ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1942/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SC M.C. SRL

Galați

, prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios

administrativ și fiscal, a chemat în judecată pe pârâta SC I.E. SRL Galați

solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună

evacuarea pârâtei din spațiului comercial în suprafață construită de 480 mp

situat în Galați.

Prin

sentința comercială nr.

130 din 7 martie 2006, Tribunalul Galați, secția comercială, maritimă și

fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea, a dispus

evacuarea pârâtei din spațiul comercial în suprafață de 480 mp situat în Galați;

a obligat pârâta la plata sumei de 15 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanta, în

calitate de proprietară a imobilului cu destinație spațiu comercial „Unitatea nr.

78” situat la adresa sus menționată a notificat pe pârâta, prin adresele nr. 33

din 7 ianuarie 2006 și nr. 80 din 2 februarie 2006, prin care a convocat-o în

vederea efectuării concilierii și în urma căreia au încheiat procesul-verbal nr.

82 din 3 februarie 2006, conform căruia reclamanta i-a acordat pârâtei un

termen de 10 zile pentru eliberarea imobilului, pe care a refuzat să-l

elibereze. Astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 480 C. civ. și art. 1 alin.

(2), art. 46 C. com. și art. 274 alin. (1) C. proc. civ., instanța de fond a

apreciat ca fiind întemeiată acțiunea reclamantei.

Curtea de Apel Galați,

secția comercială, maritimă și fluvială, prin decizia nr. 120/A din 9 decembrie

2009 a admis apelul pârâtei SC I.E. SRL Galați, a schimbat sentința, în sensul

că a respins ca nefondată acțiunea în evacuarea formulată de reclamanta SC M.C.

SRL.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de apel a reținut că, reclamanta a formulat acțiunea

în evacuarea pârâtei arătând că este proprietara imobilului în cauză și că

acesta este ocupat de pârâtă fără vreun drept. Pe parcursul soluționării

prezentei cauze, pârâta a obținut titlul constând în sentința comercială nr. 1523/2004,

irevocabilă prin decizia civilă nr. 2452 din 16 octombrie 2009 a Înaltei Curți

de Casație și Justiție, prin care s-a constatat perfectă vânzarea-cumpărarea

imobilului pentru prețul de 1.086.000.000 lei dintre pârâta SC A. SA Galați în

calitate de vânzătoare și reclamanta SC I.E. SRL Galați, în calitate de cumpărătoare.

Prin urmare, instanța

de apel a apreciat că pârâta ocupa cu titlu spațiul din care s-a solicitat

evacuarea ei, iar în cadrul unei acțiuni în evacuare nu se pot compara

titlurile, aceasta făcându-se în cadrul unei acțiuni în revendicare.

Instanța de apel a înlăturat

apărarea pârâtei referitoare la vicierea procedurii de citare în fața primei

instanțe, având în vedere faptul că s-a dispus citarea acesteia la sediul spațiului

comercial ce face obiectul prezentului litigiu și că potrivit art. 90 alin. (1)

teza finală, acest mod de îndeplinire a procedurii de citare este corect.

Împotriva acestei

decizii reclamanta SC M.C. SRL Galați a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile

art. 304 pct. 5, 7, 8 și 9 C. proc. civ. solicitând admiterea recursului.

Ca o chestiune

prealabilă, Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 137 C. proc. civ. raportat

la prevederile art. 11 și art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997,

modificată, a luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs, având

în vedere că invocarea acesteia primează înaintea oricăror alte cereri și

excepții, formulate în fața instanțelor de judecată și a reținut:

Art. 1 din Legea

146/1997, modificată, privind taxele judiciare de timbru prevede că acțiunile

și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare

de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele

fizice cât și de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în

mod excepțional, până la termenul stabilit de către instanță.

Potrivit dispozițiilor

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act

normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea

părții se anulează ca netimbrată.

Față de dispozițiile

legale evocate se constată că recursul declarat de reclamanta SC M.C. SRL

Galați nu a fost însoțit de dovada achitării taxei judiciare de timbru,

recurenta fiind citată pentru termenul de judecată din data de 26 mai 2010 cu

mențiunea de depune taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și timbrul judiciar

în valoare de 0,15 lei (filele 6 și 7 dosar recurs).

În raport de

împrejurarea că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii

din citațiile emise pentru termenul de judecată din data de 26 mai 2010, când

procedura de citare a fost legal îndeplinită, Înalta Curte urmează să dea

eficiență dispozițiilor art. 20 pct. 1 și pct. 3 din Legea nr. 146/1997,

modificată și respectiv art. 30 pct. 1 și pct. 5 din Normele metodologice de

aplicare a legii, precum și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995, privind timbrul

judiciar, cu modificările ulterioare și să dispună anularea recursului ca

netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca

netimbrat, recursul declarat de reclamanta SC M.C. SRL Galați împotriva

deciziei nr. 120/A din 9 decembrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 mai 2010.