ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față; În baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin plângerea penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, la data de 27 martie 2008, petentul T.M. a solicitat cercetarea penală a magistratului F.G., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în legătură cu soluționarea de către acesta a Dosarului penal nr. 349/P/2007, prin inducerea în eroare și falsificarea realității în rezoluția din data de 23 octombrie 2007”. Ca atare, solicită tragerea la răspundere a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 289 C. pen. Prin rezoluția nr. 412/P/2008 din data de 24 aprilie 2009 a Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus, în conformitate cu dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc.

pen., neînceperea urmăririi penale față de magistratul F.G., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 289 C. pen. La adoptarea soluției s-a avut în vedere că rezoluția nr. 349/P/2007 pronunțată de către magistratul reclamat întrunește toate cerințele de legalitate și temeinicie, ținând seama de întregul material probator administrat, fiind riguros motivată atât în fapt cât și în drept. De asemenea, legalitatea acestei soluții a fost validată în urma controlului ierarhic și a celui judecătoresc, fiind respinsă în final pe toate treptele plângerea formulată de către același petiționar, în conformitate cu dispozițiile art. 278 1 C. proc.

pen. Fiind nemulțumit de soluție, petiționarul a formulat la data de 13 mai 2009 plângere împotriva rezoluției procurorului, cu motivarea că „validarea acestui neadevăr în instanța de judecată prin eludarea oricărui probatoriu și argument juridic, nu este subiectivă așa cum afirmă procurorul de caz .. ci este reală și probată juridic”. Împotriva acestei soluții, a depus plângere petentul, respinsă prin rezoluția nr. 5301/2545/II/2009 din 01 iunie 2009 de procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În continuare, petentul T.M. a formulat plângere împotriva rezoluțiilor parchetului de pe lângă instanța supremă la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.

El reiterează aceleași motive generale din plângerea inițială și celei formulate împotriva soluției. Plângerea este nefondată și urmează a fi respinsă ca atare. Prin plângerea penală formulată împotriva magistratului menționat, petiționarul reclamă săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., întrucât cu ocazia instrumentării dosarului penal nr. 348/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, având ca obiect o plângere a aceluiași petent, acesta „a falsificat realitatea juridică” prin rezoluția emisă la data de 23 octombrie 2007. În dosarul cu același număr s-au efectuat acte premergătoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen.

față de magistrații C.A. și B.L., procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, reclamați de către același petent pentru modul „defectuos” în care primul a soluționat Dosarul nr. 10/P/2006 și pentru respingerea abuzivă de către cel de al doilea a plângerii formulate împotriva rezoluției cu același număr. Urmare verificărilor efectuate, rezultă că motivele de nemulțumire ale petiționarului nu constituie premise ale comiterii vreunei infracțiuni, cu atât mai mult cu cât el nu reclamă în mod expres fapte comise de către magistratul reclamat, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Ca atare, în mod corect s-a constatat că „în lipsa oricărui indiciu, exceptând susținerea subiectivă a petentului, care să releve existența unui raport juridic de drept penal”, s-a reținut că procurorul de caz și-a îndeplinit cu obiectivitate și profesionalism atribuțiile de serviciu și a dispus o soluție corespunzătoare atât situației de fapt, cât și de drept.

Procurorul care a efectuat acte premergătoare și a pronunțat soluția de netrimitere în judecată a acționat într-un cadru procesual de deplină legalitate și a consemnat cu exactitate și bună credință constatările desprinse din dosarul cauzei. Neconturându-se nicio faptă prevăzută de legea penală, soluția adoptată este legală și temeinică, astfel că plângerea petentului va fi respinsă, iar acesta obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul T.M. împotriva rezoluției nr. 412/P/2008 din 24 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, pe care o menține. Obligă petiționarul să plătească suma de 100 lei cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată, în ședință publică, azi 27 octombrie 2009.