ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2832/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2832/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă, astfel cum a fost întregită și modificată, reclamanta SC S.E. SRL Botoșani a solicitat în contradictoriu cu SC R.B. SA Târgu Mureș și SC S.E. SRL, Filiala Tecuci, să se constate existența delegației perfecte în contractele de delegație din data de 29 septembrie 2003 și respectiv 3 septembrie 2003 încheiate între SC S.E. SRL în calitate de debitor delegant, SC S.E. SRL, Filiala Tecuci, în calitate de debitor delegat și SC R.B. SA, sucursala Iași, în calitate de creditor delegatar; să se constate nulitatea unor clauze din capitolele III, IV și V și pe cale de consecință să se constate că SC S.E.
SRL nu mai are datorii față de bancă. Potrivit susținerilor reclamantei, urmare încheierii cu societatea bancară a contractului de credit nr. 685/2002 pentru suma de 13 miliarde lei, s-a convenit la 29 septembrie 2003 prin contractul de delegație încheiat la acea dată ca Filiala Tecuci să preia obligațiile pe care societatea le are față de bancă conform contractului de credit, astfel încât, filiala, cu acordul băncii a preluat creditul contractat, ceea ce impune concluzia existenței unei delegații perfecte. Tribunalul Comercial Mureș, prin sentința comercială nr. 2370 pronunțată la 4 octombrie 2006, a respins excepțiile lipsei capacități de folosință și de exercițiu a SC R.B., sucursala Iași și pe fond a respins cererea formulată de reclamantă ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul reține că, Legea nr. 58/1998 care reglementa la data încheierii contractelor ce fac obiectul litigiului, activitatea bancară, acorda posibilitatea sucursalelor să se angajeze în operațiuni financiare, cu precizarea că acestea se realizează „în numele și contul băncii”. Ca, actele pe care le reclamă desfășurarea activității sucursalei sunt încheiate prin reprezentanți, respectiv directorul general și directorul adjunct, desemnați de societatea bancară, raporturile acestora cu banca fiind întemeiate pe contractul de mandat. Totodată, tribunalul constată că în contractele de delegație care fac obiectul litigiului la rubrica creditor delegatar este menționată societatea bancară, după care urmează menționata sucursală Iași, ceea ce oferă suficiente repere celorlalți contractanți să cunoască împrejurarea că societatea care se obligă este R.B.
SA. Referitor la existența delegației perfecte în cele două contracte de delegație încheiate la data de 3 septembrie 2003 și respectiv 29 septembrie 2003, tribunalul apreciază că nu sunt întrunite condițiile unei delegații perfecte deoarece creditorul nu a declarat expres că descarcă pe debitorul ce a făcut delegația. În acest sens, tribunalul constată că, încă de la încheierea primului contract la 3 septembrie 2003 s-a menționat în capitolul IV „Efectele contractului” că „părțile convin asupra faptului că transformarea raportului contractual prin asumarea obligației de plată a sumei de 13 miliarde lei de către debitorul delegat alături de debitorul delegant are loc cu menținerea până la data achitării integrale a sumei a garanțiilor constituite de debitorul delegant”.
Concluzionând, prima instanță, constată că nici unul dintre cele două contracte de delegație nu conține clauze susceptibile de a fi anulate întrucât la momentul încheierii lor acestea erau conforme cu dispozițiile legale, iar întocmirea lor succesivă, nu constituie o cauză de nulitate, fiind fără putință de tăgadă, că părțile, de comun acord, au înțeles să modifice conținutul primului contract de delegație, cu cel încheiat la 29 martie 2003 în care se face referire la art. 1132 C. civ. și la delegația imperfectă. Apelul declarat de reclamanta SC S.E. SRL Botoșani prin lichidator judiciar C.I.
IPURL, la data de 16 noiembrie 2006, împotriva sentinței fondului a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 70/ A din data de 22 octombrie 2007. Răspunzând motivului de apel referitor la excepția lipsei capacității de folosință și exercițiu a Sucursalei Iași a băncii pârâte, instanța de control judiciar apreciază că soluția fondului este legală, sucursala, fără a avea personalitate juridică poate efectua activități specifice domeniului bancar în limitele mandatului conferit de bancă, operațiunile derulate de sucursală fiind coordonate și angajate prin semnăturile celor două persoane desemnate prin Ordinul nr. 39/1996 și 38/19 decembrie 1996 ale Președintelui Consiliului de Administrație al băncii.
Referitor la fondul cauzei, instanța constată că în ambele contracte obiectul este identic, efectele contractului, respectiv o delegație imperfectă, sunt determinate, nu numai de mențiunea expresă a delegației imperfecte, dar și de ansamblul clauzelor convenite. Confirmând în totalitate argumentele avute în vedere de prima instanță, Curtea de apel respinge, ca nefundat, apelul formulat de reclamantă. Împotriva acestei decizii reclamanta SC S.E. SRL a declarat recurs, la data de 26 noiembrie 2007, recurs ce a fost însușit de actualul lichidator judiciar C.I. IPURL desemnat în procedura falimentului acestei societăți, potrivit înscrisului depus în acest sens la data de 29 septembrie 2008. Recurenta a invocat prin cererea de recurs motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.
civ., în dezvoltarea cărora a susținut în sinteză următoarele: - respingerea excepțiilor privind lipsa capacității de folosință și exercițiu a pârâtei SC R.B.
SA, sucursala Iași, este greșită deoarece capacitatea de folosință și exercițiu a persoanei juridice sunt atribute care derivă din existența personalității juridice, iar conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 58/1998 sucursalele sunt unități operaționale fără personalitate juridică, astfel că, fiind doar subunități operaționale ele nu pot încheia contracte și nu poate primi un mandat, neputând participa în nume propriu la circuitul civil; - hotărârea instanței de apel este nemotivată, în condițiile în care se mărginește la a menține soluția primei instanțe; - argumentele cu privire la existența delegației perfecte în contractele de delegație încheiate la 3 septembrie 2003 și 29 septembrie 2003 sunt cele prezentate pe parcursul procesului și prin concluzii scrise depuse la termenul din 27 iunie 2006 la care s-au atașat modele de contracte de delegație utilizate de societatea bancară.
La data de 3 octombrie 2008 intimata pârâtă SC R.B. SA a formulat întâmpinare la cererea de recurs solicitând respingerea recursului. În esență, intimata a susținut că în conformitate cu statutul societății și propriul regulament de funcționare, sucursala Iași, a fost mandatată să desfășoare în mod direct activități de creditare, de plăți și decontări, tranzacții în cont propriu sau al clienților, contractele în cauză fiind semnate de directorul Sucursalei persoană mandatată legal prin ordinul nr. 470/1999. Cu privire la caracterul imperfect al delegației, arată că, în contracte se prevede expres că obligația de plată este asumată de debitorul delegat alături de debitorul delegant. Înalta Curte, examinând decizia atacată în contextul criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Referitor la respingerea excepției lipsei capacității de folosință și exercițiu a Sucursalei societății bancare, potrivit dispozițiilor legale peremptorii, art. 3 din Legea nr. 58/1998 în vigoare la data încheierii contractelor de delegație, Sucursala este o unitate operațională a băncii, fără personalitate juridică, care însă efectuează în mod direct toate sau unele din acțiunile băncii, în limita mandatului dat de aceasta.
În cauză, prin actul constitutiv și statutul SC R.B. SA astfel cum au fost modificate s-a hotărât înființarea Sucursalei Iași, a cărei activitate a fost stabilită cu referire expresă la operațiuni bancare în lei și valută și alte activități permise societății bancare, angajarea în aceste operațiuni financiar bancare fiind în numele și contul băncii.
În acest sens, în statutul de organizare și funcționare a Sucursalei din Iași se precizează că Sucursala este condusă de un director numit cu îndeplinirea condițiilor cerute de art. 31 din Normele B.N.R. nr. 31/1999, director care reprezintă și angajează sucursale în relațiile cu terții în cadrul competenței date de centrala băncii (art. 8).
Prin urmare, înființarea Sucursalei Iași a băncii s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale și a normelor B.N.R., competențele stabilite prin statutul de organizare și funcționare fiind exercitate în limitele mandatului dat de societatea bancară, cu alte cuvinte, cu numele și contul societății mame.
Susținerea recurentului, în sensul că sucursala neavând personalitate juridică, nu poate încheia nici un act juridic, se fundamentează pe invocarea trunchiată a dispozițiilor legale incidente și pe un raționament fals, care scapă din vedere scopul pentru care sunt constituite aceste unități operaționale dependente din punct de vedere juridic de o instituție bancară și care efectuează în mod direct toate sau unele din activitățile acesteia conform statutului său de organizare și funcționare.
În ce privește critica întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., vizând nemotivarea soluției adoptate în apel, susținerile recurentei sunt nefondate. Deși instanța de apel menține ca legală și temeinică soluția fondului, în considerentele sale examinează distinct, fiecare motiv de apel, argumentele aduse în sprijinul soluției adoptate fiind în deplină concordanță cu aceasta.
În sfârșit, referitor la ultimul motiv de recurs vizând fondul cauzei respectiv constatarea existenței delegației perfecte în cele două contracte de delegație supuse examinării, Înaltei Curți constată că motivul de nelegalitate invocat nu a fost dezvoltat potrivit cerințelor impuse de dispozițiile art. 302 1 lit. c) C. proc. civ. Trimiterea pe care recurentul o face la argumentele prezentate cu ocazia judecății în primă instanță, respectiv la notele scrise depuse, la data de 27 iunie 2006, în fața primei instanțe, nu îndeplinește exigențele impuse de dispozițiile legale care reglementează recursul, dispozițiile cuprinse în Titlul V Capitolul I C. proc. civ., potrivit cărora, recursul în actuala reglementare este o cale extraordinară de atac, nedevolutivă, admisibilă pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ., indicarea și dezvoltarea lor prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat înăuntrul termenului de recurs fiind prevăzută sub sancțiunea nulității. Prin urmare, instanța de recurs nu poate examina cauza sub toate aspectele în raport de susținerile și apărările părților în celelalte grade procesuale ci numai în raport de motivele de nelegalitate invocate și dezvoltate prin cererea de recurs sau prin memoriu separat, înăuntrul termenului de recurs. Așa fiind, simpla enunțare de către recurent a motivului de nelegalitate fără o explicitare și argumentare a criticilor în raport de cele statuate prin hotărârea atacată, are un caracter pur formal, neputând face obiectul controlului pe calea recursului. Totodată, Înalta Curte constată că în raport de dispozițiile art. 303 C. proc. civ., referitoare la termenul de motivare a recursului dezvoltarea motivului de nelegalitate cu ocazia concluziilor orale la data judecății cauzei și ulterior prin concluziile scrise depuse se plasează în afara termenului legal statuat de art. 303 C. proc. civ. Pentru rațiunile mai sus înfățișate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC S.E. SRL Botoșani prin lichidator judiciar C.I. IPURL (fost Cabinet Individual de Practician în Insolvență C.M.), împotriva deciziei nr. 70/ A din 22 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 octombrie 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.