ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2634/2014

Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1746 din 6 iunie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 12484/118/2012 al Tribunalului Constanța, secția a ll-a civilă, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta SC R.M.G. SA Arad împotriva pârâtei SC E.D.D. SA. Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut, în esență, că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1.845.696,60 lei reprezentând plată nedatontă. Invocând dispozițiile art. 1341 Noul C. civ., reclamanta a arătat în motivarea acțiunii că prin contractul din 23 august 2011 încheiat cu SC F.I. SRL, în calitate de vânzător, s-a obligat potrivit clauzei din art. 4, să achite prețul bunurilor cumpărate direct în contul SC E.D.B.

SA și SC E.D.M. SA, în baza contractelor pe care vânzătorul le are cu acestea. În aceste condiții, susține reclamanta, pentru plata sumei de litigiu reprezentând contravaloarea facturilor emise de SC E.D.D. SA a fost indusă în eroare prin manoperele dolosive ale reprezentanților SC F.I. SRL care au menționat aceste facturi în actul adițional de modificare a contractului. În egală măsură și pârâta este de rea-credință deoarece a fost informată în legătură cu efectuarea plății din eroare, însă a refuzat restituirea acesteia. Prin urmare, în absența unor raporturi juridice între reclamantă și pârâtă, precum și a unei datorii care să justifice plata, aceasta fiind făcută din eroare urmează a fi restituită.

Prima instanță a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile unei plăți nedatorate pentru că reclamanta a executat cu bună-credință contractul încheiat cu SC F.I. SRL, modificat prin anexa 2 din 5 martie 2012 în care s-a prevăzut expres că reclamanta se obligă să achite direct către SC E.D. SA facturile indicate în anexă, adică inclusiv cele două pentru care s-a achitat suma din litigiu. Contractul părților, astfel cum a fost modificat este legal încheiat, conform art. 1166 și 1170. C. civ., nu a fost desființat, prin urmare, datoria pentru a cărei stinciere s-a făcut plata exista din punct de vedere juridic, iar plata a avut o cauză, situație în care nu sunt îndeplinite condițiile pentru a pretinde și obține restituirea sumei.

Pe de altă parte, contractele de vânzare-cumpărare care au precedat și au stat la baza încheierii contractului din 2011 modificat prin anexa nr. 2/2012, s-au executat, bunurile au fost predate, operațiunea fiind confirmată de toate părțile implicate, respectiv reclamanta SC R.M.G. SA Arad, pârâta SC E.D.D. SA și SC F.I. SRL, astfel încât principiul siguranței circuitului civil a contractului impune soluția de respingere a acțiunii. Apelul declarat de reclamanta SC R.M.G. SA Arad a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 134 din 19 noiembrie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a respins criticile referitoare la lipsa cauzei pentru efectuarea plății din litigiu, cu motivarea că absența unor raporturi contractuale directe între părțile din litigiu nu demonstrează prin ea însăși absența ori falsitatea cauzei, fiind evident că plata s-a făcut în baza unei stipulații pentru altul, respectiv pentru a stinge datoriile SC F.I. SRL către pârâtă, datorii legate de aceleași bunuri care au făcut obiectul vânzării între această societate și reclamantă. împrejurarea că vânzătoarea SC F.I. SRL nu și-a îndeplinit obl.gația de predare a bunurilor către reclamanta apelantă nu are semnificația faptului că plata nu a avut o cauză valabilă și că intenția reclamantei nu a fost aceea de a achita contravaloarea bunurilor cumpărate.

În egală măsură arată instanța de apel este exclusă orice eroare a reclamantei care în ordinele de plată a menționat atât numărul facturilor achitate cât și faptul că plata s-a făcut către pârâtă în contul datoriei SC F.I. SRL. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC R.M.G. SA Arad, criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și respectiv punctul 8 al aceluiași articol, conform precizărilor la dezbaterea în fond a recursului. În dezvoltarea criticilor recurenta invocă faptul că pretinsa obligație de plată a sumei din litigiu către SC E.D.D. SA, asumată formal prin semnarea contractului de vânzare-cumpărare din 23 august 2011 are o cauză inexistentă și falsă deoarece în cuprinsul acestui contract intimata nu a fost menționată printre societățile față de care s-a obligat să stingă datoriile SC F.I.

SRL. Contractul de vânzare-cumpărare din 2011 a fost încheiat cu SC F.I. SRL în considerarea calității de debitor al acestei societăți față de SC E.D.B. SA și SC E.D.M. SA, astfel că și sumele trebuiau virate acestor societăți și nu intimatei, cum din eroare s-a procedat. Contrar celor reținute de instanța de apel, arată recurenta, sunt îndeplinite condițiile art. 1341 C. civ. privind plata nedatorată, deoarece achitarea sumei s-a făcut în mod eronat, absența intenției de plată și implicit a cauzei fiind dovedită prin comportamentul său ulterior constând în solicitarea de restituire a plății. În aceste condiții, susține recurenta, nu sunt incidente nici dispozițiile art. 1472 C. civ., pentru că plata fiind făcută din eroare nu se poate susține că a fost efectuată cu scopul de a stinge datoria pe care o avea SC F.I.

SRL către intimată. Absența intenției de efectuare a plății înlătură argumentul conform căruia în speță a intervenit o stipulație pentru altul. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și dispozițiile legale anterior menționate, Înalta Curte constată că este nefondat, cu precizarea că, în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 1341 Noul C. civ. ci prevederile art. 1092 din Vechiul C. civ. Astfel, acțiunea reclamantei SC R.M.G. SA Arad a fost înregistrată la data de 30 octombrie 2012 pentru restituirea sumei achitate din eroare - în considerarea contractului din 23 august 2011 încheiat cu SC F.I. SRL - către pârâta SC E.D.D. SA, în drept fiind invocate dispozițiile art. 1341 din Noul C. civ.

Prima instanță a analizat acțiunea prin raportare la aceste dispoziții legale apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile plății nedatorate, iar instanța de apel, fără a indica o prevedere legală a ajuns la aceeași concluzie. În acest context, trebuie menționat că potrivit art. 102 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., contractul este supus dispozițiilor legale în vigoare la data încheierii în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Aceleași dispoziții fiind aplicabile și în cazul modificării contractului. În consecință, având în vedere că, contractul în baza căruia reclamanta susține că a efectuat plăți din eroare a fost încheiat la data de 23 august 2011 și modificat la data de 5 martie 2012, rezultă, în mod evident, că în speță sunt incidente dispozițiile art. 992-997 și 1092 C. civ.

din 1864. J Ambele reglementări impun îndeplinirea acelorași condiții, astfel încât această constatare nu este de natură a determina o altă soluție, deoarece, în esență, prin hotărârile anterioare problema litigioasă a fost corect dezlegată. Potrivit art. 1092 C. civ. „orice plată presupune o datorie", ceea ce are semnificația faptului că plata ca operațiune juridică, presupune existența unei obligații care trebuie stinsă, Dacă o asemenea obligație nu există, plata nu este valabilă, fiind lipsită de cauză, este o plată nedatorată ce trebuie restituită, conform art. 992 și art. 993 C. civ. În alți termeni, plata nedatorată constă în executarea unei obligații la care cel care a efectuat-o nu era ținut și pe care a făcut-o fără intenția de a plăti datoria altuia.

În speță, recurenta a efectuat plățile a căror restituire a solicitat-o, în temeiul anexei nr. 2 din 5 martie 2012, la contractul de vânzare-cumpărare din 23 august 2011 încheiat cu SC F.I. SRL, prin care părțile contractante au convenit în mod expres ca recurenta SC R.M.G. SA Arad, în calitate de cumpărător, să achite direct către SC E.D. SA toate facturile menționate. în cuprinsul anexei sunt indicate și facturile cu privire la care recurenta a susținut ulterior că reprezintă o plată nedatorată, făcută din eroare și fără intenția de a stinge datora SC F.I. SRL către intimată.

Din această perspectivă, rezultă că în speță, plata a fost făcută în temeiul și în executarea obligației contractuale asumate de recurentă în mod expres, astfel încât nu se poate susține că are caracterul unei plăți nedatorate, motiv pentru care dispozițiile legale care reglementează această materie au fost corect aplicate de instanțele anterioare, cu consecința că sunt nefondate criticile recurentei. În concluzie, recursul reclamantei SC R.M.G. SA este nefondat și va fi respins ca atare în conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC R.M.G. SA Arad împotriva Deciziei civile nr. 134 din 19 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2014.