ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4613/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4613/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Satu Mare sub nr. 5080/83/2012 reclamanta H.E. a solicitat, în

contradictoriu cu pârâtele Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale -

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Agenția de Plăți pentru

Dezvoltare Rurală și Pescuit - Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare

Rurală și Pescuit Satu Mare, să se constate că proiectul "Instalarea

pentru prima dată ca șef de exploatație a PF H.E., comuna Hodod, județul Satu

Mare" (Proiecte Finanțate prin FEADR - măsura 112) îndeplinește condițiile

de eligibilitate pentru a beneficia de finanțarea europeană pentru Programul

Național de Dezvoltare Rurală și să fie obligate pârâtele la aprobarea cererii

de finanțare înregistrată cu nr. X1 și selectarea proiectului mai sus arătat.

În motivare,

reclamanta a susținut, în esență, că a formulat o cerere de finanțare la care a

depus toate actele menționate în Ghidul solicitantului versiunea 4 mai 2011,

respectiv cererea de finanțare versiunea 5.0 din iulie 2011, proiectul

îndeplinind condițiile de eligibilitate și fiind punctat cu 20 de puncte.

Reclamanta a arătat că prin Adresa din 14 martie 2012 a fost înștiințată că

proiectul este eligibil, dar a fost punctat cu 0 puncte pe motiv că nu a

prezentat cerere de aderare avizată de consiliul de administrație și aprobată

de adunarea generală și declararea expresă a recunoașterii actului constitutiv.

A mai arătat reclamanta, că la data de 5 mai 2012, a fost notificată în sensul

că în urma reanalizării proiectului și a documentelor depuse proiectul a fost

neselectat pentru finanțare. Conform susținerilor reclamantei, aceasta a

formulat contestație împotriva notificării, contestație care a fost respinsă pe

motiv că la cererea de finanțare nu s-a prezentat cererea de aderare la

Cooperativa P.A. avizată de Consiliul de administrație și pentru cooperativă nu

s-a prezentat hotărârea judecătorească. Reclamanta a învederat instanței că

aceste din urmă documente au fost prevăzute ca obligatorii în versiunea

Ghidului din noiembrie 2011 - ianuarie 2012, și nu în versiunea 5.0 din iulie

2011, versiune în vigoare la data depunerii cererii de finanțare de către

reclamantă.

În drept, reclamanta

nu și-a motivat acțiunea.

Pârâta Agenția de

Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București a formulat întâmpinare prin

care a invocat excepția necompetenței materiale a tribunalului în soluționarea

cauzei, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Centrului

Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 6 Satu Mare iar, pe fond,

a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii.

Prin Sentința nr.

3426/CA/2012 a Tribunalului Satu Mare a fost admisă excepția necompetenței

materiale a acestei instanțe și a fost declinată competența în favoarea Curții

de Apel Oradea.

Prin Sentința nr.

417/CA/2012 - PI din 28 noiembrie 2012 a Curții de Apel Oradea a fost admisă

excepția necompetenței materiale a acestei instanțe invocată din oficiu și a

fost declinată competența de soluționare în favoarea Tribunalului Satu Mare,

constatându-se ivit conflictul negativ de competență între cele două instanțe

și fiind sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea emiterii

regulatorului de competență.

Prin Decizia nr. 5022

din 16 aprilie 2013 pronunțată în Dosar nr. 5080/83/2012, Înalta Curte de

Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea

Curții de Apel Oradea.

Asupra excepției

lipsei capacității de folosință, instanța s-a pronunțat prin Încheierea de

ședință din data de 4 septembrie 2013, respingând-o pentru motivele acolo

arătate.

La termenul din data

de 16 octombrie 2013 instanța a invocat din oficiu și a pus în discuția

părților excepția inadmisibilității capetelor de cerere privind anularea

notificărilor, unind această excepție cu fondul cauzei.

Prin Sentința civilă

nr. 175/CA-P.I. din 23 octombrie 2013, Curtea de Apel Oradea a admis excepția

inadmisibilității capetelor de cerere privind anularea Notificării din 5 mai

2012 emisă de pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit -

Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Satu Mare și

anularea Notificării din 14 martie 2012 emisă de pârâta Ministerul Agriculturii

și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

A respins ca

inadmisibile petitele privind anularea Notificării din 5 mai 2012 emisă de

pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - Oficiul Județean

de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Satu Mare și anularea Notificării

din 14 martie 2012 emisă de pârâta Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale - Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

A respins ca

nefondată acțiunea formulată de reclamanta H.E., în contradictoriu cu pârâtele

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți pentru

Dezvoltare Rurală și Pescuit și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și

Pescuit - Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Satu

Mare.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Asupra excepției

inadmisibilității capetelor de cerere privind anularea Notificărilor din 5 mai

2012 și din 14 martie 2012 instanța de fond a constatat următoarele:

Din interpretarea

sistematică a art. 8 alin. (1) și art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr.

554/2004, rezultă că pot forma obiect al acțiunii în contencios administrativ

doar actele juridice care au caracter de acte administrative, actele

premergătoare actelor administrative putând fi atacate numai împreună cu

acestea din urmă.

În plus, din

interpretarea acelorași texte de lege, rezultă că pentru ca un act juridic să

poată fi act administrativ este necesar ca acesta să dea naștere, să modifice

sau să stingă raporturi juridice.

În speță,

Notificările din 5 mai 2012 și din 14 martie 2012, atacate de reclamantă pe

calea contenciosului administrativ, nu au natura unor acte administrative, ele

fiind doar operațiuni administrative prin care persoana interesată este

informată în legătură cu soluțiile adoptate prin actele administrative emise de

pârâte.

Așadar, singurele

acte administrative emise cu privire la cererea de finanțare depusă de

reclamantă sunt rapoartele de selecție și de evaluare și respectiv raportul de

soluționare a contestațiilor, prin acestea fiind dispuse măsuri în ceea ce o

privește pe reclamantă, respectiv declararea ca eligibil a proiectului depus de

reclamantă și punctajul aferent acestuia, precum și respingerea contestației

reclamantei față de raportul de evaluare rectificat.

De altfel, chiar și

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 5022 din 16 aprilie 2013,

pronunțată în prezentul dosar în soluționarea conflictului negativ de

competență, face referire doar la rapoartele de evaluare și de selecție,

respectiv la cel de soluționare a contestațiilor ca fiind acte administrative.

Pe cale de

consecință, nefiind acte administrative, notificările nu pot fi atacate pe

calea contenciosului administrativ.

Pe fondul cauzei, în

ceea ce privește petitele privind anularea rapoartelor de evaluare și de

selecție și a celui de soluționare a contestațiilor emise cu privire la cererea

reclamantei, prima instanță a constatat că potrivit pct. 12 din Ghidul

solicitantului pentru sesiunea iulie 2011, pentru ca un proiect să fie punctat

la criteriul S4 este necesar ca titularul cererii să depună la dosar un

document care atestă că solicitantul este înregistrat într-o formă asociativă

în domeniul proiectului emis de către grupul de producători/societatea

cooperativă/cooperativă agricolă/societate de îmbunătățiri funciare, însoțit de

documentul de înființare a acestora (inclusiv act constitutiv/aviz de

recunoaștere pentru grupul de producători).

Din înscrisurile de

la dosar rezultă că reclamanta a atașat cererii sale de finanțare doar Statutul

Cooperativei P.A. și Adeverința din 4 iulie 2011, nefiind depuse hotărârea

judecătorească de înființare a cooperativei și cererea de aderare, astfel încât

în mod legal prin raportul de evaluare rectificat din data de 13 martie 2012

proiectul reclamantei nu a fost punctat la criteriul de selecție S4.

A apreciat instanța

de fond că legalitatea unui act administrativ trebuie raportată la momentul

emiterii acestuia, astfel încât îndeplinirea ulterioară a condițiilor prevăzute

de actele normative de către reclamantă pentru ca proiectul său să fie punctat

nu este de natură să atragă nelegalitatea raportului de evaluare rectificat.

Astfel, instanța reține că reclamanta avea obligația de a depune toate

documentele prevăzute de Ghidul solicitantului pentru sesiunea în care s-a

înscris, respectiv iulie 2011, la data depunerii cererii de finanțare.

Faptul că în

Notificarea din 14 martie 2012 este menționat ca motiv al nepunctării

proiectului depus de reclamantă la criteriul de selecție S4 și nedepunerea

declarării exprese a recunoașterii actului constitutiv, document prevăzut prin

Ghidul solicitantului din sesiunea noiembrie 2011, sesiune ulterioară celei la

care a participat reclamanta, nu este de natură să afecteze valabilitatea

raportului de evaluare rectificat deoarece reclamanta nu a depus la cererea de

finanțare cererea de aderare la cooperativa agricolă din care făcea parte și

nici hotărârea judecătorească de înființare a cooperativei. Așadar, chiar dacă

în mod greșit au reținut pârâtele ca motiv de nepunctare a proiectului

reclamantei nedepunerea de către aceasta a unui document care să ateste

declararea expresă a recunoașterii actului constitutiv, document care nu era

necesar pentru sesiunea în care reclamanta a participat, atât timp cât

reclamanta nu a atașat cererii sale celelalte documente care ar fi fost de

natură să ateste îndeplinirea criteriului de selecție S4 conform Ghidului

solicitantului versiunea iulie 2011, soluția adoptată prin raportul de selecție

rectificat este legală.

În ceea ce privește

raportul de soluționare a contestației reclamantei, instanța de fond a

constatat că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că reclamanta a anexat

contestației sale o cerere adresată Cooperativei Agricole P.A. și o adeverință

prin care se atestă că reclamanta este membră a cooperativei menționate

începând cu data de 4 iulie 2011 și că a plătit cotizația anuală în cuantum de

100 RON. Cu toate acestea, așa cum s-a arătat anterior, aceste documente

trebuiau anexate cererii de finanțare, depunerea lor ulterioară nefiind de

natură să atragă retroactiv nelegalitatea raportului de evaluare rectificat, de

vreme ce la data emiterii acestuia cererea de aderare nu exista la dosarul

reclamantei.

Pe de altă parte,

instanța a constatat că abia pe parcursul soluționării cauzei reclamanta a

depus la dosar hotărârea judecătorească prin care s-a înființat Cooperativa

Agricolă P.A., aceasta nefiind depusă pe tot parcursul procedurii

administrative deși era necesară conform Ghidului solicitantului sesiunea iulie

2012.

Având în vedere

soluția dată capetelor de cerere privind anularea actelor administrative emise

de pârâte, curtea de apel a respins și capetele de cerere accesorii privind

acordarea celor 20 de puncte, modificarea corespunzătoare a raportului de

evaluare și acordarea avizului favorabil în vederea continuării procedurii de

finanțare.

exercitată

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamanta H.E., susținând netemeinicia și

nelegalitatea acesteia și invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 8,

9 și art. 312 pct. 5 C. proc. civ.

În motivarea

recursului, recurenta-reclamantă a susținut că instanța de fond nu s-a

pronunțat asupra excepției lipsei capacității procesuale de folosință a

Oficiului Satu Mare invocată de A.P.D.R.P. București, fiind incidente

dispozițiile art. 312 pct. 5 C. proc. civ.

Cu privire la

motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.,

recurenta-reclamantă a arătat că în mod greșit instanța de fond a statuat că

cele două Notificări din 14 martie 2012 și din 5 mai 2012, emise de intimate,

nu intră în categoria actelor administrative, conform dispozițiilor art. 2 lit.

c) din Legea nr. 554/2004.

S-a susținut că

aceste notificări se încadrează în categoria actelor administrative și nu a

operațiunilor administrative, întrucât din conținutul lor rezultă că prin ele a

fost soluționată definitiv cererea sa referitoare la proiectul depus, fiind

emise în regim de putere publică și care au dat naștere raporturilor juridice

dintre părți și au produs efecte juridice definitive.

S-a menționat că prin

precizările la acțiune, depuse la termenul din 4 septembrie 2013, a solicitat

anularea acestor notificări prin care s-a hotărât neselectarea proiectului său

pentru finanțare, precum și modificarea raportului de evaluare care să conțină

cele 20 de puncte, anterior acesta făcând obiectul contestației administrative,

astfel că poziția sa procesuală a fost clar exprimată.

În ceea ce privește

fondul cauzei recurenta-reclamantă a susținut că a îndeplinit toate cerințele

prevăzute în Ghidul Solicitantului "Instalarea tinerilor fermieri"

pentru Măsura 112 emis de M.A.D.R. pentru cererile înregistrate în anul 2011

cum este cazul său și a depus odată cu cererea de finanțare și Adeverința din 4

iulie 2011 emisă de Cooperativa Agricolă P.A. prin care a dovedit calitatea sa

de membru al acestei forme asociative, precum și statutul acesteia.

Prin urmare, atât

autoritatea pârâtă, cât și instanța de fond în mod eronat au statuat că nu a

demonstrat îndeplinirea criteriului de selecție S4, respectiv că documentele

care atestă înregistrarea într-o formă asociativă înregistrată legal în

domeniului proiectului au fost depuse la o dată ulterioară depunerii cererii de

finanțare.

de recurs

Înalta Curte,

analizând recursul astfel cum a fost formulat, apreciază că acesta este

nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Sunt nefondate

criticile recurentei-reclamante în sensul că nu a fost soluționată excepția

lipsei calității procesuale de folosință a Oficiului Județean de Plăți pentru

Dezvoltare Rurală și Pescuit Satu Mare.

Din Încheierea de

ședință din 4 septembrie 2013 rezultă că instanța de fond s-a pronunțat asupra

acestei excepții, respingând-o ca nefondată, nefiind necesar a se menționa

soluția asupra acestei excepții și în cuprinsul dispozitivului sentinței

recurate.

Mai mult, această

excepție a fost invocată de intimata-pârâtă A.P.D.R.P., iar

recurenta-reclamantă a solicitat respingerea acesteia, astfel că aceasta nu

justifică interesul procesual al acestei critici.

Analizând sentința

recurată se constată că prima instanță a analizat cererea reclamantului și pe

fondul cauzei, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 312 pct. 5 C.

proc. civ.

Referitor la

criticile care vizează calificarea juridică a Notificărilor din 14 martie 2012

și din 5 mai 2012, instanța de recurs apreciază că acestea sunt nefondate.

Analizând cuprinsul

celor două notificări rezultă că prin acestea i-a fost adusă la cunoștință

recurentei-reclamante soluția adoptată, asupra cererii sale de finanțare, de

autoritățile pârâte competente, transpusă în Raportul de evaluare din 13 martie

2012 și în Raportul de selecție din 2 mai 2012.

Prin acest din urmă

raport a fost declarat neselectat pentru finanțare proiectul/cererea

recurentei-reclamante.

Deci, notificările

menționate reprezintă aducerea la cunoștință, respectiv informarea asupra

soluției cererii de finanțare, care este cuprinsă însă în raportul de selecție

și de evaluare, rectificat, acestea fiind de fapt actele care produc efecte

juridice în raport cu solicitarea reclamantei de finanțare.

Prin urmare, în mod

corect instanța de fond a statuat că cele două notificări nu pot fi calificate

ca acte administrative conform definiției prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. c)

din Legea nr. 554/2004, modificată și completată.

De altfel, chiar

recurenta-reclamantă a indicat ca obiect al contestației administrative

soluțiile cuprinse în Raportul de evaluare rectificat la 13 martie 2012 și

Raportul de selecție din 2 mai 2012, cărora le-a acordat semnificația de acte

administrative care produc efecte în ceea ce privește cererea sa de finanțare.

În altă ordine,

instanța de recurs apreciază că în mod corect a fost respinsă pe fond acțiunea

reclamantei, astfel că soluția instanței de fond asupra excepției

inadmisibilității capetelor de cerere privind anularea notificărilor oricum nu

ar conduce către o altă soluție, favorabilă recurentei-reclamante.

În ceea ce privește

soluția pe fondul cauzei, de respingere a acțiunii reclamantei, se reține că

aceasta este temeinică și legală.

Necontestat este

faptul că pentru îndeplinirea criteriului de selecție S4 și pentru punctarea

acestuia, astfel cum este specificat în Ghidul Solicitantului aferent Măsurii

112, cererea de finanțare depusă de solicitant, respectiv recurenta-reclamantă

trebuia să fie însoțită de documente care să demonstreze că aceasta este membră

a uneia din formele asociative, cu condiția să facă parte dintr-o asociație în

domeniul proiectului, fiind menționate în acest sens și cooperativele agricole

constituite conform Legii nr. 566/2004, cu modificările și completările

ulterioare.

Potrivit art. 16

alin. (2) din Legea nr. 566/2004 a Cooperației Agricole, cu modificările și

completările ulterioare: "Calitatea de membru cooperator se dobândește

prin semnarea actului constitutiv pentru membrii fondatori sau pe baza unei

cereri de aderare și cu declararea expresă a recunoașterii actului constitutiv,

avizată de consiliul de administrație și aprobată de adunarea generală, pentru

solicitanții de după înființarea cooperativei agricole".

Art. 27 din același

act normativ stabilește că: "administrarea cooperativelor agricole este

asigurată de către consiliul de administrație".

Din cuprinsul acestor

dispoziții rezultă că pentru a dobândi calitatea de membru cooperator,

recurenta-reclamantă trebuia să formuleze o cerere de aderare însoțită de

declarația expresă a recunoașterii actului constitutiv. Cererea de aderare

trebuia avizată de consiliul de administrație și aprobată de adunarea generală.

Or, din înscrisurile

depuse la dosarul cauzei, menționate de însăși recurenta-reclamantă, ca fiind

depuse/atașate cererii de finanțare, nu rezultă îndeplinirea cerințelor Legii

nr. 566/2004 citate și nici a celor prevăzute și impuse imperativ de Ghidul

Solicitantului.

Este adevărat că la

dosarul cauzei a fost depus proiectul de finanțare având-o ca beneficiar pe

recurenta-reclamantă, însoțit de opisul documentelor unde la poziția 17 se

menționează că la filele 122 - 142 se află documentele care atestă că este

înregistrată într-o formă asociativă în domeniul în care are proiectul și

statutul ei.

Însă, documentele ce

se află la filele 122 - 142 atașate proiectului, respectiv filele 186 - 206

dosar fond, nu satisfac cerințele legale anterior menționate.

Adeverința din 4

iulie 2011 prin care se arată că reclamanta este membru al Cooperativei

Agricole P.A. din data de 4 iulie 2011 și copia Statutului Cooperativei

Agricole "P.A." redactat la 5 aprilie 2011, nu dovedesc că la

momentul depunerii cererii de finanțare au fost respectate cerințele legale

menționate și citate anterior, de a exista o cerere de aderare, o declarație

expresă de recunoaștere a actului constitutiv, avizată de consiliul de

administrație și aprobată de adunarea generală, că respectiva cooperativă a

fost constituită legal, pentru a se demonstra că solicitantul are calitatea de

membru al unei cooperative agricole constituite conform Legii nr. 566/2004, cu

modificările și completările ulterioare.

Rezultă din dosarul

cauzei că cererea de aderare a fost atașată de reclamantă ulterior soluționării

cererii de finanțare și analizei proiectului, inclusiv sub aspectul

îndeplinirii criteriului de selecție S4, punctat cu 0 pct., situație care

rezultă din contestația administrativă formulată de aceasta (fila 21 dosar

Tribunalul Satu Mare).

De altfel, nici la

momentul formulării contestației administrative, reclamanta nu a dovedit

îndeplinirea cerințelor legale anterior menționate, motiv pentru care în mod

corect autoritatea pârâtă i-a respins contestația.

În consecință, față

de toate considerentele expuse, Înalta Curte apreciază ca fiind nefondate toate

criticile recurentei-reclamante, urmând ca în temeiul art. 312 alin. (1) teza a

II-a C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată,

să respingă recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de H.E. împotriva Sentinței nr. 175/CA-P.I. din 23 octombrie 2013 a

Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 3 decembrie 2014.

Procesat

de GGC - AZ