ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.02.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 566/2008

HOTĂRÂRE
15.02.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 566/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată sub nr. 3549/COM/2006 la Tribunalul Constanța, reclamanta SC N.O. SA a solicitat în contradictoriu cu pârâții R.A.A.P.P.S.,

sucursala de Reprezentare și Protocol Neptun (R.A.A.P.P.S. S.R.P. Neptun) și C.L.O.

Eforie ca instanța să constate dreptul de proprietate al reclamantei asupra

terenului în suprafață de 62.784,86 situat în orașul Eforie, județul Constanța.

În motivare,

reclamanta a arătat că, prin H.G. nr. 1033/2001 privind transmiterea unor

imobile din domeniul privat al statului și din administrarea R.A.A.P.P.S. în

patrimoniul SC N.O. SA i s-a transmis suprafața de 62.784,86 m.p. teren.

Între SC N.O. SA și R.A.A.P.P.S.

S.R.P. Neptun s-a încheiat Protocolul de predare-primire nr. 16262 din 5

decembrie 2001 în a cărui anexe sunt nominalizate activele și suprafețele de

teren ce au intrat în patrimoniul reclamantei în baza acestui act normativ.

Reclamanta a

susținut, în continuare, că pârâta R.A.A.P.P.S., sucursala de Reprezentare și

Protocol Neptun a întocmit numai scriptic documentele din care rezultă că i-a

predat SC N.O. SA suprafața de 62.784,86 m.p. teren, fără ca, în fapt, această operațiune ă aibă loc.

Reclamanta a mai

precizat că, a întocmit și înaintat la ministerul de resort documentația

necesară în baza H.G. nr. 834/1991 pentru obținerea certificatului de atestare

a dreptului de proprietate pentru această suprafață de teren, însă H.C.L.O. Eforie

nr. 509 din 22 noiembrie 2003 a fost emisă în mod generic, fără a fi

specificate societățile comerciale în privința cărora au fost analizate

documentațiile depuse în temeiul H.G. nr. 834/1991.

În această situație,

a arătat reclamanta, SC N.O. SA se află în imposibilitatea obținerii titlului

de proprietate cu privire la această suprafață de teren.

În drept, s-au

invocat dispozițiile art. 111 C. proc. civ.

Pârâtul C.L.O. Eforie

a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nelegalei compuneri a

completului de judecată, precum și excepția inadmisibilității acțiunii.

Prin încheierea din

data de 12 octombrie 2006 a Tribunalului Constanța s-a constatat natura

comercială a cauzei și s-a respins excepția nelegalei compuneri a completului

de judecată.

În susținerea

excepției inadmisibilității, pârâtul a arătat că, înainte de a se adresa

instanței de judecată pentru constatarea dreptului său de proprietate,

reclamanta trebuia să efectueze demersuri în vederea obținerii certificatului

de atestare a dreptului de proprietate conform procedurii derogatorii

reglementate de H.G. nr. 834/1991.

Prin răspunsul la

întâmpinare formulat, reclamanta a solicitat respingerea excepției

inadmisibilității, apreciind că dispozițiile H.G. nr. 834/1991 nu sunt

incidente în cauză, întrucât această procedură specială se aplică pentru

terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, la

data înființării acestora. Or, SC N.O. SA s-a înființat prin hotărâre de guvern

în anul 1991, iar terenul a fost transmis reclamantei prin H.G. nr. 1033/2001.

În dovedirea

susținerilor sale, reclamanta s-a folosit de proba cu înscrisuri.

Analizând actele și

lucrările cauzei, Tribunalul Constanța, secția comercială, prin sentința nr. 8267/

COM din 7 decembrie 2006, a admis excepția inadmisibilității acțiunii invocată

de C.L.O. Eforie, respingând-o ca atare.

Pentru a pronunța

această sentință instanța a reținut următoarele:

Potrivit art. 1 din H.G.

nr. 1033/2001 „Se aprobă transmiterea unor imobile având datele de identificare

prevăzute în anexă care face parte integrantă din prezenta hotărâre din

domeniul privat al statului și din administrarea R.A.A.P.P.S. în patrimoniul S.C.N.O.

SA.

În baza acestui act

normativ, între reclamanta SC N.O. SA și pârâta R.A.A.P.P.S., sucursala de

Reprezentare și Protocol Neptun s-a încheiat Protocolul de predare - primire

din data de 1 decembrie 2001 pentru transmiterea în patrimoniul SC N. împreună

cu terenul aferent, conform H.G. nr. 854/2000.

În drept, conform art.

111 C. proc. civ., „Partea care are interes poate să facă cerere pentru

constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită

dacă partea cere realizarea dreptului”. Prin urmare, acțiunea în constatare are

un caracter subsidiar, adică această cale nu este deschisă atât timp cât partea

poate cere realizarea dreptului.

În cauză, reclamanta

și-a motivat, în esență, cererea prin aceea că, deși au fost întocmite

documentele de predare a suprafeței de teren de 62.784,86 (n.n. cum este

Protocolul mai sus menționat), în fapt această operațiune nu a avut loc.

Concluzionând, instanța

a apreciat că reclamanta are deschisă calea unei acțiuni în realizarea

dreptului izvorând din Protocolul de predare – primire din data de 1 decembrie

2001 încheiat între SC N.O. SA și pârâta R.A.A.P.P.S., sucursala de

Reprezentare și Protocol Neptun, sens în care excepția inadmisibilității

urmează a fi admisă, cu consecința respingerii, ca inadmisibilă, a acțiunii de

față.

Împotriva acestei

hotărâri, reclamanta SC N.O. SA, a declarat apel, invocând nelegalitatea

acesteia prin prisma interpretării greșite a dispozițiilor art. 111 C. proc.

civ. și neaplicarea dispozițiilor art. H.G. nr. 834/1991.

Examinând apelul,

prin prisma criticilor formulate, Curtea, prin decizia nr. 61 din 8 martie

2007, l-a respins ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Conform art. 111 C.

proc. civ., partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea

existenței sau neexistenței unui drept, condiționat de inexistența cererii în

realizarea dreptului, constatarea având deci un caracter subsidiar.

În speță, așa cum

rezultă din cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat în temeiul art.

111 C. proc. civ., constatarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 62.784,86 m.p. teren situat în Stațiunea Eforie motivat de faptul că deși s-a semnat protocolul de

predare-primire, în fapt terenul nu a fost predat de R.A.A.P.P.S. S.R.P. Neptun,

iar P. Eforie nu și-a dat avizul cu privire la documentația depusă în vederea

obținerii titlului de proprietate.

Or, față de

dispozițiile art. 111 C. proc. civ., în mod corect s-a reținut de tribunal

inadmisibilitatea acțiunii în constatare în condițiile în care cea mai

importantă trăsătură a sa, statornicită expres de legiuitor, o constituie

caracterul ei limitat și subsidiar, iar pentru intrarea în posesie asupra terenului

apelanta are deschisă acțiunea în realizarea dreptului.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal a introdus recurs, reclamanta SC N.O. SA, invocând ca

temei legal, dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând în esență

critica, privind aplicarea greșită a dispozițiilor art. 111 C. proc. civ.

S-a apreciat că,

instanța de apel a reținut, că interpretarea acestor dispoziții, în sensul că

nu pot constitui temei legal al acțiunii în constatarea dreptului de

proprietate, cu privire la suprafața de teren în litigiu, este greșită.

Procedura prevăzută

de H.G. nr. 834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de

societățile comerciale cu capital de stat se aplică pentru terenurile aflate în

patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, la data înființării

acestora.

Or, recurenta SC N.O.

SA s-a înființat prin hotărâre de guvern în anul 1991, iar terenurile ce

reprezintă obiectul acestui litigiu au fost transmise ulterior prin H.G. nr. 1033

în anul 2001 și din acest motiv nu poate formula o acțiune în realizarea

dreptului de proprietate.

Critica este

nefondată.

Respingerea acțiunii,

pe considerentul inaplicabilității dispozițiilor art. 111 C. proc. civ., de

către instanța de fond, au fost menținută justificată de instanța de apel.

De fapt, recurenta

reclamantă și-a motivat cererea pe considerentul că, deși legal i s-a transmis

dreptul de proprietate, practic nu deține posesia acestui teren.

Or, acțiunea în

constatare este subsidiară acțiunii în realizare și de aceea s-a statuat că

recurenta reclamantă, trebuie să uzeze de aceasta.

Așa fiind, urmează a

se reține că această critică, nu poate fi reținută ca motiv de nelegalitate

întemeiată pe dispozițiile legale invocate, fapt pentru care în baza art. 312 C.

proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de reclamanta SC N.O. SA Neptun împotriva deciziei nr. 61 din 8 martie

2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă fluvială de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 15 februarie 2008.

Sursă