ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6411/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6411/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 18 august 2010,

pe rolul Tribunalului București, reclamantul S.E.I. a solicitat, în

contradictoriu cu pârâții Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit

și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

- să se constate că

îndeplinește condițiile de eligibilitate pentru primirea sprijinului financiar

nerambursabil acordat prin măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri,

- să se constate

dreptul său de a solicita sprijinul financiar nerambursabil începând din luna

martie 2009,

- să se constate că

dosarul cererii de finanțare a fost depus în interiorul termenului de 12 luni,

- să se anuleze pct.

84 al Raportului de contestații publicat la 9 iunie 2010 pe site-ul ADRP.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că în sesiunea din toamna anului 2009 a depus Dosarul

cererii de finanțare pe Măsura 112 - "Instalarea tinerilor fermieri",

care a fost înregistrat la OJPDRP Alba sub nr. F112010970100141, cu scopul de

a-și dezvolta exploatația agricolă prin achiziționarea unui tractor.

Cererea depusă a fost

verificată sub aspectul conformității de experții OJPDRP Alba care au efectuat

vizita pe teren pentru verificarea conformității cererii de finanțare, iar prin

fișa de solicitare nr. 1815 din 8 februarie 2010 au solicitat informații

suplimentare.

A răspuns punctual la

toate solicitările O.J.P.D.R.P. Alba.

Prin Notificarea nr.

527 din 19 aprilie 2010 a fost informat că proiectul depus de el nu a fost

selecționat pentru finanțare, neîndeplinind criteriile de eligibilitate de la

pct. 1.6 din E31, fără însă a se explicita care este condiția de eligibilitate

neîndeplinită, care este conținutul concret al pct. 1.6 și ce este E31.

A mai arătat că s-a

instalat pentru prima dată ca fermier în calitate de conducător-șef al unei

exploatații agricole cu dimensiune economică cuprinsă între 6 și 40 UDE, în

luna martie 2009, prin preluarea unei suprafețe de 0,5 ha teren din exploatația

agricolă pe care a folosit-o înainte împreună cu părinții și pe care a început

să o exploateze singur, înființând și o cultură de plante ornamentale (Thuia -

diverse specii) pe o suprafață de 0,22 ha, având o pepiniera pe 0,28 ha.

Este adevărat că a

fost înscris în Registrul fermierilor de la APIA în anul 2005, însă acesta nu

înseamnă că a fost instalat ca și fermier în sensul definiției din Ghidul

solicitantului.

A mai susținut că,

înainte de aceasta dată, deși se ocupa de agricultură și era înregistrat în

Registrul Fermelor la APIA și la Registrul agricol, nu era instalat ca și tânăr

fermier în înțelesul Ghidului solicitantului pentru accesarea Măsurii 112

"Instalarea tinerilor fermieri" Versiunea 1 din 27 noiembrie 2008,

deoarece exploatația agricolă comună cu părinții săi avea o dimensiune

economică de numai 2,74 UDE, adică o dimensiune economică ce nu permitea

accesarea fondurilor pe Măsura 112.

În final a arătat că

dreptul său de a solicita și de a beneficia de sprijinul financiar

nerambursabil acordat pe Măsura 112 s-a născut la data la care exploatația

agricolă a atins dimensiunea de minim 6 UDE, adică începând cu luna martie

2009, data înființării culturii de plante ornamentale.

La 20 aprilie 2011,

pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (denumită în

continuare A.P.D.R.P.) a depus întâmpinare, invocând excepția lipsei competentei

materiale a Tribunalului București.

Prin Sentința civilă

nr. 1934 din 12 mai 2011, Tribunalul București a declinat competența

soluționării cauzei la Curtea de Apel București.

La 2 noiembrie 2011,

reclamantul a depus o cerere completatoare, solicitând:

- să se dispună

anularea deciziei comunicată prin Notificarea solicitantului privind

neeligibilitatea Cererii de finanțare nr. 527 din 19 aprilie 2010, emisa de

Oficiul Județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Alba, prin care a fost

respinsă cererea sa de finanțare, înregistrată la OJPDRP cu numărul

F112010970100141;

- să se dispună

anularea Deciziei nr. 7388 din 10 iunie 2010 emisă de Centrul Regional de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - Serviciul Evaluare Contractare, prin care

a fost respinsă contestația formulată de reclamant împotriva deciziei de

respingere a cererii de finanțare înregistrată cu numărul F112010970100141;

- să se dispună

anularea deciziei Comisiei de Contestații având nr. 61424 din 8 iulie 2010,

emisă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală

Dezvoltare Rurală - Autoritate de management, prin care a fost respinsă

contestația sa depusă la OJPDRP Alba sub nr. 572 din 26 aprilie 2010 și

contestația depusă la CRPDRP Alba sub nr. 4558 din 30 aprilie 2010.

- în subsidiar, în

măsura în care se va respinge capătul de cerere din cererea de chemare în

judecată privind obligarea pârâtei la încheierea contractului de finanțare și

virarea în contul său a sprijinului financiar nerambursabil, a solicitat

constatarea îndeplinirii de către el a condițiilor prevăzute de Ghidul

Solicitantului Versiunea 1 din 27 noiembrie 2008, în vigoare la data depunerii

de către reclamant a Cererii de Finanțare înregistrată cu numărul

F112010970100141 de către Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și

Pescuit Alba, și pe cale de consecință, să fie obligată Agenția de Plăți pentru

Dezvoltare Rurală și Pescuit prin Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare

Rurală și Pescuit Alba la continuarea procedurii de evaluare a cererii de

finanțare de la etapa a II-a, respectiv "Verificarea condițiilor minime de

acordare a sprijinului", avându-se în vedere condițiile cerute de Ghidul

Solicitantului la data depunerii cererii de finanțare.

În ceea ce privește

prejudiciul suferit de reclamant prin respingerea cererii de finanțare ca

neconformă, și-a rezervat dreptul de a solicita repararea pierderilor suferite

pe cale separată.

Pârâta a depus

întâmpinare la cererea precizatoare, invocând excepția lipsei calității

procesuale pasive a A.P.D.R.P. în raport de capătul 3 al cererii completatoare,

emitentul deciziei de soluționare a contestației formulată de către Reclamant

sub nr. 4558 din 30 aprilie 2010 împotriva Notificării solicitantului privind

neeligibilitatea Cererii de finanțare nr. 527 din 19 aprilie 2011 fiind

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Dezvoltare

Rurală prin Autoritatea de Management pentru PNDR.

La 20 ianuarie 2012,

pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a depus întâmpinare, solicitând

respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin Sentința civilă

nr. 1516 din 2 martie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale

pasive a APDRP pe capătul 3 de cerere privind anularea deciziei Comisiei de

contestații nr. 61424 din 8 iulie 2010.

A respins capătul de

cerere privind anularea deciziei Comisiei de contestații nr. 61424 din 8 iulie

2010 împotriva pârâtei Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit,

pentru lipsa calității procesuale pasive.

A respins excepția

lipsei procedurii prealabile și excepția inadmisibilității ca neîntemeiate.

A respins cererea

formulată de reclamantul S.E.I., în contradictoriu cu pârâții Agenția de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Pentru excepția

lipsei calității procesuale pasive a APDRP s-a avut în vedere împrejurarea că

Decizia nr. 61924 din 8 iulie 2010 contestată prin petitul 3 din acțiune a fost

emisă de comisia de contestații ce funcționează în cadrul Ministerului

Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Referitor la excepția

inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile s-a reținut că

potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, prevederile referitoare la

procedura plângerii prealabile sunt aplicabile și în ipoteza în care legea

specială prevede o procedură administrativ-jurisdicțională, iar partea nu a

optat pentru aceasta.

- Din interpretarea

per a contrario a acestui text de lege rezultă că, dacă partea a optat pentru

procedura administrativ-jurisdicțională nu mai este necesară plângerea

prealabilă. Cum, în speță, reclamantul a optat pentru procedura

administrativ-jurisdicțională, în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004,

excepția lipsei procedurii prealabile este neîntemeiată.

Excepția

inadmisibilității, acțiunii pentru capătul de cerere având ca obiect

constatarea îndeplinirii condițiilor prevăzute în Ghidul solicitantului

versiune 1 din 27 noiembrie 2008, data formulării cererii a fost respinsă de

judecătorul fondului în considerarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr.

554/2004 potrivit cărora se poate adresa instanței de contencios administrativ

orice persoană vătămată într-un drept sau interes legitim, instanța de

contencios administrativ având posibilitatea să recunoască dreptul pretins de

reclamant.

- Pe fondul cauzei,

s-a reținut că în sesiunea din toamna anului 2009 reclamantul a depus la

dosarul de finanțare pe măsura 112 „instalarea tinerilor fermieri” care a fost

înregistrat la OJPDRP Alba sub nr. F112010970100141 în scopul de a-și dezvolta

exploatația agricolă din achiziționarea unui tractor.

În urma verificării

criteriilor de eligibilitate, reclamantului i-a fost comunicat prin actul

contestat că proiectul nu îndeplinește criteriul de eligibilitate 7.6 -

„solicitantul se încadrează în termenul maxim de 12 luni de la instalării„

întrucât cererea fost depusă peste acest termen. Instalarea și înființarea

exploatației a avut loc la data 6 octombrie 2005 când primește numărul unic de

identificare în registrul fermelor R0248340549, iar cererea a fost formulată

abia în toamna anului 2009.

Verificând dacă acest

act a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale în materie și dacă prin

emiterea lui s-a produs o vătămare a dreptului subiectiv sau a interesului

legitim a reclamantului instanța de fond a constatat că eligibilitatea

solicitantului a fost verificată cu respectarea etapelor și procedurilor impuse

CE prevăzute în manualele de proceduri și în Ghidul solicitantului, iar în

raport de criteriile prevăzute în cuprinsul acestor documente, în mod temeinic

și legal s-a stabilit că proiectul reclamantului nu îndeplinește condițiile de

eligibilitate.

A mai reținut

instanța de fond că și în situația în care dosarul cererii de finanțare ar fi

fost declarat eligibil, acest lucru nu ar fi avut ca rezultat semnarea

contractului de finanțare, și proiectul ar fi fost supus etapei următoare de

verificare a îndeplinirii criteriilor de selecție.

Dacă ar fi fost

declarat eligibil și selectat pentru finanțare reclamantul ar fi primit doar o

parte -60% din sprijinul financiar, restul urmând a fi acordat numai dacă cele

înscrise în planul de acțiune ar fi fost realizate.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs reclamantul S.E.I. solicitând modificarea hotărârii în sensul

admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

Susține că hotărârea

primei instanțe conține interpretări eronate asupra aspectelor deduse

judecății, în condițiile în care din probele administrate în cauză a demonstrat

că s-a instalat pentru prima dată ca fermier în calitate de conducător șef al

unei exploatații agricole cu dimensiunea economică cuprinsă între 6 și 40 UDE,

numai în luna martie 2009 prin preluarea unei suprafețe de 0,5 ha teren în

exploatația agricolă pe care a folosit-o înainte împreună cu părții și pe care

a început să o exploateze singur, înființând o cultură de plante ornamentale

(thuia de diverse specii) pe o suprafață de 0,22 ha având și o pepinieră de

0,28 ha.

Nu contestă că a fost

înscris în Registrul fermierilor de la APIA în anul 2005, însă aceasta nu

înseamnă că a fost instalat ca fermier în sensul definiției din Ghidul

solicitantului. Astfel, potrivit acestui document instalarea tinerilor fermieri

reprezintă activitatea de înființare și/sau preluare prin transfer de

proprietate și/sau arendă, concesionare a unei exploatații agricole între 6 -

40 UDE, pentru prima dată în calitate de conducător șef de exploatație.

Exploatația agricolă

pe care o conduce a atins această dimensiune numai în luna martie 2009 și numai

de la această dată s-a născut dreptul lui de a solicita și beneficia de

sprijinul financiar nerambursabil acordat pe măsura 112.

Aceeași interpretare

se regăsește și în cuprinsul întâmpinării formulate de Agenția de Plăți și

Intervenție pentru Agricultură și Pescuit pag. 8 paragraf 5 unde se menționează

că „așa cum se arată expres și în Ghidul solicitantului data instalării

tânărului fermier este data ultimei înregistrări operate pentru sectorul

vegetal în registrul fermierilor de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru

Agricultură prin care se dovedește că dimensiunea exploatației agricole este

cuprinsă între 6 - 40 UDE„.

Reclamantul mai

precizează că pentru înscrierea în Registrul fermierilor nu este necesară nici

o condiție cu privire la unitățile economice, acestea fiind doar caracteristice

pentru acest tip de proiect.

În continuare, face

referire la istoricul înscrierilor în Registrul unic al Agenției de Plăți și

Intervenție pentru Agricultură prezentat și în fața instanței de fond date pe

care le consideră necesare pentru aprecierea condițiilor de eligibilitate.

Înțelege să dea o

definiție noțiunii de dimensiune economică (UDE) ca fiind unității de măsură

specifice și folosite doar de APDRP în stabilirea eligibilității exploatațiilor

din punct de vedere al dimensiunii economice, dimensiuni care au suferit în

decursul anilor 2005 - 2008 mai multe modificări, toate aceste modificări fiind

avute în vedere la verificarea eligibilității proiectului.

Intimații Ministerul

Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru

Agricultură și Pescuit au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea

recursului ca nefondat, menținerea soluției primei instanțe ca temeinică și

legală.

În cuprinsul

întâmpinării se subliniază faptul că instanța de fond a făcut o corectă

apreciere asupra modalității în care a fost verificat dosarul de finanțare

depus de către reclamant și că în mod corect s-a stabilit că proiectul nu

îndeplinește condițiile de eligibilitate câtă vreme nu a fost respectat

termenul de 12 luni de la data instalării. Pentru îndeplinirea acestei condiții

de eligibilitate reclamantul ar fi trebuit să anexeze un certificat privind

înscrierea în Registrul fermelor, din care să rezulte că prima atribuire a unui

număr de identificare în acest registru s-a făcut cu mai puțin de 12 luni

înainte de depunerea cererii de finanțare. Din datele înscrise în istoricul

atașat acestui certificat rezultă că la data depunerii cererii de finanțare

reclamantul activa ca responsabil de exploatație încă din anul 2005.

Se face o prezentare

detaliată a tuturor condițiilor necesare a fi îndeplinite de către fiecare

solicitant pentru a beneficia de finanțarea prevăzută prin măsura 112 și se descrie

procedura de selecție ce se impune a fi urmată, pentru a demonstra că proiectul

reclamantului a fost verificat cu respectarea normelor legale în materie, actul

emis în soluționarea cererii reclamantului este temeinic și legal și că prin

emiterea lui nu s-au vătămat drepturile subiective sau interesele legitime ale

reclamantului.

Examinând sentința

recurată în raport de motivele invocate și în limitele prevăzute art. 304

1

C. proc. civ., instanța constată că recursul este nefondat pentru următoarele

considerente:

Măsura 112 -

instalarea tinerilor fermieri, în baza căreia reclamantul a solicitat o

finanțare nerambursabilă, face parte din Programul Național de Dezvoltare

Rurală 2007 - 2013, ce a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale în baza Regulamentului Consiliului CE nr. 1698/2005 privind

sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din fondul european agricol pentru

dezvoltare rurală (FADR) cu modificările și completările ulterioare. La data de

20 februarie 2008 PNDR a fost supusă dezbaterii și aprobării de către Comisia

Europeană în cadrul Comitetului structurilor agricole pentru dezvoltare rurală

(COMTET STAR) și a fost aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. 3831 din 16

iulie 2008.

Potrivit

Regulamentului consiliului nr. 1698/2005 cu modificările și completările

ulterioare, misiunea FEADR este de a contribui la promovarea unei dezvoltări

durabile în întreaga Comunitate, venind în completarea politicilor de piață și

de susținere a veniturilor aplicate în cadrul politicii agricole comune, a

politicii de coeziune și a politicii în domeniul pescuitului.

Prin Măsura 112

instalarea tinerilor fermieri s-a urmărit: îmbunătățirea și creșterea

competitivității sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor

fermieri și sprijinirea procesului de modernizare și conformitate cu cerințele

pentru protecția mediului igiena și bunăstarea animalelor, siguranța la locul

de muncă; îmbunătățirea managementului exploatațiilor agricole prin reînnoirea

generației șefilor acestora, fără creșterea populației active ocupate în

agricultură; creșterea veniturilor exploatațiilor conduse de tinerii fermieri;

creșterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o

activitate agricolă ca șefi de exploatații și încurajarea tinerilor fermieri de

a realiza investiții.

Pentru a beneficia de

sprijinul financiar prevăzut prin această măsură solicitantul trebuie să depună

o cerere de finanțare pentru solicitarea sprijinului de instalare în maximum 12

luni de la data instalării. Data instalării coincide cu data ultimei

înregistrări operată pentru sectorul vegetal în Registrul unic de identificare

de la APIA sau pentru sectorul zootehnic în Registrul exploatației al ANSVSA.

În sesiunea anului

2009, reclamantul a depus o cerere de finanțare pe baza acestei măsuri în

scopul de a dezvolta exploatația agricolă prin achiziționarea unui tractor,

cererea fiindu-i respinsă pe considerentul că nu se încadrează în termenul

maxim de 12 luni de la data instalării.

S-au avut în vedere

la soluționarea cererii și pronunțarea acestei soluții datele din certificatul

privind înscrierea la APIA în Registrul fermierilor nr. 4834 din 23 noiembrie

2009 din care rezultă că reclamantul și-a înființat pentru prima dată

exploatația agricolă la data de 6 octombrie 2005, când a primit numărul unic de

identificare în registrul fermelor R0248340549, deci cu aproximativ 4 ani

înainte de depunerea cererii de finanțare.

Reclamantul nu

contestă aceste date dar susține că termenul de 12 luni nu se calculează de la

data înființării exploatației agricole, ci de la data la care această

exploatație ajunge la dimensiunea economică cuprinsă între 6 - 40 UDE (Unități

de Dezvoltare Economică). Aceste unității sunt specifice și folosite doar de

APDRP în stabilirea eligibilității exploatațiilor din punct de vedere al

dimensiunii economice. Exploatația pe care o deține a ajuns la dimensiunea

economică solicitată prin măsura 112 (6 - 40 UDE) numai în cursul anului 2009

astfel că se încadrează în criteriul de eligibilitate 7.4 - solicitantul să se încadreze

în termenul de maxim 12 luni de la data instalării.

Aceste susțineri ale

reclamantului sunt nefondate întrucât condiția impusă solicitanților măsurii

112 de a depune cererea de finanțare în intervalul de maxim 12 luni de la data

instalării trebuie interpretată și înțeleasă pornind de la însăși logica

stabilirii obiectivelor generale ale întregului program național de dezvoltare

rurală, aceea de a contribui la promovarea unei dezvoltări durabile în întreaga

comunitate, venind în completarea politicilor de piață și de susținere a

veniturilor aplicate în cadrul politicii agricole comune a politicii de

coeziune și a politicii în domeniul pescuitului.

Măsura 112 este doar

o componentă a programului și a fost creată pentru a veni în sprijinul

tinerilor fermieri care se instalează pentru prima dată ca șefi a unei

exploatații agricole, scopul acestei măsuri fiind acela de creștere a numărului

de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă de

șefi de exploatații și încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiția.

Astfel măsura 112 se

adresează doar activității de instalare în calitate de șef de exploatație

agricolă acest aspect rezultând și din modalitatea în care este repartizată

finanțarea: 60% la momentul instalării și 40% după îndeplinirea acțiunilor

prevăzute în Planul de afaceri.

De altfel,

reclamantul prin cererea de finanțare solicită sprijin pentru dezvoltarea

exploatației prin achiziționarea unui tractor ori pentru dezvoltarea și

extinderea exploatației există alte forme de sprijin financiar prevăzute în

programul național de dezvoltare rurală ce pot fi accesate.

Pentru toate aceste

considerente se apreciază că cererea de finanțare formulată de către reclamant

a fost soluționată în limitele competenței recunoscute pârâtelor în acest

domeniu, în concordanță cu prevederile legale în materie, reclamantul nefiind

în măsură să demonstreze vătămarea unui drept sau interes legitim astfel că,

motivele de recurs invocate în cererea de recurs și care pot fi încadrate în

cele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., apar ca fiind nefondate urmând

a fi respinse în condițiile prevăzute de art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

raportat la art. 316 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de S.E.I. împotriva Sentinței civile nr. 1516 din 2 martie 2012 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 septembrie 2013.

Procesat de GGC - LM