ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1942/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC M.C. SRL Galați , prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a chemat în judecată pe pârâta SC I.E. SRL Galați solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună evacuarea pârâtei din spațiului comercial în suprafață construită de 480 mp situat în Galați. Prin sentința comercială nr. 130 din 7 martie 2006, Tribunalul Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea, a dispus evacuarea pârâtei din spațiul comercial în suprafață de 480 mp situat în Galați; a obligat pârâta la plata sumei de 15 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanta, în calitate de proprietară a imobilului cu destinație spațiu comercial „Unitatea nr. 78” situat la adresa sus menționată a notificat pe pârâta, prin adresele nr. 33 din 7 ianuarie 2006 și nr. 80 din 2 februarie 2006, prin care a convocat-o în vederea efectuării concilierii și în urma căreia au încheiat procesul-verbal nr. 82 din 3 februarie 2006, conform căruia reclamanta i-a acordat pârâtei un termen de 10 zile pentru eliberarea imobilului, pe care a refuzat să-l elibereze. Astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 480 C. civ. și art. 1 alin. (2), art. 46 C. com. și art. 274 alin. (1) C. proc. civ., instanța de fond a apreciat ca fiind întemeiată acțiunea reclamantei.

Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, prin decizia nr. 120/A din 9 decembrie 2009 a admis apelul pârâtei SC I.E. SRL Galați, a schimbat sentința, în sensul că a respins ca nefondată acțiunea în evacuarea formulată de reclamanta SC M.C. SRL. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că, reclamanta a formulat acțiunea în evacuarea pârâtei arătând că este proprietara imobilului în cauză și că acesta este ocupat de pârâtă fără vreun drept. Pe parcursul soluționării prezentei cauze, pârâta a obținut titlul constând în sentința comercială nr. 1523/2004, irevocabilă prin decizia civilă nr. 2452 din 16 octombrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a constatat perfectă vânzarea-cumpărarea imobilului pentru prețul de 1.086.000.000 lei dintre pârâta SC A. SA Galați în calitate de vânzătoare și reclamanta SC I.E.

SRL Galați, în calitate de cumpărătoare. Prin urmare, instanța de apel a apreciat că pârâta ocupa cu titlu spațiul din care s-a solicitat evacuarea ei, iar în cadrul unei acțiuni în evacuare nu se pot compara titlurile, aceasta făcându-se în cadrul unei acțiuni în revendicare. Instanța de apel a înlăturat apărarea pârâtei referitoare la vicierea procedurii de citare în fața primei instanțe, având în vedere faptul că s-a dispus citarea acesteia la sediul spațiului comercial ce face obiectul prezentului litigiu și că potrivit art. 90 alin. (1) teza finală, acest mod de îndeplinire a procedurii de citare este corect. Împotriva acestei decizii reclamanta SC M.C. SRL Galați a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5, 7, 8 și 9 C. proc.

civ. solicitând admiterea recursului. Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 137 C. proc. civ. raportat la prevederile art. 11 și art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs, având în vedere că invocarea acesteia primează înaintea oricăror alte cereri și excepții, formulate în fața instanțelor de judecată și a reținut: Art. 1 din Legea 146/1997, modificată, privind taxele judiciare de timbru prevede că acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de către instanță.

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părții se anulează ca netimbrată. Față de dispozițiile legale evocate se constată că recursul declarat de reclamanta SC M.C. SRL Galați nu a fost însoțit de dovada achitării taxei judiciare de timbru, recurenta fiind citată pentru termenul de judecată din data de 26 mai 2010 cu mențiunea de depune taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei (filele 6 și 7 dosar recurs).

În raport de împrejurarea că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citațiile emise pentru termenul de judecată din data de 26 mai 2010, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 pct. 1 și pct. 3 din Legea nr. 146/1997, modificată și respectiv art. 30 pct. 1 și pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a legii, precum și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995, privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare și să dispună anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta SC M.C. SRL Galați împotriva deciziei nr. 120/A din 9 decembrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 mai 2010.