ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2473/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2473/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra contestației de față:
În
baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr. 134/F din 26 august 2014 Curtea de Apel Pitești, secția
penală și pentru cauze de minori și de familie, a admis sesizarea Parchetului de
pe lângă Curtea de Apel Pitești, având ca obiect punerea în executare a mandatului
european de arestare cu nr. 12140/13/CD, emis la data de 30 iunie 2014, de autoritățile
judiciare din Luxemburg, privind persoana solicitată N.I.L.
A luat act, potrivit art. 103 alin.
(7) din Legea nr. 302/2004 modificată și completată că persoana solicitată nu a
consimțit la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă a mandatului european
de arestare.
În
baza art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată
și completată, a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data
de 30 iunie 2014 de Judecătorul de instrucție de la Tribunalul Districtual din Luxemburg,
urmare a mandatului de arestare emis la data de 19 iunie 2014 pentru săvârșirea
infracțiunilor de înșelăciune, tăinuire și spălare a banilor pedepsite de C. pen.
luxemburghez.
În
baza art. 112 alin. (1) rap. la art. 58 alin. (1) din Legea
nr. 302/2004 cu modificările și completările ulterioare, a amânat predarea persoanei
solicitate până la soluționarea definitivă a cauzelor în care este cercetat penal,
respectiv în Dosarul nr. 2163/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea
și Dosarul nr. 133 D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție - D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Vâlcea.
A dispus punerea de îndată în libertate
a persoanei solicitate de sub puterea ordonanței de reținere, dacă nu era reținut
sau arestat în altă cauză.
În
baza art. 103 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 a dispus luarea
măsurii controlului judiciar față de persoana solicitată.
A impus, potrivit art. 215 alin. (1) C.
proc. pen., următoarele obligații;
a) să se prezinte la organul de urmărire
penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze, de îndată organul judiciar
care a dispus măsura cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la poliția localității
de domiciliu, respectiv Poliția municipiului Drăgășani, desemnată cu supravegherea
privind persoana solicitată, conform programului de supraveghere întocmit sau ori
de câte ori este chemat;
A impus, potrivit art. 215 alin. (2) C.
proc. pen. și obligațiile: să nu depășească limita teritorială a țării decât cu
încuviințarea prealabilă a organului judiciar; să nu dețină, să nu folosească și
să nu poarte arme;
În
baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen., a atras atenția persoanei
solicitate asupra încălcării cu rea credință a obligațiilor stabilite, caz în care,
măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau
măsura arestării preventive.
A constatat că persoana solicitată a fost
reținută pe o durată de 24 de ore, în data de 25 august 2014.
În
baza art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 modificată,
a dispus arestarea pe o perioadă de 30 de zile a persoanei solicitate N.I.L., de
la data încetării motivelor care au justificat amânarea.
În
baza art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, a dispus
emiterea mandatului de arestare a persoanei solicitate, urmând ca acesta să fie
pus în executare la data încetării motivelor care au justificat amânarea.
Predarea persoanei solicitate către autoritățile
judiciare luxemburgheze se va face cu condiția regulii specialității, precum și
condiția ca în cazul în care se va pronunța o hotărâre de condamnare la o pedeapsă
privativă de libertate persoana
solicitată să fie transferată
în România pentru executarea pedepsei, conform art. 97 alin. (2) din lege.
Sentință s-a comunicat în termen de 24
de ore în conformitate cu dispozițiile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 302/2004
modificată și completată, Ministerului Justiției și Centrului de Cooperare Polițienească
Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, precum și
instituțiilor prevăzute la art. 215 alin. (5) C. proc. pen.
Cheltuielile judiciare avansate de stat
rămân în sarcina acestuia, inclusiv onorariul avocatului desemnat din oficiu în
sumă de 320 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța în acest sens. Curtea
de Apel Pitești a reținut următoarele:
La data de 25 august 2014, a fost înregistrată
sub nr. 814/46/2014, sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, pentru
luarea măsurii arestării preventive a persoanei solicitate N.I.L. și predarea acesteia
către autoritățile judiciare luxemburgheze solicitându-se executarea mandatului
european de arestare, cu nr. 12140/13/CD, emis la data de 30 iunie 2014, de autoritățile
judiciare din Luxemburg.
În
acest sens Parchetul a arătat că persoana solicitată este
cercetată pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, tăinuire și spălarea banilor,
în fapt, reținându-se din conținutul mandatului european de arestare că aceasta
în perioada 13 martie 2013 - 15 martie 2013, i-a vândut prin internet cetățeanului
luxemburghez A.M., o cameră marca C., primind în schimb de la acesta suma de 1750
de euro, fără a-i mai remite însă bunul vândut.
Totodată, a arătat că persoana solicitată
a fost căutată, localizată, identificată, audiată și reținută prin ordonanța
nr. 5436/II/5/2014 din data de 25 august 2014, pentru 24 ore începând cu data de
25 august 2014 ora 12,50 și până la data de 26 august 2014 ora 12,50.
Astfel, Curtea a reținut potrivit art.
103 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cu modificările și completările ulterioare
că, persoana solicitată aflată în fața instanței este identică cu persoana vizată
de mandatul european de arestare, asigurându-se totodată că i s-a comunicat, în
copie, și în limba pe care o înțelege mandatul european de arestare emis în cauză.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 103
alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cu modificările și completările ulterioare, Curtea
a procedat la aducerea la cunoștință a persoanei solicitate a drepturilor prevăzute
la art. 104 din Legea nr. 302/204, vizând regula specialității, precum și posibilitatea
de a consimți la predare către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere
consecințele juridice ale consimțământului
la predare, îndeosebi caracterul
irevocabil al acestuia, așa cum rezultă de altfel din procesul verbal încheiat în
acest sens.
Din conținutul acestui proces-verbal, de
asemenea a rezultat că persoana solicitată nu a consimțit la predare, astfel că
instanța a procedat în continuare potrivit dispozițiilor art. 103 alin. (7) din
Legea nr. 302/2004, cu modificările și completările ulterioare, la audierea persoanei
solicitate, aceasta arătând că nu are obiecții în ceea ce privește identitatea.
Persoana solicitată a declarat totodată
că nu este de acord cu predarea, invocând motivul că dorește să fie cercetat în
țară pentru faptele săvârșite.
Stabilindu-se astfel cadrul procesual,
Curtea având în vedere prevederile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, a
constatat incidența acestuia în sensul că, se va pronunța în continuare asupra executării
mandatului european de arestare, ținând cont de toate împrejurările cauzei și de
necesitatea executării mandatului european de arestare.
Astfel, Curtea a reținut, conform mandatului
european de arestare emis în cauză, că persoana solicitată este suspectată pentru
săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, tăinuire și spălarea banilor, constând
în aceea că și-a însușit o sumă de bani aparținând lui M.A., prin intermediul băncii
Z., mai exact suma de 1750 euro, pretinzând, sub identitate falsă, că îi vinde o
cameră falsă marca C., care nu exista, tăinuind în întregime sau parțial această
sumă, provenind din înșelăciunea comisă menționată cunoscând că banii provin din
delict și procedând la spălarea de bani prin obținerea, deținerea și utilizarea
sumei de 1750 euro, beneficiu patrimonial provenit din infracțiunea de înșelăciune.
Astfel de fapte sunt pedepsite în C. pen.
luxemburghez cu pedepse sau măsuri de siguranță privative de libertate, cu caracter
perpetuu sau au ca efect o astfel de pedeapsă sau măsură, așa cum rezultă, de asemenea,
din conținutul mandatului european de arestare.
Fată de cele arătate, Curtea a constatat
că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 96 alin. (1) și (2) din Legea
nr. 302/2004 cu modificările și completările ulterioare, în sensul că faptele care
motivează emiterea mandatului european de arestare constituie infracțiuni și potrivit
legii române și, în consecință, a dispus, potrivit art 107 alin. (1) din Legea
nr. 302/2004 cu modificările și completările ulterioare, executarea mandatului european
de arestare nr. 12140/13/CD emis la data de 30 iunie 2014 de Judecătorul de instrucție
de la Tribunalul Districtual din Luxemburg.
De menționat că acest mandat european de
arestare a fost emis urmare a unui mandat de arestare privind persoana solicitată,
emis de autoritățile judiciare
din Luxemburg în data de 19
iunie 2014 arestare dispusă în vederea cercetării infracțiunilor menționate de care
este acuzată persoana solicitată.
Dispunând executarea mandatului european
de arestare, Curtea a constatat totuși că în cauză sunt aplicabile dispozitiile
art. 112 alin. (1) rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 cu modificările
și completările ulterioare, în sensul că se va amâna predarea persoanei solicitate
până la soluționarea definitivă a cauzelor în care este cercetat penal, respectiv
în Dosarul nr. 2163/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea și Dosarul
nr. 133D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -
D.I.I.C.O.T.- Biroul teritorial Vâlcea.
În
acest sens sunt edificatoare adresele Parchetelor sus menționate
din care a rezultat că împotriva persoanei solicitate N.l.L. s-a început urmărirea
penală pentru infracțiunile prev. de art. 320 alin. (1) C. pen., art. 327 alin.
(3) C. pen., art. 47 C. pen. rap. la art. 323 C. pen., toate cu aplicarea art. 38
C. pen. - a se vedea adresa Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, iar de asemenea,
s-a început urmărirea penală, în data de 31 ianuarie 2014, într-o altă cauză penală
vizând infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 49 din
Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 215
alin. (1), (2) și (3) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior,
ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. anterior, cauză în care au fost conexate
mai multe dosare, urmare a preluării urmăririi penale ca urmare a solicitării Parchetului
Chemniz - Germania, a Parchetului Ingolstadt - Germania precum și a Parchetului
Wels - Austria - a se vedea adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul teritorial Vâlcea.
Având în vedere o atare situație, ținând
seama de prevederile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 cu modificările și
completările ulterioare ce arată că o hotărâre în vederea executării mandatului
european de arestare urmează a fi luată și în funcție de împrejurările cauzei -
astfel de împrejurări fiind cele identificate în legătură cu aflarea pe rolul Parchetelor
din România a altor cauze privind persoana solicitată, în care s-a dispus începerea
urmăririi penale - luând în considerare, totodată, prevederile art. 58 alin. (1)
din Legea nr. 302/2004 cu modificările și completările ulterioare, la care fac trimitere
prevederile art. 112 alin. (1), vizând amânarea predării, prevederi din care rezultă
că în situația în care persoana solicitată este cercetată penal de autoritățile
judiciare române, predarea acesteia se amână - dispoziția este imperativă - Curtea
a dispus amânarea predării persoanei solicitate până la soluționarea definitivă
a acestor cauze în care este cercetată penal, respectiv în Dosarul nr. 2163/P/2014
al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea și Dosarul nr. 133 D/P/2013 al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.- Biroul teritorial
Vâlcea.
Dispunând amânarea predării, de la data
încetării motivelor care justifică amânarea - și anume soluționarea definitivă a
cauzelor în care persoana solicitată este cercetată penal - în baza art. 103
alin. (10) din Legea nr. 302/2004 cu modificările și completările ulterioare, Curtea,
a dispus arestarea, pe o perioadă de 30 zile, a persoanei solicitate, urmând ca
mandatul de arestare să fie pus în executare de asemenea, la data încetării motivelor
care au justificat încetarea, așa cum prevăd dispozițiile art. 103 alin. (13) din
același act normativ.
De menționat că odată cu arestarea și punerea
în executare a mandatului de arestare, după expirarea perioadei de amânare, predarea
persoanei solicitate către autoritățile judiciare luxemburgheze se va face cu condiția
regulii specialității, precum și condiția ca în cazul în care se va pronunța o hotărâre
de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate persoana solicitată să fie transferată
în România pentru executarea pedepsei, conform art. 97 alin. (2) din lege.
Totuși, având în vedere că există posibilitatea
ca persoana solicitată să se sustragă de la predarea ce urmează a se efectua, ca
urmare a amânării predării pe perioada de timp în. care cauzele penale anterior
menționate urmează a fi soluționate definitiv și pentru a preîntâmpina această situație,
Curtea va dispune, în baza art. 103 alin. (11) din Legea nr. 302/2004, luarea măsurii
controlului judiciar față de persoana solicitată, prin obligațiile dispuse urmărindu-se
și soluționarea, cu celeritate, a cauzelor penale aflate pe rolul parchetelor din
România.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat
contestației Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, criticând soluția Curții
de Apel Pitești sub următoarele aspecte:
A considerat că sentința penală pronunțată
în cauză este nelegală sub aspectul instituirii măsurii controlului judiciar față
de persoana solicitată, măsură dispusă prin sentința prin care s-a hotărât asupra
executării mandatului european de arestare.
În
opinia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, singura
măsură preventive care s-ar fi putut lua era cea a arestării preventive, urmată
de emiterea mandatului, deoarece aceasta este singura posibilă, aspect ce reiese
din interpretarea coroborată a dispozițiilor art 103 alin. (11) teza finală și
art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004; măsura controlului judiciar prevăzută
de art. 211-215 C. proc. pen. poate fi luată numai pe parcursul procedurii - fie
în situații de urgență, când reținerea persoanei solicitate s-a făcut pe baza semnalării
introduce în Sistemul Informatic Schengen, până la primirea mandatului european
de arestare tradus în limba română, fie atunci când se apreciază că este nevoie
de informații suplimentare pentru luarea unei hotărâri, conform art 103 alin.
(12) din Legea nr. 302/2004.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 108
alin. (2) din Legea nr. 302/2004 raportat la art. 425
1
alin. (7)
pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a solicitat admiterea contestației, desființarea în
parte a sentinței și pe fond înlăturarea mențiunii cu privire la instituirea măsurii
preventive a controlului judiciar și menținerea dispoziției privind arestarea preventive
pe 30 de zile a persoanei solicitate, cu consecința emiterii mandatului de arestare
preventive a persoanei solicitate.
Examinând contestația formulată de Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel Pitești, prin prisma motivelor invocate, Înalta
Curte constată ca aceasta este nefondată, urmând a o respinge, pentru următoarele
motive:
Potrivit art. 103 alin. (7) din Legea
nr. 302/2004: "Dacă persoana solicitată nu
consimte
la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului
european
de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea
poliției
acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare,
precum
și la eventuale obiecții în ceea ce privește identitatea"',
alin. (8): "În cazurile prevăzute
la
alin. (5) și (7), atunci când judecătorul
apreciază necesar să acorde un termen pentru luarea unei
hotărâri
cu privire la predare, arestarea persoanei solicitate în cursul procedurii de executare
a
mandatului european de arestare se dispune
prin încheiere motivată,
alin.
(11): "În cazul în care
persoana solicitată este pusă
în libertate, instanța dispune față de aceasta măsura controlului
j
udiciar, controlului judiciar pe cauțiune sau arestului la
domiciliu, dispozițiile art. 211-222 din
C. proc. pen. aplicându-se
în mod corespunzător. În acest caz în situația în care,
ulterior,
instanța dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare,
se
dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea
judiciară
emitentă".
Așa cum rezultă din interpretarea textului
legal menționat, luarea măsurii arestului preventiv este obligatorie în cursul procedurii
de executare a mandatului european de arestare, ori în speță, s-a dispus amânarea
predării persoanei solicitate până la soluționarea definitivă a cauzelor în care
este cercetată penal, respectiv în Dosarul nr. 2163/P/2014 al Parchetului de pe
lângă Judecătoria Oradea și Dosarul nr. 133D/P/2013 al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Vâlcea, situație
care permite instanței să dispună și luarea unei măsuri preventive mai blânde, și
anume controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune sau arestul la domiciliu.
În
mod corect, instanța de fond a dispus arestarea preventivă
pe o perioadă de 30 de zile și punerea în executare a mandatului de arestare, de
la data încetării motivelor care au justificat amânarea, acesta fiind momentul care
marchează începutul procedurii de executare a mandatului european de arestare
nr. 12140/13/CD emis la data de 30 iunie 2014 de autoritățile judiciare din Luxemburg.
Alin. (11) al art. 103 din Legea nr.
302/2004 prevede posibilitatea instanței de judecată de a dispune luarea măsurii
controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauțiune sau a arestului la domiciliu
față de persoana solicitată, până la executarea mandatului european de arestare,
având în vedere că luarea acestor măsuri preventive preîntâmpină sustragerea de
la predare, prin obligațiile dispuse în sarcina persoanei solicitate.
În
speță, instanța de fond a dispus, în temeiul art. 215
alin. (1) C. proc. pen., prezentarea la poliția localității de domiciliu a persoanei
solicitate, respectiv Poliția Municipiului Drăgășani, desemnată cu supravegherea,
conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori este chemat, iar
în temeiul art. 215 alin. (2) C. proc. pen., obligația de a nu depăși limita teritorială
a țării decât cu încuviințarea prabalabilă a organului judiciar. Cu alte cuvinte,
măsura controlului judiciar oferă aceleași garanții și măsura arestului preventiv
în ceea ce privește persoana solicitată, în sensul că înlătură posibilitatea acesteia
de a se sustrage de la predare în vederea executării mandatului european de arestare.
Decizia penală nr. 8 din 03 ianuarie 2013
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 1047/46/2012, decizie
invocată ca practică judiciară de Parchet nu privește o situație identică ci doar
una similară, în prezenta cauză fiind incidente anumite cauze de amânare a punerii
în executare a mandatului european de arestare.
Față de toate aceste aspecte, Înalta
Curte va respinge ca nefondată contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea
de Apel Pitești împotriva sentinței penale nr. 134/F din 26 august 2014 a Curții
de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat
din oficiu pentru intirnatul persoană solicitată N.I.L., în sumă de 320 RON, se
va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea
contestației formulate de Parchet vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D EC I D E
Respinge ca nefondată contestația formulată
de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești împotriva sentinței penale nr. 134/F
din 26 august 2014 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu
minori și de familie.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat
din oficiu pentru intimatul persoană solicitată N.l.L., în sumă de 320 RON, se va
plăti din fondul Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea
contestației formulate de Parchet, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 05 septembrie 2014.