ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3129/2013

Asupra conflictului

negativ de competență de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Cluj-Napoca la data do 13 februarie 2013, sub nr. 3760/211/2013,

creditorul SC S.S.I. SRL a formulat în contradictoriu cu debitorul SC H.T. SRL,

cerere pentru emiterea ordonanței de plată, solicitând instanței de judecată ca

prin ordonanța pe care o va pronunța să dispună obligarea acestuia la plata

sumei de 15.387,16 RON reprezentând contravaloarea facturii nr. 29731 din 09

septembrie 2011 emisă de creditor.

Prin Sentința civilă

nr. 5902 din 27 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca a fost admisă

excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca invocată de

debitor și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Hunedoara, reținându-se că la momentul pronunțării

hotărârii judecătorești nu a existat nicio convenție referitoare la eventualele

litigii dintre părți, iar potrivit art. 5 coroborat cu art. 7 și art. 10 pct. 1

C. proc. civ., competența teritorială aparține instanței de la sediul

debitorului, respectiv Judecătoriei Hunedoara.

Prin Sentința civilă

nr. 985/2013 din 7 iunie 2013, Judecătoria Hunedoara a admis excepția

necompetenței teritoriale a Judecătoriei Hunedoara, invocată de către

creditorul SC S.S.I. SRL, și în consecința a declinat în favoarea Judecătoriei

Cluj-Napoca competența de soluționare a cererii pentru emiterea ordonanței de

plată formulată de creditorul SC S.S.I. SRL, reținând că, locul prevăzut în

contract pentru executarea obligațiunii se află situat în circumscripția

teritorială a Judecătoriei Cluj-Napoca, astfel că, competența de soluționare

revine acesteia.

Înalta Curte

constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art.

20 (2) C. proc. civ. ivit între cele două instanțe care s-au declarat

deopotrivă necompetente să judece pricina, a pronunțat regulatorul de

competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru următoarele considerente:

Regula de drept comun

în materia determinării competenței teritoriale de soluționare a unei acțiuni

formulată împotriva unei persoane juridice de drept privat este stabilită de

art. 7 C. proc. civ., iar alin. (1) stabilește că "cererea se face la

instanța sediului ei principal".

Însă, în cererile

privitoare la executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract,

cazul în speță - art. 10 pct. 1 C. proc. civ. stabilește o competență

alternativă, reclamantul putând alege între instanța locului prevăzut în

contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligațiunii pe lângă

instanța sediului principal al oricăruia dintre pârâți, instituită de art. 9 C.

proc. civ.

În aceste condiții,

dând eficiență dispozițiilor art. 12 C. proc. civ., reclamantul a ales

competența instanței locului prevăzut în contractul de vânzare-cumpărare nr.

540 din 9 septembrie 2011 unde la art. 31 se menționează că "în cazul

intervenirii unor litigii între părți referitoare la acest contract, competența

de soluționare, în altfel de situații va reveni instanței de judecată de la

sediul vânzătorului", iar cum sediul creditorului SC S.S.I. SRL se află în

Cluj-Napoca, județ Cluj, în mod corect s-a apreciat că, competența de

soluționare revine Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 octombrie 2013.

Procesat de GGC - GV