ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 225/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 225/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de față

;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 615/P/2011 din 30 ianuarie

2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a dispus punerea în mișcare

a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului

O.V., cu date cunoscute, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese

prevăzut de art. 253

1

C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatul O.V. nu a recunoscut

comiterea faptei.

Analizând probele și actele

dosarului, Curtea a reținut următoarea stare de fapt:

În data de 09 august 1994,

inculpatul a înființat SC G. SRL Girov, având ca obiect de activitate întreținerea

și repararea autovehiculelor și, în calitate de unic acționar, a edificat o unitate

service în localitatea Girov, singura unitate de profil din zonă și singura prestatoare

de servicii în domeniul reparațiilor și achizițiilor de piese auto.

Inculpatul O.V. a fost

ales în funcția de viceprimar al localității Girov, județul Neamț, în anul 2000

și a îndeplinit această funcție până în anul 2004, când a fost ales în funcția de

primar, funcție pe care o deține și în prezent ca urmare a realegerii sale repetate

în această funcție de demnitate publică.

Imediat după apariția

Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței

în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri,

prevenirea și sancționarea corupției, inculpatului i-au devenit opozabile dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. d) din legea mai sus menționată, considerent pentru care

s-a retras din SC G. SRL Girov, soția sa O.A., devenind unic acționar.

Profitând în mod esențial

de funcția sa de primar, inculpatul a determinat angajații U.A.T. Girov să apeleze

pentru întreținerea parcului auto al primăriei la serviciile oferite de firma administrată

de soția sa, învinuire contestată în mod vehement de inculpat care a invocat necunoașterea

legii, lipsa intenției infracționale, monopolul deținut pe raza comunei de firma

administrată de soția sa, firmă aflată la o distanță de doar 100 m. distanță de

primărie, scurtarea timpului necesar reparațiilor autovehiculelor a căror utilizare

reclamau urgență, lipsa unui profit financiar al societății de service, apărări

neverosimile care nu pot fi primite ca întemeiate întrucât sunt făcute doar cu scopul

exonerării sale de răspundere penală.

Fapta comisă de inculpat,

infracțiune de pericol și nu de prejudiciu și care incriminează atitudinea funcționarului

care creează toate premisele existenței reale a unui folos material, indiferent

dacă acesta este valorificat sau nu, este dovedită însă prin declarațiile personalului

serviciului de contabilitate (martora R.D.) care primea referatele întocmite de

șoferi, facturile emise de SC G. SRL, ordonanțările de plată și care efectua efectiv

plata societății de service, dar și prin declarațiile conducătorilor auto, H.V.

și O.V., angajați ai primăriei care întocmeau referatele necesare decontării sumelor

suportate pentru achiziționarea pieselor și serviciilor de la SC G. SRL, le înaintau

spre avizare și aprobare inculpatului, persoană care voit a nesocotit dispozițiile

Legii nr. 161/2003, prevederi legale care l-au determinat în cursul anului 2003

să se retragă din SC G. SRL Girov pentru aceleași considerente de incompatibilitate.

Din conținutul declarațiilor

date nemijlocit în fața instanței de judecată de către consilierii Primăriei Girov,

G.V., E.V. și S.M. rezultă că inculpatului i s-a atras atenția în ședințele de plen

organizate la nivelul primăriei asupra faptului că se află în conflict de interese,

că are o atitudine autoritară și discreționară dată, pe de o parte, de refuzul prezentării

informărilor trimestriale privind activitatea primăriei, dar și de eliminarea oricărei

firme posibil concurente și, respectiv că încalcă în mod deliberat și repetat dispozițiile

art. 76 și art. 77 ale Legii nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea

transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în modul

de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

În urma analizării și

comparării documentațiilor contabile ridicate de la cele două unități prin raportul

de expertiză contabilă întocmit în cauză s-a concluzionat că: în perioada 2008-2011,

Primăria Girov a încheiat tranzacții cu SC G. SRL Girov în valoare de 69.391,35

RON, iar în perioada 2008-2011, Primăria Girov a primit un număr de opt oferte de

la furnizorii de piese auto și societăți de reparații și revizii tehnice periodice,

a încheiat un contract de furnizare piese auto în anul 2008, iar în anul 2011 a

dat trei anunțuri publicitare în ziarul R.M. și ziarul S. pentru achiziții de piese

auto și reparații auto.

Analiza ponderii veniturilor

realizate de SC G. SRL Girov din livrări piese auto, reparații și revizii tehnice

Primăriei Girov a dus la constatarea unei ponderi de 9,04%, detaliată în ani astfel:

în anul 2008, ponderea veniturilor realizate de SC G. SRL. Girov din tranzacțiile

cu Primăria Girov a fost de 1,26%; în anul 2009 de 8,44%, 16,08% în anul 2010 și

de 10,87% în anul 2011. U.A.T. Girov, în perioada 2008-2011, a efectuat plăți în

valoare totală de 51.465,97 RON.

Concluziile experților

au fost completate și de constatările inspectorilor Ministerului Finanțelor

Publice - A.N.A.F. - D.G.F.P. Neamț care prin nota de informare din 15 iunie 2011,

au arătat că tranzacțiile efectuate între U.A.T. Girov și SC G. SRL Girov în perioada

2009-2010 s-au realizat prin contracte de achiziții directe și însumează valoarea

de 47.730 RON.

Din punct de vedere al

transparenței acestor operațiuni, s-a constatat că nu au fost respectate prevederile

art. 76 și art. 77 din Legea nr. 161/2003, deoarece inculpatul s-a aflat în situația

de conflict de interese cu această firmă, al cărei administrator este O.A., soția

primarului în exercițiu la acea dată.

Pentru autovehiculele

din parcul auto în perioada 2008-2009, s-a reținut faptul că soția fiului inculpatului

O.M. (angajată a Serviciului de Ambulanță Piatra Neamț) a obținut la finele anului

2007 calitatea de agent de asigurări, încheind un contract de colaborare cu B.T.

Asigurări (actualmente G. Asigurări SA). Conform acestui contract, agentul de asigurări

încasa comisioanele care se aplicau asupra primelor de asigurare aferente polițelor

încheiate prin intermediul acestuia. Activitatea sa de agent s-a derulat până în

anul 2010, soția fiului inculpatului O.V. fiind singura persoană căreia i s-a permis

încheierea de contracte de asigurare RCA pentru autovehiculele din parcul auto al

U.A.T. Girov.

Din conținutul adresei

din 08 noiembrie 2011 emisă de G. Asigurări SA a rezultat că agentul O.M. a fost

persoana mandatată de societate pentru a încheia contracte de asigurare RCA cu U.A.T.

Girov, pe parcursul anilor 2008-2009 fiind încheiate 13 polițe. Valoarea comisionului

încasat de agentul O.M. a fost de 1.988,45 RON.

Cu privire la acest aspect,

inculpatul O.V. a dat declarații neadevărate precizând că nu a dispus niciodată

încheierea acestor contracte prin intermediul agentului O.M., pentru a-i procura

un folos material și că nici măcar nu a cunoscut numele agentului care a întocmit

polițele, întrucât la momentul dispunerii plății, aceasta se făcea către societatea

de asigurări, pe ordonanțarea de plată nefigurând vreun nume, afirmație contrazisă

de documentele contabile ridicate de la serviciul de contabilitate al primăriei

și aflate la dosarul cauzei.

Astfel, angajații primăriei

au conceput un document intitulat „proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor”

privind încheierea asigurărilor RCA, în care figurează „O.V., în calitate de primar,

beneficiar al lucrării și O.M., broker, prestator al lucrărilor mai sus-menționate”.

Documentul poartă avizul

primarului O.V., ceea ce a atestat în mod cert că a cunoscut identitatea agentului

de asigurări. De asemenea, toate ordonanțările de plată au fost semnate de primar,

în calitate de unic ordonator de credite.

Starea de fapt expusă

mai sus a fost dovedită cu următoarele probe și mijloace de probă: sesizarea din

oficiu și denunțurile formulate în Dosarele nr. 3/P/2010 al Parchetului de pe lângă

Tribunalul Neamț, 2996/P/2011, 4721/P/2011 și 5123/P/2011 ale Parchetului de pe

lângă Judecătoria Piatra Neamț; actele de control întocmite de Curtea de Conturi

și A.N.A.F.; adresele G. Asigurări SA și polițele încheiate de O.M.; documentația

referitoare la înființarea și funcționarea SC G. SRL; expertiza contabilă, inclusiv

facturile și documentația contabilă ridicate de la SC G. SRL Girov și Primăria Girov;

declarațiile martorilor G.V., E.V., S.C.M., O.V., C.V., H.V., R.D., C.E., O.M.,

O.A., coroborate cu declarațiile inculpatului O.V. și dosarul instanței.

În drept: fapta inculpatului

O.V., primar al localității Girov, județul Neamț, de a dispune, în perioada 2008-2011,

achiziționarea de bunuri și servicii în valoare totală de 69.391,35 RON de la firma

familiei sale, SC G. SRL Girov și de a dispune, în perioada 2008-2009, încheierea

de polițe de asigurare RCA pentru autovehiculele din parcul auto al U.A.T. Girov

prin intermediul agentului de asigurări O.M., soția fiului său, facilitându-i obținerea

unor comisioane în valoare de 1.988,45 RON, semnând toate ordonanțările de plată

în calitate de unic ordonator de credite al U.A.T. Girov, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de conflict de interese în formă continuată, în varianta

prev. și ped. de art. 253

1

C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

text de lege în baza căruia urmează a fi condamnat.

În legislația națională,

conflictul de interese-constând în fapta funcționarului public care, în exercițiul

atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii

prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul

său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu

care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea

căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură - a

fost introdus în Titlul VI (Infracțiuni care aduc atingere unor activități de interes

public sau altor activități reglementate de lege), Capitolul I C. pen. român - partea

specială, fiind menit să completeze, alături de faptele de abuz în serviciu și neglijență

în serviciu, infracțiunile de corupție, cadrul normativ general de ocrotire a relațiilor

de serviciu ca valoare socială.

Incriminarea faptei a

fost generată de apariția unor noi forme de relații între sectorul public și sectoarele

comerciale care dau naștere unor parteneriate publice, existând un potențial de

creștere de forme noi de conflict de interese care implică interesele personale

și obligațiile publice ale persoanei care exercită o funcție publică.

Prin incriminarea conflictului

de interese legiuitorul a urmărit să ocrotească relațiile sociale referitoare la

buna desfășurare a activității funcționarului public, activitate care presupune

o comportare corectă a celui care exercită o activitate în cadrul unei autorități

publice. Aceasta presupune corectitudinea funcționarului public în îndeplinirea

atribuțiilor de serviciu, dar și abținerea acestuia de la luarea unor decizii de

natură să-i confere, direct sau indirect, ori prin terțe persoane, un anumit avantaj

material, fiind exclusă favorizarea rudelor sau a persoanelor cu care acesta a avut

raporturi comerciale.

De asemenea, prin incriminarea

faptei s-a urmărit ocrotirea relațiilor sociale referitoare la apărarea intereselor

legale ale persoanelor fizice sau publice împotriva intereselor ilicite ale funcționarului

public.

Deși conflictul de interese

nu înseamnă ipso facto corupție, totuși, apariția unor conflicte între interesele

personale și obligațiile publice ale funcționarilor publici, dacă nu este tratată

corespunzător, poate duce la corupție.

Incriminarea faptei presupune

nu numai simpla interzicere a intereselor de natură privată ale funcționarului public,

ci și formarea corectitudinii deciziilor administrative, pentru ca un conflict de

interese nesoluționat să nu conducă la un abuz în serviciu.

Inculpatul a solicitat

achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10

lit. d) C. proc. pen. întrucât lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii

de conflict de interese, respectiv latura obiectivă, dar și cea subiectivă.

Elementul material al

laturii obiective s-a realizat prin două acțiuni alternative constând în îndeplinirea

unui act sau participarea la luarea unei decizii, iar în acest ultim caz s-a realizat

când, ca și în speță, primarul (funcționar public) ia o decizie păgubitoare pentru

primărie, prin acceptarea necondiționată a prețurilor practicate și solicitate de

o singură societate prestatoare de servicii care se bucura de lipsa de concurență,

decizie care a adus beneficii societății al cărui asociat unic era soția sa,

(excluzând orice apărare cu referire la lipsa profitului per societate, aspect fără

relevanță pentru incriminarea faptei).

De asemenea, pentru existența

infracțiunii de conflict de interes trebuie să existe o situație premisă constând

în aceea că funcționarul public - în accepțiunea prev. art. 147 C. pen., care este

subiect activ, are competența îndeplinirii actului sau participării la luarea respectivei

decizii, cum s-a dovedit în cauza dedusă judecății, iar ca rezultat al acestor activități

să se obțină un folos material care poate fi urmărit și realizat pentru funcționarul

public, pentru soțul său, pentru o rudă sau un afin, până la al patrulea grad inclusiv,

sau pentru a altă persoană cu care funcționarul s-a aflat în raporturi comerciale

ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază

de servicii sau foloase de altă natură.

Referitor la acest aspect

s-a menționat faptul că legiuitorul nu interzice un astfel de interes, atâta timp

când printre incompatibilitățile primarului nu este inclusă și calitatea de asociat

sau acționar al unei societăți comerciale. Ceea ce legiuitorul interzice însă, sub

sancțiune penală, funcționarului public, în speță primarul, ce cumulează această

calitate cu cea de soț al asociatului unic unei societăți comerciale, este încheierea

unui act sau participarea la luarea unei decizii prin care se realizează un folos

material pentru societatea respectivă și, în mod indirect, pentru sine.

În această situație, funcționarul

public (în speță inculpatul în calitate de primar) are obligația să se abțină de

la încheierea actului sau luarea deciziei, deoarece urmarea imediată constă într-o

încălcare a atribuțiilor de serviciu, or în cauză inculpatul a nesocotit această

interdicție dată de legiuitor și conștient de riscurile la care se supune prin favorizarea

firmei administrată de soția sa a adoptat o conduită ilegală prin acceptarea derulării

unor fapte de comerț interzise și care indubitabil conduce la concluzia că a acționat

cu intenție directă.

Infracțiunea de conflict

de interese nu are obiect material deoarece fapta incriminată se referă la conduita

funcționarului public în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, iar eventualele

bunuri obținute reprezintă doar produsul infracțiunii.

În aceste condiții, raportat

la cele expuse mai sus o soluție de achitare a inculpatului în baza art. 10

lit. d) C. proc. pen., în sensul că lipsește unul dintre elementele constitutive

ale infracțiunii de conflict de interese este exclusă.

De asemenea inculpatul

a solicitat achitarea sa în baza art. 10 lit. b)

1

C. proc. pen. invocând

lipsa gradului de pericol social specific infracțiunii.

Potrivit art. 18

1

C. pen. nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală dacă prin atingerea

minimă adusă uneia dintre valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret

fiind lipsită în mod vădit de importanță nu prezintă gradul de pericol social a

unei infracțiuni, iar la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține

seama de modul și de mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările

în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce precum

și de persoana și conduita făptuitorului.

Nu a fost apreciată ca

fiind lipsită în mod vădit de importanță și respectiv că nu a prezentat gradul de

pericol social a unei infracțiuni fapta comisă de către inculpat atâta timp cât

opinia publică a perceput împrejurarea că lucrările de întreținere, reparații și

asigurare a autovehiculelor din parcul auto al Primăriei Girov au fost finanțate

din banii publici ai comunei și au fost executate de către firma în care calitatea

de administrator o avea soția inculpatului, soția fiului primarului - primarul devenind

astfel beneficiarul indirect al sumei de bani alocată de către primărie în aceste

scopuri, iar o soluție de achitare a acestuia în baza art. 10 lit. b)

1

C. proc. pen. nu este oportună.

Cu ocazia individualizării

pedepsei aplicate inculpatului instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 C.

pen., prevederile Părții generale ale C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute în

Partea specială a C. pen., gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, împrejurările

concrete în care a fost comisă fapta, precum și persoana inculpatului și împrejurările

care atenuează sau agravează răspunderea penală.

De asemenea, s-a avut

în vedere că deși cercetat în mai multe cauze penale, inculpatul nu are antecedente

penale, astfel că în favoarea acestuia se va reține circumstanța atenuantă prev.

de art. 74 lit. a) C. pen. și coborârea pedepsei sub minimul special al pedepsei

prevăzută de legiuitor pentru infracțiunea comisă.

În contextul celor expuse

mai sus, Curtea, ca modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei,

a apreciat că reintegrarea socială a inculpatului va poate fi realizată fără executarea

efectivă a pedepsei, având în vedere natura și gravitatea faptei, necesitatea asigurării

atingerii scopului preventiv educativ al pedepsei, reglementat de disp. art. 52

C. pen.

Ca măsură de constrângere,

pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând

dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită,

cât și în ce privește comportamentul inculpatului, (în cauză așa cum s-a reținut

în partea introductivă a considerentelor prezentei decizii penale, inculpatul nu

a recunoscut săvârșirea infracțiunii).

Ca atare, pedeapsa și

modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul

să se convingă de necesitatea respectării legii penale și să evite în viitor săvârșirea

de fapte penale.

Exemplaritatea pedepsei

produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa,

cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta,

sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de

a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.

Împotriva sentinței penale

nr. 56 din 14 mai 2013 a Curții de Apel Bacău a formulat recurs inculpatul O.V.

care a solicitat achitarea sa pentru infracțiunea reținută în baza art. 10 lit.

d) C. proc. pen.

Examinând hotărârea atacată

prin prisma criticii invocate constată că recursul nu este fondat pentru următoarele

considerente:

I. Referitor la critica

privind respingerea probelor de instanța de fond se constată că:

Prin încheierea de ședință

din data de 02 martie 2013 instanța de fond a admis proba testimonială solicitată

de inculpat, privind audierea martorilor din lucrări și s-a dispus citarea primilor

4 martori din lucrări. De asemenea, a pus în vedere apărătorului ales al inculpatului

să depună în scris lista de probatorii, privind completarea raportului de expertiză

contabilă.

La termenul de judecată

din data de 04 aprilie 2013, la instanța de fond s-a luat un supliment de declarație

inculpatului O.V. și au fost audiați martorii G.V., E.V., S.C. și O.V.

De asemenea, a dispus

prorogarea pronunțării asupra cererii privind efectuarea suplimentului la raportul

de expertiză după audierea tuturor martorilor din lucrări și a dispus citarea martorilor

C.V., H.V. și R.D.

La termenul de judecată

de la 09 mai 2013, instanța de fond a procedat la audierea martorilor H.V. și R.D.,

lipsă fiind martorul H.V. De asemenea, instanța a revenit cu privire la audierea

celorlalți martori rămași de audiat, întrucât nu sunt concludente, utile și pertinente,

constatând că nu se mai impune audierea tuturor martorilor din lucrări.

La același termen de judecată,

instanța de fond a apreciat că obiectivele solicitate de inculpat, prin apărător

ales, privind suplimentarea raportului de expertiză exced obiectului cauzei și nu

au relevanță în stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpatului sau stabilirea

vreunui prejudiciu în dauna Primăriei Girov sau a SC G. SRL Girov, cu atât mai mult

că acest inculpat nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în

cauză.

La același termen de judecată,

instanța a rămas în pronunțare și a acordat cuvântul la dezbateri.

Înalta Curte constată

că instanța de apel prin toate aceste dispoziții date prin încheierea de ședință

amintite anterior nu a încălcat nicio dispoziție procedural penală care să atragă

nulitatea încheierilor prin urmare nici anularea sentinței penale pronunțate în

cauză.

Dispozițiile art. 63 C.

proc. pen. prevăd că aprecierea fiecărei probe se face de instanța de judecată în

urma examinării tuturor probelor administrate în scopul aflării adevărului, probele

neavând o valoare mai dinainte stabilită.

De asemenea, dispozițiile

art. 329 C. proc. pen. prevăd că instanța poate dispune ca martorii să nu mai fie

ascultați dacă audierea nu mai este necesară, s-au dacă în cursul cercetării judecătorești

administrarea unei probe anterior admisă apare inutilă, instanța poate dispune ca

acea probă să nu mai fie administrată.

II. Cu privire la critica

apărării privind nerespectarea dreptului la apărarea inculpatului, Înalta Curte

constată că nici aceasta nu este întemeiată.

La termenul de judecată

din data de 09 mai 2013 când cauza a rămas în pronunțare și s-a acordat cuvântul

la dezbateri, inculpatul O.V. a fost asistat de avocat P.B. în substituirea avocatului

C.M.

Nu se poate reține că

inculpatul a fost lipsit de apărare, întrucât chiar dacă apărătorul ales C.M., titular

al apărării inculpatului, nu a fost prezent, acesta a fost substituit de apărătorul

substituent la recomandarea apărătorului titular, apărătorul substituent având obligația

să depună toate diligențele și să facă toate apărările în susținerea intereselor

juridice ale inculpatului, conform art. 171, 172 C. proc. pen.

Nu se poate reține o culpă

a instanței față de împrejurarea că apărătorul substituent nu a realizat o apărare

optimă și eficientă inculpatului pentru care a fost desemnat să-l apere, la recomandarea

apărătorului ales titular.

Astfel, nu se poate reține

că inculpatului i-au fost încălcate drepturile prevăzute de art. 6 C. proc. pen.

III. Referitor la solicitarea

inculpatului privind achitarea sa în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., Înalta

Curte constată că nici aceasta nu este întemeiată.

Din situația de fapt reținută

de instanța de apel, respectiv că inculpatul O.V., în calitate de primar al Primăriei

Girov, județul Neamț, de a dispune în perioada 2008-2011 achiziționarea de bunuri

și servicii în valoare totală de 69.391,35 RON de la firma familiei sale, SC G.

SRL Girov și de a dispune în perioada 2008-2009 încheierea de poliție de asigurare

RCA pentru autovehiculele din parcul auto al U.A.T. Girov prin intermediul agentului

de asigurări O.M., soția fiului său, facilitându-i obținerea unor comisioane în

valoare de 1.988,45 RON, semnând toate ordonanțările de plată în calitate de unic

ordonator de credite al U.A.T. Girov rezultă întrunirea elementelor constitutive

ale infracțiunii de conflict de interese în formă continuată, prev. de art. 253

1

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Vinovăția inculpatului

rezultă fără echivoc din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză și nota

de informare din 15 iunie 2011 a Ministerului Finanțelor Publice - A.N.A.F. - D.G.F.P.

Neamț.

Starea de fapt expusă

mai sus este dovedită cu următoarele probe și mijloace de probă: sesizarea din oficiu

și denunțurile formulate în Dosarele nr. 3/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul

Neamț, 2996/P/2011, 4721/P/2011 și 5123/P/2011 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria

Piatra Neamț; actele de control întocmite de Curtea de Conturi și A.N.A.F.; adresele

G. Asigurări SA și polițele încheiate de O.M.; documentația referitoare la înființarea

și funcționarea SC G. SRL; expertiza contabilă, inclusiv facturile și documentația

contabilă ridicate de la SC G. SRL Girov și Primăria Girov; declarațiile martorilor

G.V., E.V., S.C.M., O.V., C.V., H.V., R.D., C.E., O.M., O.A., coroborate cu declarațiile

inculpatului O.V. și dosarul instanței, dar și din declarațiile date în fața instanței

de fond a martorilor E.V., G.V., S.C.M., O.V., R.D., H.V.

Față de aceste considerente,

Înalta Curte, în baza art. 385

15

alin. (1) lit. b) C. proc. pen. va respinge,

în majoritate, ca nefondat recursul declarat de inculpatul O.V. împotriva sentinței

penale nr. 56 din 14 mai 2013 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze

minori și familie.

Văzând și disp. art. 192

alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În majoritate:

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul O.V. împotriva sentinței penale nr. 56 din 14 mai

2013 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100

RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până

la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi

23

ianuarie 2014

.