ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1942/2014

Prin Sentința penală nr. 64 din 28 mai 2014 pronunțată de Curtea de apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 107 alin. (1) coroborat cu art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 modificată, s-a admis cererea de executare a Mandatului european de arestare cu nr. referință 13.052 din 93 (Nr. Parchet), nr. de instrucție 5/13/34, emis de către Parchetul Tribunalului de Mare Instanță din Bobigny - Franța împotriva persoanei solicitate P.C.A.

S-a dispus predarea persoanei solicitate P.C.A. autorității judiciare emitente.

În temeiul art. 97 alin. (2) din aceeași lege, s-a dispus ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România, pentru executarea pedepsei.

În baza art. 103 alin. (6), (10) din Legea nr. 302/2004 modificată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate P.C.A., împotriva căruia s-a emis Mandatul european de arestare cu nr. referință 13052/93 (Nr. Parchet), nr. de instrucție 5/13/34, de către Parchetul Tribunalului de Mare Instanță din Bobigny - Franța, în vederea predării, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 28 mai 2014 și până la data de 26 iunie 2014, inclusiv.

În baza art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 modificată, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.

S-au constatat încetate efectele Mandatului de arestare nr. 11 din data de 27 mai 2014 emis de Curtea de Apel Suceava în baza încheierii nr. 4 din aceeași dată.

S-a constatat că persoana solicitată P.C.A. a fost reținută și arestată în vederea predării de la data de 27 mai 2014 la zi.

S-a luat act că persoana solicitată nu a renunțat la regula specialității.

Cheltuielile judiciare avansate de către stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 27 mai 2014 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a înaintat instanței, ca autoritate judiciară competentă de executare, cererea de executare a Mandatului european de arestare cu nr. referință 13052/93 (Nr. Parchet), nr. de instrucție 5/13/34, formulată de către Parchetul Tribunalului de Mare Instanță din Bobigny - Franța, solicitând totodată arestarea persoanei solicitate P.C.A., în vederea predării către autoritatea solicitantă din Franța.

În susținerea cererii, procurorul a arătat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 modificată, pentru ca o astfel de cerere să fie admisă.

În conținutul mandatului european de arestare s-a reținut că persoana solicitată P.C.A. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- Transport neautorizat de droguri, fapte comise în departamentele 93, 92, 94, 972 și 75, în Martinique, între 01 ianuarie 2013 și 25 iunie 2013, între 26 iunie 2013 și 07 decembrie 2013 și între 07 decembrie 2013 și 11 decembrie 2013.

- Deținere ilicită de droguri, fapte comise în departamentele 93, 92, 94, 972 și 75, în Martinique, între 01 ianuarie 2013 și 25 iunie 2013, între 26 iunie 2013 și 07 decembrie 2013 și între 07 decembrie 2013 și 11 decembrie 2013.

- Transport neautorizat de droguri, fapte comise în departamentele 93, 92, 94, 972 și 75, în Martinique între 01 ianuarie 2013 și 25 iunie 2013, între 26 iunie 2013 și 07 decembrie 2013 și între 07 decembrie 2013 și 11 decembrie 2013.

- Ofertă sau cedare ilicită de droguri, fapte comise în departamentele 93, 92, 94, 972 și 75, în Martinique între 01 ianuarie 2013 și 25 iunie 2013, între 26 iunie 2013 și 07 decembrie 2013 și între 07 decembrie 2013 și 11 decembrie 2013.

- Achiziționarea ilicită de droguri, fapte comise în departamentele 93, 92, 94, 972 și 75, în Martinique între 01 ianuarie 2013 și 25 iunie 2013, între 26 iunie 2013 și 07 decembrie 2013 și între 07 decembrie 2013 și 11 decembrie 2013.

- Asociație de răufăcători în vederea comiterii unor delicte pedepsite cu 10 ani închisoare, fapte comise în departamentele 93, 92, 94, 972 și 75, în Martinique între 01 ianuarie 2013 și 25 iunie 2013, între 26 iunie 2013 și 07 decembrie 2013 și între 07 decembrie 2013 și 11 decembrie 2013.

Faptele pentru care persoana solicitată este cercetată, sunt prevăzute în articolele 222-36, 222-37, 222-40, 222-41, 222-43, 222-44, 222-45, 222-47, 222-48, 222-49, 222-50, 450-l, 450-3, 450-5 C. pen. L.5132-7, R 5132-84, R 5132-85 și R 5132-86 sau Codul sănătății publice, Convenție internațională unică asupra stupefiantelor, din 30 martie 1961.

Din conținutul mandatului european de arestare rezultă că persoana solicitată P.C.A. a făcut parte dintr-o grupare de traficanți, fiind unul dintre membri săi importanți, având legături cu M.L., S.C.D. și J.S. Acesta folosea spațiul din Villemomble (93), - proprietate a familiei soției sale - pentru antrepozitarea mărfii ilicite sau a banilor proveniți din derularea traficului, este responsabilul tranzacțiilor financiare făcute în numele lui M.L. și a făcut rost de fotografii de identitate pentru întocmirea unor acte false, precum și pentru a facilita trimiterea unor mandate cash între Martinique și metropolă. În final, în luna mai 2013, a călătorit în Martinique pentru a participa la săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri.

S-a mai reținut că P.C.A. câștigase încrederea membrilor grupului din care făcea parte, fiind însărcinat cu păstrarea banilor proveniți din traficul cu droguri. Astfel, aflându-se în posesia unei sume mari de bani (600.000 euro), în vara anului 2013 a fugit în România.

Curtea, reținând că sunt îndeplinite în cauză cerințele prevăzute de art. 103 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 modificată, prin Încheierea nr. 4 din data de 27 mai 2014 a dispus arestarea persoanei solicitate P.C.A. pe o durată de 30 de zile, respectiv de la 27 mai 2014 și până la data de 25 iunie 2014, inclusiv.

S-a emis mandatul de arestare nr. 11 din aceeași dată.

S-a constatat că persoana solicitată nu a consimțit la predare și s-a prevalat de regula specialității.

Potrivit art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea către un alt stat membru a unei persoane solicitate în vederea efectuării urmăririi penale, a judecății sau în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate.

Alin. (2) al aceluiași articol prevede că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L190/l din 18 iulie 2002.

Din analiza conținutului și formei mandatului european de arestare rezultă că acesta îndeplinește cerințele prev. de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată, faptele reclamate regăsindu-se printre faptele enumerate în art. 96 alin. (1) din același act normativ, la pct. 5.

În ceea ce privește susținerile apărătorului ales referitor la incidența în speță a motivului facultativ de refuz al executării prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004, se constată că dispozițiile legale invocate nu sunt incidente în speță.

Într-adevăr, așa cum s-a indicat de către apărătorul ales, prevederea legală sus-menționată transpune în legislația internă Decizia-cadru 2009/299/JAI, iar art. 4a alin. (1) (introdus prin aceasta la Decizia-cadru 2002/584/JAI) se referă la "executarea unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate". Această formulare trebuie însă corelată cu celelalte dispoziții ale deciziei și cu motivele care au condus la adoptarea acesteia, concluzia corectă fiind aceea că dispozițiile invocate nu se referă la situațiile în care mandatul european a fost emis în baza unei hotărâri judecătorești prin care s-a dispus arestarea preventivă, ci doar atunci când este vorba de o condamnare.

Astfel, preambulul Deciziei-cadru 2009/299/JAI se referă chiar la alin. (1) la drepturile garantate de art. 6 Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nu la art. 5, cum ar fi fost cazul dacă s-ar fi avut în vedere arestarea preventivă. De asemenea, însăși titulatura art. 4a face referire la o decizie pronunțată în urma unui proces, ceea ce nu poate însemna decât o decizie prin care cauza este soluționată în integralitatea sa, nu și procedura finalizată prin emiterea unui mandat de arestare preventivă. De asemenea, în transpunerea Deciziei-cadru 2009/299/JAI, legiuitorul român a fost extrem de clar, art. 98 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004 referindu-se în mod expres la "persoana condamnată" - în speță este vorba de un mandat european emis în vederea urmăririi și nu a executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate.

În consecință, se concluzionează că necompletarea de către autoritățile franceze a niciunei rubrici din cadrul literei d) a mandatului european de arestare nu încalcă prevederile deciziilor-cadru incidente în materie.

În cauză nu există și nu au fost invocate alte motive de refuz al executării mandatului, în accepțiunea art. 98 din Legea nr. 302/2004 modificată, și nici de predare amânată sau condiționată, în accepțiunea art. 112 din același act normativ.

Așa fiind, în temeiul art. 107 alin. (1) coroborat cu art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 modificată, s-a admis cererea de executare a Mandatului european de arestare cu nr. referință 13052/93 (Nr. Parchet), nr. de instrucție 5/13/34, emis de către Parchetul Tribunalului de Mare Instanță din Bobigny - Franța împotriva persoanei solicitate P.C.A.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație persoana solicitată P.C.A., susținând că nu au fost respectate prevederile art. 4a din Decizia nr. 2002/5 84/JAI, fiindu-i încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil, formularul mandatului european de arestare nu a fost completat în integralitatea sa, iar decizia de arestare emisă de autoritățile judiciare franceze a fost luată în lipsă, ceea ce constituie un motiv de refuz al executării mandatului european de arestare.

Procedând la examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că cererea de contestație formulată de persoana solicitată este nefondată.

Din conținutul mandatului european de arestare rezultă că persoana solicitată P.C.A. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de transport neautorizat de droguri, deținere ilicită de droguri, import neautorizat de droguri, ofertă sau cedare ilicită, de droguri, achiziționare ilicită de droguri, asociere de răufăcători în vederea comiterii unor delicte pedepsite cu 10 ani închisoare, infracțiuni menționate la art. 96 alin. (1) pct. 5 din Legea nr. 302/2004.

S-a reținut că numitul P.C.A. a făcut parte dintr-o grupare importantă de traficanți de droguri, fiind în legătură cu M.L., S.C.D. și J.S., se ocupa cu antrepozitarea mărfii ilicite sau a banilor proveniți din derularea traficului și era responsabilul tranzacțiilor financiare făcute în numele lui M.L. De asemenea a participat la întocmirea unor acte false, precum și la trimiterea unor mandate cash între Martinique și metropolă, iar în luna mai 2013, a călătorit în Martinique pentru a participa la săvârșirea infracțiunii de trafic. După ce a câștigat încrederea membrilor grupului din care făcea parte, fiind însărcinat cu păstrarea banilor proveniți din traficul cu droguri, aflându-se în posesia unei sume mari de bani (600.000 euro), în vara anului 2013 a fugit în România.

Din analiza conținutului și formei mandatului european de arestare rezultă că acesta îndeplinește cerințele prev. de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată, faptele reclamate regăsindu-se printre faptele enumerate în art. 96 alin. (1) din același act normativ, la pct. 5.

Examinând hotărârea contestată în raport de prevederile art. 98 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004 se constată că în cauză nu este incident niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, susținerile persoanei solicitate potrivit cărora au fost încălcate prevederile art. 4a din Decizia 2002/584/JAI, nefiind incidente în cauză. Art. 4a din Decizia-cadru 2009/299/JAI vizează decizii pronunțate în urma unui proces la care persoana solicitată nu a fost prezentă și se referă la executarea mandatului european de arestare emis în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate în cazul în care persoana nu a fost prezentă la procesul în urma căruia a fost pronunțată o hotărâre de condamnare.

Or, în speță, mandatul european de arestare a fost emis în vederea efectuării urmăririi penale și nu a executării unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate, art. 98 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004, referindu-se la persoana condamnată.

De asemenea, împrejurarea că formularul mandatului european de arestare nu a fost completat conform legii la litera "D", nu reprezintă un motiv de refuz al executării acestuia, astfel cum prevăd dispozițiile art. 98 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Față de cele menționate, Înalta Curte constată că cererea de contestație formulată de persoana solicitată P.C.A. împotriva Sentinței penale nr. 64 din 28 mai 2014 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, este nefondată, urmând ca în baza art. 425

1

alin. (7) pct. 6 C. proc. pen. să fie respinsă.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată P.C.A. împotriva Sentinței penale nr. 64 din 28 mai 2014 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul la plata sumei de 280 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 80 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 5 iunie 2014.

Procesat de GGC - NN