ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3129/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data do 13 februarie 2013, sub nr. 3760/211/2013, creditorul SC S.S.I. SRL a formulat în contradictoriu cu debitorul SC H.T. SRL, cerere pentru emiterea ordonanței de plată, solicitând instanței de judecată ca prin ordonanța pe care o va pronunța să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 15.387,16 RON reprezentând contravaloarea facturii nr. 29731 din 09 septembrie 2011 emisă de creditor.

Prin Sentința civilă nr. 5902 din 27 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca invocată de debitor și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hunedoara, reținându-se că la momentul pronunțării hotărârii judecătorești nu a existat nicio convenție referitoare la eventualele litigii dintre părți, iar potrivit art. 5 coroborat cu art. 7 și art. 10 pct. 1 C. proc. civ., competența teritorială aparține instanței de la sediul debitorului, respectiv Judecătoriei Hunedoara. Prin Sentința civilă nr. 985/2013 din 7 iunie 2013, Judecătoria Hunedoara a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Hunedoara, invocată de către creditorul SC S.S.I.

SRL, și în consecința a declinat în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca competența de soluționare a cererii pentru emiterea ordonanței de plată formulată de creditorul SC S.S.I. SRL, reținând că, locul prevăzut în contract pentru executarea obligațiunii se află situat în circumscripția teritorială a Judecătoriei Cluj-Napoca, astfel că, competența de soluționare revine acesteia. Înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 20 (2) C. proc. civ. ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, a pronunțat regulatorul de competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru următoarele considerente: Regula de drept comun în materia determinării competenței teritoriale de soluționare a unei acțiuni formulată împotriva unei persoane juridice de drept privat este stabilită de art. 7 C. proc.

civ., iar alin. (1) stabilește că "cererea se face la instanța sediului ei principal". Însă, în cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract, cazul în speță - art. 10 pct. 1 C. proc. civ. stabilește o competență alternativă, reclamantul putând alege între instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligațiunii pe lângă instanța sediului principal al oricăruia dintre pârâți, instituită de art. 9 C. proc. civ. În aceste condiții, dând eficiență dispozițiilor art. 12 C. proc. civ., reclamantul a ales competența instanței locului prevăzut în contractul de vânzare-cumpărare nr. 540 din 9 septembrie 2011 unde la art. 31 se menționează că "în cazul intervenirii unor litigii între părți referitoare la acest contract, competența de soluționare, în altfel de situații va reveni instanței de judecată de la sediul vânzătorului", iar cum sediul creditorului SC S.S.I.

SRL se află în Cluj-Napoca, județ Cluj, în mod corect s-a apreciat că, competența de soluționare revine Judecătoriei Cluj-Napoca. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 octombrie 2013. Procesat de GGC - GV