ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2666/2013

Asupra recursului penal de față, în baza actelor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 317/D din 11 decembrie 2012 a Tribunalului Bacău, secția penală, în baza art. 403 alin. (1) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă în principiu, cererea de revizuire formulată de condamnatul S.O.I. împotriva sentinței penale nr. 465/D din noiembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Bacău, secția penală, în Dosarul nr. 4559/2004. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Prin sentința penală nr. 465/D din 11 noiembrie 2004 a Tribunalului Bacău, rămasă definitivă la 5 mai 2005, inculpatul S.O.I. a fost condamnat la pedeapsa de 11 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor, pe numele său fiind emis M.E.P.I.

nr. 519/D din 1 iunie 2005. După rămânerea definitivă a sentinței de condamnare, condamnatul S.O.l. a formulat mai multe cereri de revizuire, invocând de flecare dată același motiv, respectiv faptul că nu este vinovat de comiterea infracțiunii pentru care a fost condamn șipentru care este cercetat în trei dosare penale diferite Aceste cereri au fost soluționate de Tribunalul Bacău prin sentințele penale nr. 38/D/2010, nr. 161/D/2010, nr. 360/D/2010, nr. 58D/2011, nr. 84/D/2011, nr. 121/D/2011 și nr. 268/D/2011. Constatând că și în argumentarea cererii cu care a fost investită, condamnatul Stoica. Ovidiu lonuț a invocat exact aceleași motive, temeiuri și apărări ca și în cererile anterioare, prima instanță a apreciat cererea ca fiind inadmisibilă, respingând-o, ca atare, în temeiul art. 403 alin. (3) C. proc.

pen. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel revizuentul S.O.l., solicitând admiterea căii de atac, desființarea sentinței atacate, iar în rejudecare, admiterea în principiu a cererii de revizuire pentru existența unor împrejurări noi, descoperite după pronunțarea definitivă a hotărârii penale de condamnare și care nu au fost cunoscute de instanța penală la momentul judecării cauzei, respectiv împrejurarea că pentru aceiași infracțiune au fost întocmite trei dosare penale. Prin Decizia penală nr. 37 din 05 martie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuent, reținâhdu-se că instanța de fond a apreciat în mod corect că cererea de revizuire este inadmisibilă în raport de cererile anterioare formulate de condamnat care s-au întemeiat pe aceleași motive și au avut același obiect.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs condamnatul S.O.l., invocând, în cuprinsul memoriului depus la data de 8 august 2013, aceleași aspecte ca și cele invocate în fond și apel. Apărările au fost reiterate la termenul de dezbateri din 10 septembrie 2013 de către apărătorul desemnat din oficiu să acorde asistență juridică recurentului revizuent, fiind încadrate de acesta în cazul de casare prev. de art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen., în sfera căruia a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate, iar în rejudecare, admiterea cererii de revizuire formulată de condamnat, cu argumentarea că în cauză sunt incidente cazurile prev. de art. 394 alin. (1) lit. a), b) și c) C. proc.

pen. întrucât, pe de o. parte, condamnatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de omor, iar pe de altă parte, acesta este cercetat în trei dosare diferite pentru săvârșirea aceleiași fapte. Examinând recursul declarat prin raportare la dispozițiile art 385 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente: Prioritar, se constată că în raport de data pronunțării deciziei atacate, 5 martie 2013, în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013. Totodată, se constată că revizuentul a motivat recursul în termenul prev. de art. 385 alin. (2) C. proc.

pen., așa încât, potrivit art. 385 10 alin. (2) cu referire la art. 3859 alin. (3) - C. proc. pen., Înalta Curte va proceda la examinarea criticilor circumscrise de apărare motivului de recurs prev. de art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen., fiind . îndeplinite condițiile formale prevăzute de art. 385 10 alin. (2) C. proc. pen. Analizând însă motivul de recurs astfel cum a fost argumentat, Înalta constată că recurentul revizuent a invocat în sfera acestuia critici care, în realitate, nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 385 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., întrucât acestea vizează netemeinicia hotărârilor atacate, iar nu nelegalitatea acestora. Cu toate acestea, chiar dacă s-ar trece peste aspectul anterior arătat, se constată că apărările recurentului revizuent sunt neîntemeiate, pentru următoarele motive: Potrivit disp.

art. 393 și art. 394 C. proc. pen., pot face obiectul revizuirii hotărârile penale ramase definitive, revizuirea putând fi ceruta numai în următoarele cazuri: a) s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanța la soluționarea cauzei; b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasa în cauza a cărei revizuire se cere; c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals; d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infracțiune în legătura cu aceeași cauza penala; e) când doua sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.

În argumentarea cererii de revizuire ce face obiectul cauzei pendinte, revizuentul S.O.I. a invocat nevinovăția sa în săvârșirea infracțiunii de omor pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 465/D/1 din 1 noiembrie 2004 a Tribunalului Bacău, secția penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2815 din 05 mai 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 1928/2005, respectiv faptul că pentru această faptă este cercetat în trei dosare diferite. Aceleași motive au fost invocate anterior de condamnat și în argumentarea cererilor de revizuire similare care au fost soluționate de Tribunalul Bacău, secția penală, prin sentințele penale nr. 38/D/2010, nr. 161/D/2010, nr. 360/D/2010, nr. 58D/2011, nr. 84/D/2011, nr. 121/D/2011 și nr. 268/D/2011.

Dat fiind faptul că în motivarea cererii de revizuire care face obiectul cauzei pendinte, revizuentul a invocat aceleași motive, temeiuri și apărări ca cele invocate anterior în dosarele susmenționate, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, soluțiile primei instanțe și a instanței de apel fiind temeinice și legale. De altfel, în acest sens a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiile unite, care, prin Decizia nr. 36 din 14 decembrie 2009, publicată în M. Of., Partea I nr. 414 din 22 iunie 2010, dată în recurs în interesul legii, a stabilit că "sunt inadmisibile cererile repetate de revizuire si, respectiv, de contestație la executare, daca exista identitate de persoane, de temei legal, de motive si apărări invocate in soluționarea acestora." În consecință, pentru considerentele prezentate, Înalta Curte, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul condamnat S.O.l. împotriva Deciziei penale nr. 37 din 05 martie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul condamnat S.O.l. împotriva Deciziei penale nr. 37 din 05 martie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie. Obligă recurentul revizuent condamnat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 10 septembrie 2013.