ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2464/2013

Asupra cererii

de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată

sub nr. 11948/2002 pe rolul Judecătoriei Constanța, reclamanta R.A.E.D.P.P.

Constanța a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții U.I., U.V., U.D. și

U.T., să dispună rezilierea contractului de închiriere din 01 martie 1988, evacuarea

necondiționată a pârâților din spațiul situat în Constanța, obligarea la plata sumei

de 25.816.504 ROL, reprezentând chirie restantă și penalități de întârziere, plata

chiriei și a majorărilor de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere.

Prin sentința

civilă nr. 19175/2002 pronunțată de Judecătoria Constanța a fost admisă în parte

acțiunea formulată de reclamanta R.A.E.D.P.P. Constanța și au fost obligați pârâții

la plata sumei de 15.483.888 ROL către reclamantă reprezentând chirie restantă.

S-a dispus rezilierea

contractului de închiriere din 10 martie 1988, evacuarea necondiționată a pârâților

din imobilul situat în Constanța, și obligarea pârâților la plata chiriei până la

executarea efectivă a hotărârii de evacuare.

A fost respins

capătul de cerere referitor Ia obligarea pârâților Ia plata penalităților de întârziere

în sumă de 13.855.717 ROL.

A fost respins

capătul de cerere referitor la obligarea pârâților la plata majorărilor de întârziere

în cuantum de 0,5% din valoarea obligațiilor pentru fiecare zi de întârziere până

la executarea efectivă a hotărârii de evacuare.

Au fost obligați

pârâții Ia plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în cuantum de 4.000.000

ROL, reprezentând onorariu avocat și taxă de timbru.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat apel, atât reclamanta R.A.E.D.P.P. Constanța, cât și pârâtul

U.I., iar prin decizia civilă nr. 1308 din 30 octombrie 2003 pronunțată de Tribunalul

Constanța a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul U.I. și a fost admis

apelul declarat de reclamanta R.A.E.D.P.P. Constanța, a fost schimbată sentința

apelată în sensul că au fost obligați pârâții Ia plata penalităților de întârziere

în sumă de 13.855.717 ROL pentru perioada mai 1999 - septembrie 2002 și în continuare

până la plata efectivă a debitului, obligând reclamantul-pârât la plata cheltuielilor

de judecată.

Prin decizia

nr. 115/C din 21 februarie 2005 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, pronunțată

în Dosarul nr. 1805/C/2004 a fost admis recursul declarat de pârâtul U.I. împotriva

deciziei civile nr. 1308 din 30 octombrie 2003 pronunțată de Tribunalul Constanța,

în Dosarul nr. 671/2003 și în consecință, a fost modificată decizia atacată, în

sensul că a fost respins apelul R.A.E.D.P.P. Constanța și a fost admis apelul pârâtului.

A fost schimbată în tot sentința, în sensul că a fost respinsă acțiunea.

Prin cererea înregistrată

sub nr. 15701/212/2008 pe rolul Judecătoriei Constanța, reclamanta R.A.E.D.P.P.

Constanța a solicitat, în contradictoriu cu pârâții U.I., U.V., U.D.A. și U.T.,

rezilierea contractului de închiriere din 01 martie 1988, încheiat între părți,

evacuarea pârâților din spațiul de locuit situat în Constanța, obligarea pârâtului

U.I. Ia plata sumei de 3.818,34 RON, reprezentând chirie restantă aferentă perioadei

iunie 2005 - iunie 2008, obligarea aceluiași pârât la plata sumei de 3.588,11 RON,

reprezentând penalitățile de întârziere aferente chiriei neachitate și obligarea

pârâtului U.I. Ia plata sumei de 181,08 RON/lună reprezentând chiria lunară datorată

și a penalităților de întârziere de 0,5% pe fiecare zi de întârziere în plata chiriei

lunare, pentru perioada cuprinsă între 01  iulie 2008 și până Ia data executării

efective a hotărârii de evacuare.

Pârâtul U.I. a

formulat cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei la vânzarea

spațiului de locuit pe care îl ocupă în baza contractului de închiriere.

Prin sentința

civilă nr. 17215 din 03 noiembrie 2009, Judecătoria Constanța a admis acțiunea principală,

în sensul că a dispus rezilierea contractului de închiriere din 01 martie 1388 încheiat

între reclamanți și pârâtul U.I. și dispune evacuarea tuturor pârâților din imobilul

de locuit situat Ia adresa din Constanța; a obligat pârâții în solidar la plata

către reclamantă a sumei de 5.525,48 RON reprezentând chirie restantă pe perioada

iunie 2005 - iunie 2009, inclusiv, și 4.858,74 RON cu titlu de penalități de întârziere

pentru aceeași perioadă; a obligat pârâții, în solidar, la plata către reclamantă

a chiriei lunare în cuantum de 181,06 RON și penalități de întârziere de 0,5% calculate

Ia nivelul chiriei lunare pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 01

iulie 2009 și până la data executării efective a hotărârii de evacuare, sume ce

vor fi calculate de organul de executare. A obligat pârâții, în solidar, la plata

sumei de 1.845 RON cu titlu de cheltuieli de judecată și a respins cererea reconvențională

formulată de pârâți, ca neîntemeiată.

Prin încheierea

de ședință de la termenul din data de 03 noiembrie 2008, instanța a respins ca nefondată

excepția autorității de lucru judecat, excepția inadmisibilității acțiunii și excepția

lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul U.I. și a admis în parte excepția

prescripției dreptului material la acțiune pentru sumele de bani pretinse pârâtului

locatar anterior lunii iunie 2005.

În termen legal,

împotriva acestei sentințe, pârâtul U.I. a declarat apel, care prin decizia civilă

nr. 898 din 29 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Constanța a fost respins

ca nefondat.

Nemulțumit de

soluția pronunțată, împotriva deciziei civile nr. 698 din 29 noiembrie 2011 pronunțată

de Tribunalul Constanța, pârâtul U.I. a declarat recurs, criticând hotărârea atacată

pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă

nr. 404/C din 18 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția l civilă,

în Dosarul nr. 15701/212/2008 a fost admis recursul civil declarat de recurentul

pârât U.I. în contradictoriu cu intimata-reclamantă R.A.E.D.P.P. Constanța și intimații

pârâți U.V., U.D.A. și U.T.

A fost modificată

decizia recurată în sensul că a fost admis apelul pârâtului reclamant și a fost

schimbată sentința apelată, în sensul că a fost admisă în parte acțiunea principală

formulată de reclamanta R.A.E.D.P.P. Constanța. În consecință, au fost obligați

pârâții, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 5.510,48 RON reprezentând

chirie restantă pe perioada iulie 2005 - iunie 2009; au fost obligați pârâții, în

solidar, la plata către reclamantă a unei chirii lunare în cuantum de 181,08 RON,

începând cu data de 01 iulie 2009 și au fost respinse cererile privind rezilierea

contractului de închiriere din 01 martie 1988, privind evacuarea pârâților din imobilul

situat la adresa din municipiul Constanța și privind obligarea Ia plata unor penalități

de întârziere, ca neîntemeiate.

S-a menținut restul

dispozițiilor sentinței privind respingerea ca neîntemeiată a cererii reconvenționale

formulată de pârâți și privind obligarea pârâților la plata sumei cu titlu de cheltuieli

de judecată de 1.845 RON și a fost obligată intimata R.A.E.D.P.P. Constanța la plaaa

către stat a sumei de 1.500 RON reprezentând cheltuielile de judecată pentru care

apelantul U.I. a beneficiat de scutire prin încuviințarea ajutorului public judiciar

de către Tribunalul Constanța.

Prin petiția înregistrată

pe rolul Curții de Apel Constanța sub nr. 1041/38/2012, U.I. a formulat cerere de

revizuire a deciziei civile nr. 404/C/2012 pronunțată de Curtea de Apel Constanța,

secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr.

15701/212/2008, invocând în drept prevederile art. 322 pct. 2, 4 și 7 C. proc.

civ.

Prin decizia civilă

nr. 888/C din 10 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I

civilă, în Dosarul nr. 1041/36/2012 a fost respinsă ca nefondată cererea de revizuire

formulată de revizuentul U.I.

Prin cererea înregistrată

pe rolul Curții de Apel Constanța la data de 11 octombrie 2012, revizuentul U.I.

a solicitat în contradictoriu cu intimații R.A.E.D.P.P. Constanța, U.V., U.D.A.

și U.T., completarea dispozitivului deciziei civile nr. 888/C din 10 octombrie 2012

pronunțată de Curtea de Apel Constanța, conform dispozițiilor art. 281

2

C. proc. civ., cu privire la soluția ce viza cererea de revizuire întemeiată pe

dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Prin decizia civilă

nr. 757/C din 14 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I

civilă, a fost admisă cererea de completare a dispozitivului și a fost dispusă completarea

deciziei civile nr. 888/C din 10 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Constanța,

în sensul că a fost declinată cererea de revizuire fondată pe dispozițiile art.

322 pct. 7 C. proc. civ. Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cererea de revizuire

întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. a fost înregistrată pe

rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23 noiembrie 2012.

Analizând cererea

de revizuire, în raport de criticile formulate și temeiul de drept invocat,

Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele care succed:

Potrivit dispozițiilor

art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța

de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs

atunci când evocă fondul se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice

date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină,

între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Revizuirea în

baza acestui temei legal poate fi solicitată în ipoteza existenței unor hotărâri

potrivnice al căror dispozitiv cuprinde dispoziții care nu se pot duce Ia îndeplinire.

Rațiunea reglementării

revizuirii prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se găsește în necesitatea

de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele

au pronunțat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași

cauză și aceleași părți.

Condițiile anterior

menționate trebuie însă îndeplinite cumulativ, neîndeplintrea uneia dintre aceste

cerințe ducând la respingerea cererii de revizuire.

În cauză, nu se

poate reține contradictorialitatea de hotărâri, câtă vreme nu sunt întrunite cumulativ

cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Atâta timp cât

obiectul în litigiul în care s-a pronunțat hotărârea pretins contradictorie este

distinct nu este îndeplinită cerința imperativă a triplei identități în sensul textului

de lege invocat, chiar dacă aceste litigii au avut aceeași cauză (contractul de

închiriere din 01 martie 1986) și s-au purtat între aceleași părți (reclamanta R.A.E.D.P.P.

și pârâții U.I., U.V., U.D.A. și U.T.).

Se constată că,

prin decizia civilă nr. 115/C din 21 februarie 2005 a fost dezlegat raportul locativ

dintre părți în perioada mai 1999 - septembne 2002, raportat Ia prevederile O.U.G.

nr. 40/1999 cu referire la Legea nr. 114/1996, știut fiind că efectele pozitive

ale lucrului judecat nu se pot întinde în viitor.

Adoptarea H.G.

nr. 310/2007, care a statuat tariful de bază lunar al chiriei (RON/m

2

)

începând cu luna martie 2007, a determinat pentru ambele părți ale raportului locativ

recalcularea chiriei, cu respectarea limitelor stabilite de lege, nelăsând părților

facultatea negocierii acestor tarife.

Astfel, litigiul

în care s-a pronunțat hotărârea pretins contradictorie a avut ca obiect stabilirea

cuantumului chiriei restante pentru perioadele ulterioare pronunțării celei în raport

de care se apreciază contradictorialitatea (perioada iulie 2005 - iunie 2009), conform

dispozițiilor legale în vigoare și, respectiv stabilirea cuantumului chiriei lunare

datorate începând cu luna 01 iulie 2009, conform noii reglementări instituite de

H.G. nr. 310/2007.

Dispozițiile

art. 322 pct. 7 C. proc. civ. sunt de strictă interpretare, iar împrejurarea că

dosarele ar avea aceeași cauză și aceleași părți nu înseamnă că este îndeplinită

tripla identitate în sensul arătat, atâta timp cât obiectul acestora a fost distinct.

În raport de considerentele

anterior expuse, Înalta Curte urmează să respingă cererea de revizuire formulată

de revizuentul U.I. împotriva deciziei civile nr. 404/C din 16 mai 2012 pronunțată

de Curtea de Apei Constanța, secția I civilă, în Dosarul nr. 15701/212/2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea

de revizuire formulată de revizuentul U.I. împotriva deciziei civile nr. 404/C/2012

pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția l civilă și pentru cauze cu minori

și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 19 iunie 2013.