ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra plângerii de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe
rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, petenta M.R. a formulat plângere
împotriva rezoluției din 11 martie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, în
dosarul nr. 646/P/2007, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea
formulată de petentă împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale față
de intimată potrivit dispozițiilor art. 228 alin. (4) C. proc. pen., cu
referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen., solicitând desființarea acesteia,
reținerea cauzei spre judecare și tragerea la răspundere penală a intimatei sub
aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 289, 291, 192 și 246 C.
pen.
Se arată în motivarea
plângerii că intimata, având calitatea de judecător inspector în cadrul D.G. a
Ministerului Justiției cu ocazia unor verificări față de magistrat, urmare unor
sesizări ce viza încălcarea dispozițiilor legale referitoare la
incompatibilități de către judecătorul sindic M.R., a săvârșit infracțiunile
sus-arătate.
Consideră petenta că
făptuitoarea și-a încălcat atribuțiile de serviciu în mod flagrant, dând dovadă
în întocmirea actelor de control, de înverșunare împotriva subsemnatei.
Petenta susține că obiectul
plângerii îl constituiau faptele săvârșite de făptuitoare cu ocazia controlului
din perioada 20 - 22 aprilie 2003 la Timișoara, susținând că nu a existat vreo
împuternicire legală sau delegație; actele întocmite consemnează date false; că
acestea nu s-au întocmit la sediul tribunalului; nu s-a prezentat nicio
sesizare.
Se mai pretinde că
procurorul de caz, cât și cel investit cu soluționarea plângerii, nu au
analizat actele din perspectiva criticilor aduse, prin a se prezenta faptele
comise și lipsa prezentării dovezilor care erau în sarcina judecătorului
inspector și care, dacă le avea o îndrituia să facă cercetările de rigoare.
Instanța a dispus atașarea
dosarului în care s-au emis rezoluțiile atacate cu plângere.
Examinând actele și
lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin plângerea inițială
adresată D.N.A., petenta a cerut efectuarea de cercetări față de intimată sub
aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, 192, 284 și 291 C.
pen., urmare controlului efectuat de către aceasta, în calitate de judecător
inspector, cu privire la o sesizare ce viza încălcarea dispozițiilor legale
referitoare la incompatibilitate de către judecătorul sindic, petenta în cauză.
Prin ordonanța nr. 72/P/2007
din 18 aprilie 2007 D.N.A. potrivit art. 29 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.
și-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție unde s-a înregistrat cauza sub nr. de dosar nr. 646/P/2007.
La 23 ianuarie 2008 Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică,
analizând plângerea petiționarului potrivit art. 228 alin. (4) C. proc. pen.,
cu referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi
penale față de făptuitori, rezoluție confirmată de procurorul ierarhic
superior.
Actele premergătoare avute
în vedere, ca și înscrisurile atașate nu pun în lumină date sau indicii privind
săvârșirea de către intimată a infracțiunilor imputate, astfel că în mod
justificat organele de urmărire au constatat incidența dispozițiilor art. 10 lit.
a) C. proc. pen., care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale și
declanșarea urmăririi penale față de intimată.
De altfel, soluția unui
magistrat, pe baza probelor administrate, reflectă modul în care acesta le-a
apreciat urmare examinării și nu poate conduce la concluzia săvârșirii unei
fapte penale, mai ales că rezultatul controlului s-a comunicat petentei, tocmai
pentru a se da posibilitatea formulării de obiecțiuni în apărare.
În aceste condiții,
apreciind ca legală și temeinică rezoluția pronunțată, în baza art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va
respinge, ca nefondată, plângerea petentei.
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge, ca nefondată,
plângerea formulată de petiționara M.R. împotriva rezoluției din 23 ianuarie
2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de
urmărire penală și criminalistică, dispusă în dosarul nr. 646/P/2007.
Obligă petiționara să
plătească suma de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință
publică, azi 17 iunie 2008.