ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7257/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 7 iulie

2010 sub nr. 6073/2/2010, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea

Arhivelor Securității a solicitat în contradictoriu cu pârâtul L.I.,

constatarea calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește .

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că, în fapt, prin cererea nr. P 5798/06 din 12

decembrie 2008, adresată C.N.S.A.S. de către domnul P.S. se solicita

verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității,

pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea Dosarului

nr. 1154423, la care domnul P. a avut acces în temeiul art. 1 alin. (8) din

O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea

Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008

A mai arătat

reclamantul că pârâtul L.I., având gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului

Județean de Securitate Sibiu, compartimentul 0625R.P., a participat activ în

procesul urmăririi informative a unei persoane care și-a manifestat

nemulțumirea față de desfacerea contractului de muncă, printr-o serie de

memorii adresate organelor locale de partid dar și unui șef de stat străin

aflat în vizită în țara noastră.

S-a mai arătat că în

încercarea de a i se face dreptate, urmăritul a adresat, printr-un turist vest

german, o scrisoare postului de radio Europa Liberă.

Reclamantul a

apreciat că activitățile desfășurate de pârât în acest caz, în calitate de

ofițer de securitate încadrat într-un compartiment cu profil de intervenție

antiteroristă, întrunesc condițiile impuse de legiuitor pentru reținerea

calității de lucrător.

Prin Sentința nr.

3655 din 23 mai 2011, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de

reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și a

constatat calitatea de lucrător în privința pârâtului L.I.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Curtea a reținut că în virtutea funcției sale, prin

activitățile desfășurate, pârâtul a adus atingere drepturilor și libertăților

fundamentale ale persoanelor, recunoscute și garantate de legislația în vigoare

la acea dată, prejudiciind grav statutul persoanelor urmărite, măsurile dispuse

neavând legătură cu specificul concret al serviciului în cadrul căruia acesta

își desfășura activitatea.

exercitată

Împotriva sentinței

pronunțată de Curtea de Apel București a declarat recurs pârâtul L.I.,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând ca temei legal

dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

În motivarea căii de

atac, în esență, se susține că nu sunt îndeplinite în cauză condițiile

prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a fi reținută

calitatea sa de lucrător al Securității.

Din probele

administrate în cauză nu rezultă în nici un fel instrumentarea dosarului

privindu-l pe domnul P.S. și nici faptul că a desfășurat activități prin care a

suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în scopul

susținerii puterii totalitar comuniste.

Înscrisul sub

semnătura unui alt ofițer de securitate, respectiv M.I. nu dovedește că a

desfășurat vreo activitate represivă, informativă sau politică referitoare la

persoana pentru care s-a cerut verificarea sa.

De asemenea, se

susține că acțiunile în cazul „Z.” nu au fost de natură a realiza „scopul

susținerii puterii totalitar comuniste”, condiție necesară pentru constatarea

calității de lucrător al Securității, conform art. 2 lit. a) din O.U.G. nr.

24/2008, în ceea ce-l privește.

de recurs

Înalta Curte,

analizând recursul în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale

incidente, de înscrisurile de la dosarul cauzei, apreciază că acesta este

fondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

În cauză, este

necontestat că pârâtul nu s-a aflat în niciuna dintre situațiile prevăzute la

art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008 pentru ca verificarea calității sale de lucrător

al fostei Securități, în sensul acestei reglementări, să poată fi făcută din

oficiu.

De asemenea, este

necontestat că cererea de verificare, formulată în temeiul art. 1 alin. (7),

(8) din O.U.G. nr. 24/2008, aparține numitului P.S., în ceea ce privește

instrumentarea dosarului cota I/154423, la care a avut acces.

Potrivit art. 1 alin.

(7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și

deconspirarea Securității, potrivit cărora: „(7) Persoana, subiect al unui

dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la

cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor

acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate

solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este

aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din

oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. (8) De drepturile prevăzute

la alin. (1) - (7) beneficiază soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al

patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moștenitorii săi testamentari. De

aceste drepturi beneficiază în primul rând soțul supraviețuitor și după aceea

rudele în ordinea proximității legăturii de rudenie. În cazul rudelor de același

grad, au acces la dosar toți în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau

elementelor din dosar, este nevoie de consimțământul tuturor”.

De asemenea, potrivit

art. 27 din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național

pentru Studierea Arhivelor Securității, aprobat prin Hotărârea nr. 2/2008 a

C.N.S.A.S., „(1) Petiționarul îndreptățit, luând cunoștință de conținutul

dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S. demararea procedurilor pentru a

afla identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia care au

contribuit cu informații la completarea dosarului și poate solicita verificarea

calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au

contribuit la instrumentarea dosarului. (2) C.N.S.A.S. comunică petiționarului

îndreptățit identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia

care au contribuit cu informații la completarea dosarului, numai dacă aceasta

poate fi stabilită cu certitudine.

Pe baza cererii prin

care se solicită stabilirea identității lucrătorilor Securității și a

colaboratorilor acesteia, depusă la Direcția comunicare, Direcția investigații

întocmește o notă de constatare a identității lucrătorilor sau colaboratorilor

Securității. Nota de constatare a identității va conține atât numele real și

celelalte date de identitate, cât și numele conspirativ, acolo unde este cazul.

Dacă lucrătorul sau colaboratorul Securității a deținut mai multe nume

conspirative, nota de constatare a identității va consemna distinct fiecare situație

în parte. De asemenea, se vor consemna documentele și informațiile identificate

în cursul desfășurării investigațiilor, care au condus la stabilirea

identității persoanei. (4) Nota de constatare a identității se înaintează

Colegiului C.N.S.A.S., prin secretarul acestuia. Colegiul C.N.S.A.S., în

maximum 15 zile de la înregistrarea la Secretariat, ia în discuție nota de

constatare a identității și, după caz:

a) aprobă nota de

constatare și dispune Direcției comunicare redactarea, în termen de 15 zile

lucrătoare, a unei comunicări către petiționarul îndreptățit, prin care i se

transmit datele de identitate ale colaboratorului sau lucrătorului Securității,

precum și numele conspirative, acolo unde este cazul;

b) infirmă nota de

constatare și dispune Direcției investigații reluarea procedurilor specifice de

investigare a fondului arhivistic și/sau a corespondenței cu foștii deținători

de arhivă și cu Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, pentru

identificarea documentelor și informațiilor necesare soluționării cererii.

Verificarea

existenței sau inexistenței calității de lucrător al Securității pentru

ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului se face

la cerere, remisă în copie Direcției investigații, care demarează verificările

specifice la instituțiile deținătoare de arhivă și în fondul arhivistic

propriu. La finalizarea acestora, Direcția investigații întocmește nota de

constatare cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al

Securității. În cazul acelor lucrători ai Securității decedați, Direcția

comunicare va informa petentul despre imposibilitatea stabilirii calității de

lucrător, comunicându-i-se totodată că activitatea acestuia va fi prezentată

prin publicarea pe pagina de internet a instituției a documentelor și

informațiilor regăsite în arhiva C.N.S.A.S.”.

Deci, cu alte

cuvinte, verificarea calității de lucrător al Securității poate fi cerută doar

împotriva ofițerilor/subofițerilor care au contribuit la instrumentarea

dosarului ce face obiectul cererii de verificare și nu cu raportare la întreaga

activitate a pârâtului.

Pe cale de

consecință, sesizarea adresată instanței de contencios poate privi doar

acel/acei ofițer/ofițeri sau subofițer/subofițeri care au instrumentat dosarul

persoanei vizată de dosarul cu cota I 154423, pentru care s-a formulat cerere

de verificare.

De altfel, în acest

sens este și practica constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu

referire la problema legalei sesizări a instanței de contencios administrativ

(ex. soluția de principiu a Plenului judecătorilor secției contencios

administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 11 iunie

2012; Deciziile nr. 2976/2012, nr. 1582/2011 și nr. 3253/2011).

Prin urmare, instanța

de fond a dat o interpretare greșită prevederilor art. 1 alin. (7) din O.U.G.

nr. 24/2008, contrară jurisprudenței consacrate în ipoteza dată, stabilind

eronat calitatea de lucrător al Securității în privința pârâtului, fără a avea

în vedere că a fost sesizată exclusiv în privința activităților desfășurate de

pârât în legătură cu dosarul de urmărire informativă nr. I 154423, privindu-l

pe P.P.

Din înscrisurile

depuse la dosarul cauzei, respectiv nota de constatare, dosarul informativ nr.

I 154423 privindu-l pe P.P., nu există dovezi că pârâtul a instrumentat Dosarul

nr. I 154423 la care numitul P.S. a avut acces și care face obiectul cererii de

verificare sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității a

pârâtului L.I.

Simpla menționare a

numelui pârâtului în cuprinsul înscrisului semnat de ofițerul de securitate

M.I., fără a exista și alte dovezi ale unor activități întreprinse de pârât

care să fi condus la îngrădirea sau suprimarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale persoanei vizată de dosarul informativ pentru care s-a făcut

cererea de verificare, nu poate conduce la concluzia că sunt întrunite

condițiile impuse de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr.

24/2008 pentru a fi reținută calitatea de lucrător al Securității pentru pârât,

astfel cum eronat a statuat instanța de fond.

De altfel, instanța

de fond a reținut calitatea de lucrător al Securității pentru pârât, analizând

activitatea desfășurată de acesta cu referire la alte persoane care nu au făcut

cerere de verificare.

Față de toate

considerentele expuse, Înalta Curte reține că sentința recurată este

netemeinică și nelegală, acțiunea reclamantului C.N.S.A.S. fiind neîntemeiată.

În consecință, în

temeiul art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ., art. 20 din Legea nr.

554/2004, modificată și completată, va fi admis recursul, va fi casată sentința

recurată și respinsă acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea

Arhivelor Securității, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de L.I. împotriva Sentinței nr. 3655 din 23 mai 2011 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

recurată și respinge acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național

pentru Studierea Arhivelor Securității, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 noiembrie 2013.

Procesat de GGC - LM