au
identificat elemente în sensul existenței unei conflict de interese în
conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, în speță
faptul că reclamantul nu a respectat prevederile legale privind conflictul de
interese deoarece a semnat contracte comerciale în calitate de beneficiar -
Primar al Orașului Bechet, cu o societate comercială în care fiul său deținea
la data semnării contractelor calitatea de asociat.
Curtea a apreciat, în
esență, că în speță nu sunt îndeplinite condițiile existenței unei „pagube
iminente” în înțelesul art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, în
condițiile în care, raportul neavând caracter definitiv, întrucât este
contestat în instanță, nu poate produce vreun efect, iar, pe de altă parte, nu
a fost luată nici o măsură concretă împotriva reclamantului.
Iar nefiind
îndeplinită condiția prevenirii pagubei iminente, nu a mai fost necesară
examinarea îndeplinirii condiției privind cazul bine justificat, cele două
condiții trebuind a fi îndeplinite cumulativ pentru a justifica suspendarea
executării actului administrativ potrivit dispozițiilor art. 15 din Legea nr.
554/2004.
Împotriva acestei
sentințe a formulat recurs reclamantul T.C., criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie.
Motivele de recurs se
încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita
aplicare a dispozițiilor art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.
Recurentul arată că
în mod greșit i-a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a Raportului de
evaluare nr. 4729/G/II din 26 ianuarie 2012 prin care s-a dispus sesizarea
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA - Serviciul
Teritorial Craiova cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 253
1
C. pen. și de art. 13
2
din Legea nr. 78/2000.
Se arată că în cauză
în ceea ce privește raportul de evaluare a cărei suspendare se solicită erau
îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr.
554/2004 atât în ceea ce privește existența unor cazuri bine justificate de
natură a infirma prezumția de legalitate a raportului contestat în ceea ce
privește măsura sesizării organului de cercetare penală cât și cu privire la a
doua condiție cea a existenței unei pagube iminente, în sensul dispozițiilor
art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004.
Cu privire la această
ultimă condiție se arată că sesizarea penală este de natură a-i afecta imaginea
publică și poate produce o perturbare a activității Primăriei Orașului Bechet.
Se solicită admiterea
recursului și în principal modificarea sentinței atacate și admiterea cererii
de suspendare astfel cum a fost formulată și în subsidiar casarea sentinței
atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
La dosar
intimata-pârâtă a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea
recursului ca nefondat.
Analizând recursul
declarat, în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca nefondat
pentru următoarele considerente:
În cauză nu sunt
îndeplinite condițiile prevăzute de art. 312 alin. (3) și (5) C. proc. civ.
pentru a se dispune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre
rejudecare aceleiași instanțe.
În ceea ce privește
motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. greșita aplicare a
legii, Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a apreciat că nu sunt
îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr.
554/2004 pentru a se dispune suspendarea cauzei de fond, în condițiile art. 15
din același act normativ.
Condiția existenței
unor cazuri bine justificate în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. t)
din Legea nr. 554/2004 nu este îndeplinită, în condițiile în care nu există
motive de nelegalitate ale raportului de evaluare a conflictului de interese
contestat de natură a infirma vădit prezumția de legalitate.
În ceea ce privește
condiția existenței unei pagube emitente aceasta nu este îndeplinită în
condițiile în care o sesizare a organelor de urmărire penală, nedefinitivă, nu
este de natură a crea recurentului o pagubă iminentă de natură a afecta grav
activitatea instituției.
Față de cele expuse
mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va respinge
recursul ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de
instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de T.C. împotriva Încheierii civile din 10 aprilie 2012 a Curții de
Apel Craiova, secția de Contencios Administrativ și Fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 20 noiembrie 2012.
Procesat de GGC - LM