ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Deliberând asupra apelului de față:
În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin Rezoluția nr. 775 din 12 decembrie 2013 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul procuror S.S., sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. raportat de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 C. pen. și art. 246 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
Prin Rezoluția din 28 ianuarie 2014 dată în dosarul nr. 11/II/2/2014, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a respins plângerea formulată de petentul A.I., menținând soluția dată de procuror ca fiind legală și temeinică.
La data de 23 ianuarie 2014, petentul A.I. a atacat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 775/P/2013 și rezoluția de respingere a plângerii nr. 11/11/2/2014 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara la Curtea de Apel Timișoara cu motivarea, în esență, că este nemulțumit de modul în care magistratul procuror S.S. a soluționat dosarul nr. 733/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și a fost refuzată cercetarea legală în termenul stabilit de lege pentru infracțiunile precizate prin plângerea penală formulată.
Prin Sentința penală nr. 66/PI din 13 februarie 2014, Curtea de Apel Timișoara în baza art. 15 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 278
1
alin. (8) lit. a) din vechiul C. proc. pen. a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A.I., a menținut Rezoluția nr. 775/P/2013 și rezoluția nr. 11/11/2014 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara la Curtea de Apel Timișoara.
S-a reținut că petentul a mai formulat plângeri împotriva aceluiași magistrat - S.S., cu același obiect, care au fost analizate în dosarele penale nr. 583/P/2013 și 604/P/2013 în care s-au dispus soluții ele netrimitere în judecată și că petentul a formulat împotriva magistratului intimat plângeri prin care a reclamat fapte de corupție și tentativă la omor, care au fost avute în vedere și în dosarele antemenționate.
S-a constatat că potrivit art. 132 alin. (1) din Constituție și Legii nr. 303/2004, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, îndeplinindu-și atribuțiile care le revin, pentru soluționarea unor dosare prin pronunțarea unor soluții ce le consideră legale și temeinice, în raport de probele administrate. Activitatea judiciară desfășurată în actualul sistem de drept are ca principiu fundamental independența magistraților care contribuie la înfăptuirea actului de justiție, principiu care se manifestă în posibilitatea conferită magistratului de a soluționa o cauză potrivit propriei conștiințe, respectiv, prin impunerea propriului mod de interpretare asupra mijloacelor de probă administrate, fără necesitatea de a se supune unui algoritm special instituit în acest sens.
Constatând că în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimata S.S., prin sentință definitivă, s-a dispus respingerea plângerii ca nefondate.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel la data de 19 februarie 2014 petentul A.I., arătând că va detalia motivarea apelului după ce va intra în posesia hotărârii apelate, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23 iunie 2014.
Examinând apelul formulat, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte va respinge apelul formulat de petentul A.I., ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art. 341 alin. (8) C. proc. pen. raportat la art. 341 alin. (6) lit. a) din același cod, încheierea prin care s-a pronunțat soluția de respingere a plângerii ca nefondată este definitivă.
Prin urmare, petentului nu îi este recunoscută calea de atac a apelului împotriva Sentinței penale din 13 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge apelul petentului, ca inadmisibil, întrucât aceasta a fost formulat împotriva unei încheieri definitive.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga apelantul la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A.I. împotriva Sentinței penale nr. 66/PI din 13 februarie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă apelantul petent la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 2 septembrie 2014.
Procesat de GGC - AM