ÎCCJ, Secția penală

Asupra

plângerii de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

rezoluția nr. 1267/P/2009 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție în baza art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a

dispus neînceperea urmăririi penale față de I.D. și C.F.D., procurori la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași împotriva cărora petentul I.F. a făcut plângere

penală pentru infracțiunile prev. de art. 246 și 264 C. proc. pen.

În

esență, în rezoluție s-a motivat că petentul este nemulțumit în realitate de

modul în care cei doi procurori au soluționat diverse plângeri ale petentului.

S-a

reținut că din actele prealabile nu rezultă săvârșirea vreunei fapte penale de

către intimați împotriva petentului.

Împotriva

rezoluției a făcut plângere petentul I.F. care susține că aceasta este

netemeinică și nelegală fără a motiva în mod concret în ce constă netemeinicia

și nelegalitatea rezoluției.

Înalta

Curte examinând rezoluția și actele prealabile care stau la baza acesteia

constată că nu există nici un motiv pentru a proceda conform art. 278

1

alin. (8) lit. b) C. proc. pen. la desființarea rezoluției și trimiterea cauzei

la procuror în vederea începerii urmăririi penale.

Rezultă

din aceste acte că în realitate petentul este nemulțumit de modul în care

intimații-procurori au soluționat plângerile anterioare ale petentului. Nu

rezultă însă că intimații ar fi comis fapte penale în cursul exercitării

atribuțiunilor lor de serviciu.

Așa

fiind, Curtea, în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., va

respinge, ca nefondată, plângerea împotriva rezoluției 1267/P/2009 din 22 octombrie

2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care o

va menține.

Petentul

va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H

O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de

petiționarul I.F. împotriva rezoluției nr. 1267/P/2009 din 22 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și

criminalistică.

Menține rezoluția atacată.

Obligă petiționarul la plata sumei de 100 lei, cu titlu

de cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 iunie 2010.