ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2754/2010

Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a comercială, sub nr. 7575/2/2009 reclamanta S.I.F.M. SA în contradictoriu cu pârâta A.V.A.S. București a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la restituirea imediată a sumei de 623.920 lei reprezentând contravaloarea în lei la cursul B.N.R. din data de 23 iunie 2006 a biletului la ordin în valoare de 220.000 dolari SUA emis de către SC B. SRL în data de 8 mai 1996 în București, scadent în data de 8 mai 1997 în București, sumă executată silit, în mod nelegal, prin poprire asupra contului societății deschis la SC B.T.

SA - sucursala Bacău, cu cheltuieli de judecată. În motivarea cererii reclamanta a arătat că debitoarea pârâtă A.V.A.S. a emis în data de 19 iunie 2006 Ordinul nr. 1437 prin care a ordonat înființarea popririi asupra sumelor prezente și viitoare existente în conturile S.I.F.M. SA, în lei sau valută, deschise la cursul oficial dolari SUA - RON al B.N.R. valabil pentru data plății, până la acoperirea integrală a sumei totale de 7.857.967,19 lei. În urma executării silite inițiate de A.V.A.S București, S.I.F.M. SA a formulat contestație la executare, care a fost respinsă prin Sentința comercială nr. 102 din 20 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI a comercială. Împotriva acestei hotărâri S.I.F.M.

SA a declarat recurs care a fost admis prin Decizia comercială nr. 1105 din 2 aprilie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, în Dosarul nr. 2620/2/2008. În consecință, s-au anulat actele de executare inițiate de A.V.A.S. în temeiul biletului la ordin în valoare de 220.000 dolari SUA, bilet la ordin emis SC B. SRL la data de 8 mai 1996 și scadent la data de 8 mai 1997, constatându-se prescris dreptul la executare silită al pârâtei A.V.A.S. București. Prin Sentința comercială nr. 16 din 3 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, au fost respinse excepțiile invocate de A.V.A.S., respectiv execepția prematurității și excepția inadmisibilității, și s-a admis cererea de întoarcere a executării formulată de reclamanta S.I.F.M.

SA Bacău. Totodată s-a dispus restituirea sumei de 623.920 lei reprezentând valoarea în lei la cursul B.N.R. din data de 23 iunie 2006 a Biletului la Ordin în valoare de 220.000 dolari SUA emis de SC B. SRL în data de 18 mai 1996 în București. Pârâta A.V.A.S. a fost obligată la plata sumei de 199 lei cheltuieli de judecată către reclamantă. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că excepțiile invocate sunt neîntemeiate, iar pe fondul cauzei s-a reținut că prin decizia nr. 1105 din 2 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a constat în mod irevocabil că atât executarea silită, cât și formele de executare sunt nule, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 404 1 C. proc.

civ. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, pârâta A.V.A.S. București a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. criticând în esență sentința recurată sub următoare aspecte: 1. Instanța de fond în mod greșit aplică dispozițiile art. 399 și art. 404 1 - 404 2 C. proc. civ. atunci când înlătură apărările A.V.A.S. privind prematuritatea, inadmisibilitatea și netemeinicia cererii de întoarcere a executării silite formulată în temeiul Deciziei Î.C.C.J. nr 1105 din 2 aprilie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 2620/2/2008. 2. Instanța de fond în mod greșit aplică dispozițiile 404 1 - 404 2 C. proc. civ. neobservând că în cauză, prin decizia nr. 1105 din 2 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu s-a solicitat și nu s-a dispus cu privire la anularea executării silite însăși.

3. Instanța de fond nu numai că a încălcat dispozițiile art 404 2 C. proc. civ., dar și faptul că cererea de întoarcere a executării silite formulată în temeiul Deciziei nr. 1105 din 2 aprilie 2009 este lipsită de obiect. Intimata-reclamantă S.I.F.M. SA nu a formulat întâmpinare. Analizând sentința recurată, prin raportare la criticile formulate și la înscrisurile existente la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: În conformitate cu dispozițiile art. 399 C. proc. civ. „împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare”. Astfel, invocarea aplicării greșite a textului de lege menționat este nefondată, întrucât executarea silită a fost contestată de S.I.F.M.

SA prin contestația la executare ce a fost soluționată irevocabil prin Decizia nr. 1105 din 2 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, prin care au fost anulate actele de executare inițiate de A.V.A.S. în temeiul biletului la Ordin nr. 1437 din 8 mai 1996 în valoare de 220.000 dolari SUA (astfel cum rezultă și din înscrisurile depuse la dosar, respectiv fila nr. 115 din dosarul de fond). Totodată, în mod judicios prima instanță a reținut incidența prevederilor art. 82 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/1998 potrivit cărora debitorii au dreptul la întoarcerea executării numai în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, reclamanta având în speța de față o asemenea hotărâre, reprezentată prin Decizia comercială nr. 1105 din 2 aprilie 2009 pronunțată de Secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a constata prescrisă executarea silită, astfel încât toate actele de executare emise de A.V.A.S.

în anul 2006, cu depășirea termenului general de prescripție nu au nicio eficiență. Potrivit dispozițiilor art. 404 1 C. proc. civ. „în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia”. Astfel, din textul de lege enunțat se înțelege obligația creditorului de a-i restitui debitorului tot ce a luat prin executarea silită, precum și să-l repună în situația anterioară urmare a desființării titlului executoriu sau a executării silite, întrucât restabilirea situației anterioare decurge tocmai din constatarea ineficacității actelor de executare, ca urmare a încălcării legii.

În consecință, instanța de fond a dat o corectă eficiență dispozițiilor art. 399 și 404 1 - 404 2 C. proc. civ., neputând fi reținute în cauza de față criticile invocate de recurentă în sensul aplicării greșite a prevederilor mai sus menționate, pronunțarea greșită asupra excepțiilor prematurității și inadmisibilității cererii de întoarcere a executării silite, dar și a netemeiniciei acesteia, având în vedere că prin Decizia nr. 1105 din 2 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație, irevocabilă, au fost anulate formele de executare în temeiul cărora A.V.A.S. a executat suma de 623.920 lei conform Ordinului nr. 1437/2006 ceea ce echivalează cu desființarea executării silite pentru această sumă.

Nu poate fi primită nici critica recurentei referitoare la faptul că cererea de întoarcere a executării silite este lipsită de obiect, întrucât instanța urmează a se pronunța asupra cererii de întoarcere executare silite prin aplicarea unei hotărâri irevocabile prin care au fost anulate formele de executare, nicidecum asupra cererii de contestație la executare, aceasta din urmă fiind irevocabil soluționată. Cu adevărat, partea putea cere prin contestația la executare și întoarcerea executării silite, dar dispozițiile art. 404 2 alin. (3) C. proc. civ. dau posibilitatea celui îndreptățit să o ceară pe cale separată, astfel că nu se poate susține ca fiind pertinent motivul determinat de restabilirea situației anterioare de către instanța care a desființat titlul executoriu sau actele de executare.

Pentru toate argumentele de fapt și de drept care preced, recursul pârâtei este nefondat și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins, menținându-se hotărârea instanței de fond, ca legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta A.V.A.S. București împotriva Sentinței comerciale nr. 16 din 3 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 septembrie 2010.