ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 566/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 3549/COM/2006 la Tribunalul Constanța, reclamanta SC N.O. SA a solicitat în contradictoriu cu pârâții R.A.A.P.P.S., sucursala de Reprezentare și Protocol Neptun (R.A.A.P.P.S. S.R.P. Neptun) și C.L.O. Eforie ca instanța să constate dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului în suprafață de 62.784,86 situat în orașul Eforie, județul Constanța. În motivare, reclamanta a arătat că, prin H.G. nr. 1033/2001 privind transmiterea unor imobile din domeniul privat al statului și din administrarea R.A.A.P.P.S. în patrimoniul SC N.O. SA i s-a transmis suprafața de 62.784,86 m.p.

teren. Între SC N.O. SA și R.A.A.P.P.S. S.R.P. Neptun s-a încheiat Protocolul de predare-primire nr. 16262 din 5 decembrie 2001 în a cărui anexe sunt nominalizate activele și suprafețele de teren ce au intrat în patrimoniul reclamantei în baza acestui act normativ. Reclamanta a susținut, în continuare, că pârâta R.A.A.P.P.S., sucursala de Reprezentare și Protocol Neptun a întocmit numai scriptic documentele din care rezultă că i-a predat SC N.O. SA suprafața de 62.784,86 m.p. teren, fără ca, în fapt, această operațiune ă aibă loc. Reclamanta a mai precizat că, a întocmit și înaintat la ministerul de resort documentația necesară în baza H.G. nr. 834/1991 pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru această suprafață de teren, însă H.C.L.O.

Eforie nr. 509 din 22 noiembrie 2003 a fost emisă în mod generic, fără a fi specificate societățile comerciale în privința cărora au fost analizate documentațiile depuse în temeiul H.G. nr. 834/1991. În această situație, a arătat reclamanta, SC N.O. SA se află în imposibilitatea obținerii titlului de proprietate cu privire la această suprafață de teren. În drept, s-au invocat dispozițiile art. 111 C. proc. civ. Pârâtul C.L.O. Eforie a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nelegalei compuneri a completului de judecată, precum și excepția inadmisibilității acțiunii. Prin încheierea din data de 12 octombrie 2006 a Tribunalului Constanța s-a constatat natura comercială a cauzei și s-a respins excepția nelegalei compuneri a completului de judecată.

În susținerea excepției inadmisibilității, pârâtul a arătat că, înainte de a se adresa instanței de judecată pentru constatarea dreptului său de proprietate, reclamanta trebuia să efectueze demersuri în vederea obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate conform procedurii derogatorii reglementate de H.G. nr. 834/1991. Prin răspunsul la întâmpinare formulat, reclamanta a solicitat respingerea excepției inadmisibilității, apreciind că dispozițiile H.G. nr. 834/1991 nu sunt incidente în cauză, întrucât această procedură specială se aplică pentru terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, la data înființării acestora. Or, SC N.O. SA s-a înființat prin hotărâre de guvern în anul 1991, iar terenul a fost transmis reclamantei prin H.G.

nr. 1033/2001. În dovedirea susținerilor sale, reclamanta s-a folosit de proba cu înscrisuri. Analizând actele și lucrările cauzei, Tribunalul Constanța, secția comercială, prin sentința nr. 8267/ COM din 7 decembrie 2006, a admis excepția inadmisibilității acțiunii invocată de C.L.O. Eforie, respingând-o ca atare. Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele: Potrivit art. 1 din H.G. nr. 1033/2001 „Se aprobă transmiterea unor imobile având datele de identificare prevăzute în anexă care face parte integrantă din prezenta hotărâre din domeniul privat al statului și din administrarea R.A.A.P.P.S. în patrimoniul S.C.N.O. SA. În baza acestui act normativ, între reclamanta SC N.O.

SA și pârâta R.A.A.P.P.S., sucursala de Reprezentare și Protocol Neptun s-a încheiat Protocolul de predare - primire din data de 1 decembrie 2001 pentru transmiterea în patrimoniul SC N. împreună cu terenul aferent, conform H.G. nr. 854/2000. În drept, conform art. 111 C. proc. civ., „Partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea cere realizarea dreptului”. Prin urmare, acțiunea în constatare are un caracter subsidiar, adică această cale nu este deschisă atât timp cât partea poate cere realizarea dreptului. În cauză, reclamanta și-a motivat, în esență, cererea prin aceea că, deși au fost întocmite documentele de predare a suprafeței de teren de 62.784,86 (n.n.

cum este Protocolul mai sus menționat), în fapt această operațiune nu a avut loc. Concluzionând, instanța a apreciat că reclamanta are deschisă calea unei acțiuni în realizarea dreptului izvorând din Protocolul de predare – primire din data de 1 decembrie 2001 încheiat între SC N.O. SA și pârâta R.A.A.P.P.S., sucursala de Reprezentare și Protocol Neptun, sens în care excepția inadmisibilității urmează a fi admisă, cu consecința respingerii, ca inadmisibilă, a acțiunii de față. Împotriva acestei hotărâri, reclamanta SC N.O. SA, a declarat apel, invocând nelegalitatea acesteia prin prisma interpretării greșite a dispozițiilor art. 111 C. proc. civ. și neaplicarea dispozițiilor art. H.G. nr. 834/1991.

Examinând apelul, prin prisma criticilor formulate, Curtea, prin decizia nr. 61 din 8 martie 2007, l-a respins ca nefondat, pentru următoarele considerente: Conform art. 111 C. proc. civ., partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept, condiționat de inexistența cererii în realizarea dreptului, constatarea având deci un caracter subsidiar. În speță, așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat în temeiul art. 111 C. proc. civ., constatarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 62.784,86 m.p. teren situat în Stațiunea Eforie motivat de faptul că deși s-a semnat protocolul de predare-primire, în fapt terenul nu a fost predat de R.A.A.P.P.S.

S.R.P. Neptun, iar P. Eforie nu și-a dat avizul cu privire la documentația depusă în vederea obținerii titlului de proprietate. Or, față de dispozițiile art. 111 C. proc. civ., în mod corect s-a reținut de tribunal inadmisibilitatea acțiunii în constatare în condițiile în care cea mai importantă trăsătură a sa, statornicită expres de legiuitor, o constituie caracterul ei limitat și subsidiar, iar pentru intrarea în posesie asupra terenului apelanta are deschisă acțiunea în realizarea dreptului. Împotriva acestei decizii, în termen legal a introdus recurs, reclamanta SC N.O. SA, invocând ca temei legal, dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând în esență critica, privind aplicarea greșită a dispozițiilor art. 111 C. proc.

civ. S-a apreciat că, instanța de apel a reținut, că interpretarea acestor dispoziții, în sensul că nu pot constitui temei legal al acțiunii în constatarea dreptului de proprietate, cu privire la suprafața de teren în litigiu, este greșită. Procedura prevăzută de H.G. nr. 834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat se aplică pentru terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, la data înființării acestora. Or, recurenta SC N.O. SA s-a înființat prin hotărâre de guvern în anul 1991, iar terenurile ce reprezintă obiectul acestui litigiu au fost transmise ulterior prin H.G. nr. 1033 în anul 2001 și din acest motiv nu poate formula o acțiune în realizarea dreptului de proprietate.

Critica este nefondată. Respingerea acțiunii, pe considerentul inaplicabilității dispozițiilor art. 111 C. proc. civ., de către instanța de fond, au fost menținută justificată de instanța de apel. De fapt, recurenta reclamantă și-a motivat cererea pe considerentul că, deși legal i s-a transmis dreptul de proprietate, practic nu deține posesia acestui teren. Or, acțiunea în constatare este subsidiară acțiunii în realizare și de aceea s-a statuat că recurenta reclamantă, trebuie să uzeze de aceasta. Așa fiind, urmează a se reține că această critică, nu poate fi reținută ca motiv de nelegalitate întemeiată pe dispozițiile legale invocate, fapt pentru care în baza art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC N.O. SA Neptun împotriva deciziei nr. 61 din 8 martie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă fluvială de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă Pronunțată în ședința publică, astăzi 15 februarie 2008.