ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.05.2014

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1563/2014

HOTĂRÂRE
07.05.2014
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1563/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra cererii de

recurs de față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr. 7732/110/2010, reclamanta SC N.C. SRL

Bacău în contradictoriu cu pârâtul Z.C.C., a solicitat ca prin hotărârea ce se

va pronunța să se oblige pârâtul de a-și ridica de la sediul societății

reclamante, marfa comandată conform Contractului de distribuție nr. 02 din 26

noiembrie 2008 sau să fie autorizată reclamanta să o depoziteze pe cheltuiala

pârâtului, la un depozit.

Prin sentința civilă nr.

28 de la 1 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău, secția contencios

administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea, ca nefondată, a reclamantei SC N.C.

în contradictoriu cu pârâtul Z.C.C. având ca obiect obligația de a face și a

obligat reclamanta să achite pârâtului suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli

de judecată.

Împotriva acestei

hotărâri, reclamanta SC N.C. SRL Bacău a declarat apel, cauza fiind

înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. 7732/110/2010.

înregistrată la Judecătoria Bacău sub nr. 7501/180/2010 reclamanta SC Z. SRL

Bacău în contradictoriu cu pârâta SC N.C. SRL Bacău a solicitat ca prin

hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea Contractului de

distribuție nr. 1 din 5 noiembrie 2008, obligarea pârâtei să-i restituie suma

de 206.000 lei achitată drept avans, cu cheltuielile de judecată.

Prin sentința civilă nr.

8433 din 7 octombrie 2010 pronunțată de Judecătoria Bacău s-a admis excepția

necompetenței materiale a Judecătoriei Bacău și s-a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secția comercială și de

contencios administrativ, unde cauza a fost înregistrată sub nr. 8154/110/2010.

Tribunalul Bacău, secția

contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 29 de la 1

februarie 2012, a admis acțiunea reclamantei SC Z. SRL, prin administrator Z.C.C.

în contradictoriu cu pârâta SC N.C. SRL, a dispus rezoluțiunea Contractului de

distribuție nr. 1 din 5 noiembrie 2008 încheiat între părți și a obligat pârâta

să restituie reclamantei suma de 206.000 lei încasată cu titlu de avans și să

achite reclamantei suma de 11.634,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei

hotărâri, SC N.C. SRL a declarat apel, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții

de Apel Bacău sub nr. 8154/110/2010.

Cele două dosare au

fost conexate la termenul din 11 decembrie 2012.

Prin decizia nr. 109

de la 18 decembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-au respins ambele apeluri

declarate de reclamanta SC N.C. SRL și a fost obligată să plătească intimaților

câte 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva

acestei decizii, reclamanta SC N.C. SRL a declarat recurs, întemeiat pe

dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., prin care a solicitat

admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul

admiterii apelului iar pe fond admiterea acțiunii ce a făcut obiectul dosarului

nr. 7732/110/2010 și respingerea acțiunii ce a făcut obiectul dosarului nr. 8154/110/2010.

În subsidiar, s-a solicitat casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre

rejudecare în vederea administrării probei cu expertiza contabilă.

Ca o

chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 137 C. proc.

civ., raportat la art. 11 și art. 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997

modificată și completată și la dispozițiile art. 302

1

alin. (2) C.

proc. civ., a luat în examinare excepția insuficientei timbrări a cererii de

recurs, și a reținut:

Prevederile art. 1

din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată,

stabilesc că acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt

supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe

datorate atât de persoanele fizice cât și de către persoanele juridice, care se

plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de către

instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit

dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare

a acestui act normativ, precum și dispozițiilor art. 9 din O.G. nr. 32/1995, în

cazul neîndeplinirii obligației de plată până la termenul stabilit se

sancționează cu anularea acțiunii sau cererii, ca netimbrată sau insuficient

timbrată.

Față de dispozițiile

legale evocate, se constată că la cererea de recurs formulată de

reclamanta

a fost atașată dovada

achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 1000 lei și timbrul judiciar în

valoare de 0,15 lei, acestea fiind insuficiente în raport de obiectul cauzei,

împrejurare față de care recurenta

reclamantă

a fost legal citată pentru

termenul de judecată din data de 7 mai 2014 cu mențiunea de a completa taxa

judiciară de timbru cu suma de 4932 lei și timbrul judiciar în valoare de 4,85

lei, obligație asupra căreia nu s-a conformat.

Astfel că, în raport

de împrejurarea că recursul nu a fost legal timbrat, precum și de faptul că în

prezenta cauză nu operează scutirea de la plata taxelor de timbru, Înalta Curte

urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997,

modificată și respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de

aplicare a legii, precum și cele ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind

timbrul judiciar, cu modificările ulterioare și să dispună anularea recursului

reclamantei

, ca insuficient

timbrat.

În baza dispozițiilor

art. 274 C. proc. civ., recurenta

reclamantă

va fi obligată la

cheltuieli de judecată în sumă de 5000 lei, către

intimații

pârâți SC Z. SRL și Z.C.C.

Anulează, ca insuficient,

timbrat recursul declarat de

reclamanta

SC N.C. SRL împotriva

deciziei nr. 109 din 18 decembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel

Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Obligă recurenta reclamantă

SC N.C. SRL la plata sumei de 5000 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată către intimații pârâți SC Z. SRL și Z.C.C.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 mai 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-05-27
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1870/2014
lor montate în sumă de 15.000 RON. Tribunalul Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin Sentința civilă nr. 93 din 5 martie 2009 a respins acțiunea formulată de reclamanta SC S. SRL Bacău în contradictoriu cu pârâta SC R
ÎCCJ 2014-05-27
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1867/2014
Prin cererea înregistrată la data de 1 aprilie 2010 la Judecătoria Bacău, sub nr. 5256/180/2010, reclamanta SC F. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC A. SRL, solicitând ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună rez
ÎCCJ 2010-03-19
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1133/2010
data de 27 martie 2008. Verificând stabilirea situației de fapt în raport și de probele testimoniale administrate în această fază devolutivă, instanța de apel constată ca susținerea reclamantei în sensul că nu au fost respectate termenele d
ÎCCJ 2007-07-06
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3454/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 58 din 21 februarie 2007, Tribunalul Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, a admis excepția prescripției drept
ÎCCJ 2011-06-15
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2331/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău sub nr. 208/110/2007, reclamanta SC A. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC I. SA, solicitând instan
Sursă