ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3224/2012

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 307 din 12 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-au dispus următoarele: În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică dată faptei săvârșită de inculpatul B.M. din art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic., art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.M. la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a computat prevenția inculpatului de la 29 mai 2009 până la 12 aprilie 2010. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 118 lit. f) C. pen. comb. cu art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantității de 6,05 grame heroină rămasă după efectuarea analizelor de laborator (depusă la I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. conform dovezilor, din 11 iunie 2009 și din 12 iunie 2009). Totodată, s-a dispus restituirea către inculpat a telefoanelor mobile, argintiu și negru, aflată în custodia B.C.C.O.B. - Biroul, sector 6 București, conform procesului-verbal din 29 mai 2009 - fila 17 d.u.p. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul B.M.

Prin Decizia penală nr. 170/A din 19 iulie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală, s-a admis apelul declarat de inculpatul B.M. împotriva sentinței penale nr. 307/F din 12 aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 27170/3/2009. S-a desființat, în parte, sentința penală apelată și, în fond, rejudecând: În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) și art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

Totodată, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 29 mai 2009 și până la zi. Și împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul B.M., cale de atac ce a fost respinsă, ca nefondată, prin Decizia nr. 4486 din 13 decembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 27170/3/2009. Împotriva acestei ultime decizii, la data de 25 iunie 2012, condamnatul B.M. a formulat contestație în anulare. Verificând admisibilitatea în principiu a cererii de contestație în anulare formulată de contestator, în conformitate cu dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc.

pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele argumente: Potrivit disp. art. 391 alin. (2) C. proc. pen., una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru constatarea admisibilității cererii de contestație în anulare o reprezintă depunerea ei în termenul prev. de art. 388 C. proc. pen. alin. (1) C. proc. pen. Cum în cauză nu este incidență situația reglementată de alin. (2) al art. 388 C. proc. pen., contestatorul neinvocând ca temei al cererii sale dispozițiile art. 386 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte constată că, raportat la data începerii executării pedepsei de către contestator - 20 decembrie 2010 și data formulării prezentei cereri, 25 iunie 2012, în cauză a fost încălcat termenul prev. de art. 388 alin. (1) C. proc.

pen. Ca urmare, nefiind îndeplinită una dintre condițiile expres prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a contestației în anulare, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de contestație în anulare formulată de contestatorul condamnat B.M. împotriva Deciziei penale nr. 4486 din 13 decembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 27170/3/2009. Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de contestație în anulare formulată de contestatorul condamnat B.M. împotriva Deciziei penale nr. 4486 din 13 decembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 27170/3/2009. Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi, 09 octombrie 2012.