ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3108/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3108/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 3217/D din 11 octombrie 2012 Tribunalul Satu Mare a respins cererea formulată reclamanta C.R.I., în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, reținându-se că această cerere este neîntemeiată, întrucât reclamanta nu are vocație la beneficiul Legii nr. 221/2009. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta C.R.I., solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii formulate.
Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, prin Decizia nr. 2566/2013-R din 23 aprilie 2013 a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta C.R.I., reținându-se că, urmare a Deciziilor Curții Constituționale nr. 1358/2010 și nr. 1360/2010, dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 221/2009 și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziilor instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial. Împotriva acestei decizii, contestatoarea C.R.I. a formulat la data de 4 iulie 2013 contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 317 - 318 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
La termenul de dezbateri în fond, Înalta Curte a luat în discuție excepția netimbrării contestație în anulare, rămânând în pronunțare asupra acesteia. Contestatoarea C.R.I. fost legal citată pentru termenul din 8 octombrie 2013, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 10 RON și 0,3 RON timbru judiciar, obligație căreia nu s-a conformat. Or, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice care se plătesc anticipat, sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit prevederilor art. 9 din O.G. nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată. Constatând că cererea nu a fost timbrată anticipat, că, contestatoarea nu s-a conformat obligației de timbrare, potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 8 octombrie 2013, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și să dispună anularea ca netimbrată a contestației în anulare formulată de contestatoarea C.R.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Anulează ca netimbrată contestația în anulare formulată de contestatoarea C.R.I. împotriva Deciziei nr. 2566/2013-R din 23 aprilie 2013 pronunțata de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în Dosarul nr. 2454/83/2012. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 octombrie 2013. Procesat de GGC - GV
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.