ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6591/2013

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea adresată Curții de Apel

Constanța și înregistrată sub nr. 1299/36/2011, reclamanta B.O.F., în

contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a solicitat anularea

în tot a Raportului de evaluare nr. 117619/G/II din 2 noiembrie 2011, cu

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii

a arătat că în concluziile raportului de evaluare s-a reținut că reclamanta nu

a respectat regimul juridic al conflictelor de interese întrucât a semnat, la

data de 5 ianuarie 2007, respectiv 27 decembrie 2007, în calitate de evaluator,

Rapoarte de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale soțului

B.M., încălcând astfel prevederile art. 79 din Legea nr. 161/2003.

Reclamanta a susținut

că raportul de evaluare este lovit de nulitate absolută prin prisma încălcării

dreptului la apărare și al efectuării actelor de procedură cu încălcarea

normelor imperative stabilite de legiuitor.

S-a susținut că nu au

fost respectate dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. b), inspectorul de

integritate solicitând informații care nu sunt publice, cu toate că persoana

evaluată nu fusese informată, neavând astfel posibilitatea de a-și prezenta

punctul de vedere în scris.

A arătat reclamanta

că în Raportul de evaluare nu este lămurită problema sesizării A.N.I. cu

privire la nerespectarea de către reclamantă a regimului juridic al

conflictelor de interese, fiind invocată și excepția prescripției răspunderii

disciplinare, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr.

176/2010.

instanței de fond

A. Prin Sentința nr.

112/CA din 5 martie 2012 a Curții de Apel Constanța a fost respinsă, ca

nefondată, acțiunea formulată de reclamanta B.O.F., în contradictoriu cu pârâta

Agenția Națională de Integritate.

B. Motivele de fapt

și de drept care au stat la baza formării convingerii primei instanțe.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că în scopul evaluării, în temeiul

dispozițiilor art. 8, art. 10 lit. b), d) și e) din Legea nr. 176/2010 privind

integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru

modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea

și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea

și completarea altor acte normative, inspectorul de integritate a informat

persoana evaluată cu privire la declanșarea procedurii de evaluare a

respectării regimului juridic al conflictelor de interese.

Informarea persoanei

evaluate s-a efectuat prin scrisoare recomandată înregistrată sub nr.

90035/G/lI din 13 decembrie 2010, scrisoare care nu a fost ridicată de la

Oficiul Poștal, fiind returnată la sediul Agenției Naționale de Integritate cu

mențiunea „expirat termen păstrare”.

Ulterior, la data de

30 septembrie 2011, întrucât au fost identificate elemente privind

nerespectarea regimului juridic al conflictelor de interese, a fost transmisă

informarea cu nr. 107774/G/II din 30 septembrie 2011, prin care reclamanta a

fost invitată la sediul Agenției pentru a prezenta un punct de vedere, probe,

date sau informații pe care le consideră necesare în cauză.

Urmare a informării

transmise la data de 30 septembrie 2011, reclamanta a formulat punctul de

vedere înregistrat sub nr. 114807/G/lI din 21 octombrie 2011, în cuprinsul

căruia precizează că nu se poate prezenta la sediul Agenției Naționale de

Integritate din motive personale, iar, în ceea ce privește întocmirea

rapoartelor de evaluare pentru soțul său, nu există un "interes

patrimonial", deoarece aprecierea a avut la bază activitatea efectiv

desfășurată de un funcționar public într-un interval de timp, nefiind vorba de

luarea unei decizii cu efecte depline, întrucât ultimul cuvânt aparține în fond

contrasemnatarului, care ar fi putut argumenta că nota acordată de evaluator

este în neconcordanță cu activitatea efectiv desfășurată.

De asemenea, a fost

arătat că între secretarul orașului și șeful Poliției Comunitare nu există

raporturi de subordonare, acesta din urmă fiind direct subordonat primarului,

iar activitatea de evaluare a fost exercitată în temeiul art. 4 alin. (2) lit.

b) din anexa nr. 3 la H.G. nr. 1.209/2003 privind organizarea și dezvoltarea

carierei funcționarilor publici.

Instanța de primă

jurisdicție a reținut că a fost întocmit prezentul raport de evaluare, în

temeiul art. 21 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, având în vedere faptul că

reclamanta a transmis punctul de vedere.

Prin urmare, a

apreciat instanța de fond că în cauză au fost respectate dispozițiile legale

privind informarea reclamantei în legătură cu declanșarea procedurii de

evaluare a respectării regimului juridic al conflictelor de interese în ceea ce

o privește, fiind invitată la sediul Agenției cu probele pe care le consideră

necesare în cauză.

Susținerea

reclamantei potrivit căreia inspectorul de integritate avea obligația de a-i

comunica înscrisurile din dosar la sediul instituției unde lucrează, prin fax,

e-mail sau chiar e-mail-ul personal, întrucât nu poate da curs invitației de a

se prezenta la sediul A.N.I., în data de 14 octombrie 2011, a reținut instanța

de primă jurisdicție că este în afara dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea

nr. 176/2010, care prevede procedura informării persoanei evaluate și dreptul

său de a-și prezenta apărările inspectorului de integritate care a invitat-o.

În ceea ce privește

susținerea potrivit căreia au fost încălcate disp. art. 13 alin. (2) din Legea

nr. 176/2010, instanța a reținut că și aceasta este neîntemeiată, întrucât

actele întocmite de inspectorul de integritate (solicitări de informații care

nu sunt publice și întocmirea raportului de evaluare) s-au realizat după

informarea persoanei evaluate.

De altfel, anterior

întocmirii Raportului de evaluare 117619/G/II din 2 noiembrie 2011, reclamanta,

prin cererea sa din 13 octombrie 2011, dovedește că avea cunoștință despre

obiectul evaluării - conflictul de interese determinat de evaluarea soțului său

B.M.

În legătură cu

excepția prescripției răspunderii disciplinare, instanța reține că și aceasta

este neîntemeiată, întrucât potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010,

“prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează

răspunderea disciplinară, sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6

luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit

prevederilor legale. În cazul în care cauza de incompatibilitate a încetat

înainte de sesizarea Agenției, sancțiunea disciplinară poate fi aplicată în

termen de 3 ani de la încetarea cauzei de incompatibilitate, dacă legea nu

dispune altfel”.

A reținut instanța de

fond că în cauza dedusă judecății nu este vorba de aplicarea sancțiunii

disciplinare, ci despre contestarea raportului de evaluare, raport de evaluare

pentru care legea nu a impus un termen limită.

Termenul de 6 luni

pentru aplicarea sancțiunii disciplinare invocat de reclamantă, începe să curgă

de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare.

Aceeași situație este

și în cazul tezei a II-a a textului legal sus-menționat, respectiv sancțiunea

disciplinară poate fi aplicată în termen de 3 ani de la încetarea cauzei de

incompatibilitate, neavând nici o legătură cu termenul de întocmire a

raportului de evaluare.

Pe fondul cauzei,

instanța a reținut că raportul de evaluare este întocmit în conformitate cu

dispozițiile art. 79 din Legea nr. 161/2009.

Astfel, prin Raportul

de evaluare 117619/G/II din 2 noiembrie 2011, s-a reținut că reclamanta nu a

respectat regimul juridic al conflictelor de interese, întrucât a semnat în

data de 5 ianuarie 2007 și 27 decembrie 2007, în calitate de evaluator,

rapoartele de evaluare a performanțelor profesionale ale soțului său B.M.,

încălcând prev. art. 79 din Legea nr. 161/2009, potrivit cu care:

„(1) Funcționarul

public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele

situații:

a) este chemat să

rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire

la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial;

b) participă în

cadrul aceleiași comisii, constituite conform legii, cu funcționari publici

care au calitatea de soț sau rudă de gradul I;

c) interesele sale

patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot influența deciziile

pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice.

(2) În cazul

existenței unui conflict de interese, funcționarul public este obligat să se

abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea

unei decizii și să-l informeze de îndată pe șeful ierarhic căruia îi este

subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru

exercitarea cu imparțialitate a funcției publice, în termen de cel mult 3 zile

de la data luării la cunoștință”.

Instanța a reținut că

în cauză, așa cum s-a reținut în raportul de evaluare, contestatoarea, în

calitate de evaluator, a întocmit rapoarte de evaluare a performanțelor

profesionale individuale, aferente anilor 2006 și 2007 ale soțului său B.M.

În baza rapoartelor

de evaluare, întocmite de reclamantă și semnate de aceasta și contrasemnate de

viceprimar, s-a acordat dlui B.M. calificativul „foarte bine”.

Însăși reclamanta

prin acțiune recunoaște că singurul avantaj al acestei evaluări a fost

promovarea în clasă pe aceeași funcție cu consecința creșterii salariului cu 50

RON net lunar.

În această situație,

a concluzionat instanța de fond, că decizia reclamantei, de evaluare a

performanțelor soțului său, a condus la creșterea veniturilor sale salariale,

fiind în contradicție cu dispozițiile art. 79 din Legea nr. 161/2009.

Chiar dacă

reclamanta, datorită funcției sale, era abilitată să evalueze performanțele

profesionale ale dlui B.M., trebuia să se abțină în legătură cu această sarcină

și să-l informeze pe șeful său ierarhic, respectiv Primarul Orașului Babadag,

astfel cum impune art. 79 alin. (2) din Legea nr. 161/2009.

de B.O.F.

Prin motivele de

recurs formulate a fost criticată hotărârea instanței de fond ca nelegală și

netemeinică.

Recurenta a reiterat

toate motivele avute în vedere la contestarea raportului de evaluare întocmit

de ANI, susținându-se că a fost încălcat dreptul său la apărare și cadrul legal

procedural privind evaluarea elementelor conflictului de interese. A susținut

că informarea, pe care inspectorul de integritate trebuia să o realizeze, nu a

fost efectuată, motiv pentru care actele întocmite de inspectorul de

integritate sunt nule de drept.

A arătat că astfel a

fost nesocotit dreptul său la apărare, nefiind astfel respectat principiul

egalității de tratament.

Recurenta a susținut

că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor precizate în

acțiunea introductivă, fiind criticată și soluția dată cu privire la excepția

prescripției răspunderii disciplinare.

II. Decizia instanței

de recurs

Înalta Curte de

Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat de reclamantă,

mai înainte de a analiza motivele de recurs formulate, a constatat că recursul

nu a fost timbrat, deși recurenta a fost citată cu mențiunea achitării taxei

datorate.

Înalta Curte reține

că în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele

judiciare de timbru, recursul trebuia timbrat cu suma de 2 RON și cu 0,15 RON

timbru judiciar conform prevederilor O.G. nr. 32/1995, modificată prin Legea

nr. 123/1997.

Având în vedere

faptul că recurenta nu și-a îndeplinit obligația ce-i revenea, conform

prevederilor legale arătate, Curtea va aplica sancțiunea prevăzută de

dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. (2) din

O.G. nr. 32/1995 și, în conformitate cu prevederile art. 312 alin 1 C. proc.

civ., va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul

formulat de B.O.F. împotriva Sentinței nr. 112/CA din 5 martie 2012 a Curții de

Apel Constanța, secția contencios administrativ și fiscal ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 octombrie 2013.

Procesat de GGC - LM