ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2971/2014

Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 11 septembrie 2014 pe rolul Judecătoriei Caracal, executorul judecătoresc N.I. a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu ce formează obiectul dosarului de executare nr. 250/2014, privind pe creditorul C.F. împotriva debitorului C.M. Prin sentința civilă nr. 2293 din 12 septembrie 2014 Judecătoria Caracal a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Caracal și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 6 București. În motivare, instanța a reținut că prevederile art. 650 C. proc. civ., prin care s-a stabilit că instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, au fost declarate neconstituționale prin decizia nr. 348/2014 pronunțată de Curtea Constituțională.

Instanța a procedat la aplicarea dispozițiilor de drept comun, conform art. 528 alin. (2) C. proc. civ., determinând competența, conform art. 107 C. proc. civ., față de sediul debitorului, care este în București, str. B. Prin sentința nr. 7168 din 1 octombrie 2014 Judecătoria sectorului 6 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că s-a solicitat încuviințarea executării silite imobiliară cu privire la imobilul situat în localitatea Caracal, str. N.T., județul Olt, față de care a apreciat că sunt incidente dispozițiile speciale, respectiv art. 819 C. proc.

civ. și nu cele de drept comun. Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Conform art. 819 C. proc. civ. „După înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita de îndată instanței de executare în circumscripția căreia se află imobilul încuviințarea urmăririi silite, dispozițiile art. 664 și 665 aplicându-se în mod corespunzător.” Prin decizia nr. 348 pronunțată la data de 17 iunie 2014 Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile art. 650 alin. (1) C. proc. civ. Această decizie a fost publicată în M. Of. la data de 16 iulie 2014, dată de la care a devenit obligatorie.

În speța de față, prin cererea înregistrată la sediul B.E.J. N.I., creditorul C.F. a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu constând în contractul de împrumut din 25 septembrie 2012, garantat cu imobilul situat în Caracal str. N.T. județul Olt, proprietatea debitorului. Înalta Curte constată că cererile formulate în cadrul executării silite imobiliare, sunt, în continuare, de competența judecătoriei de la locul situării imobilului, potrivit art. 819 C. proc. civ., text care a rămas în vigoare. Prin urmare, și în cazul executării silite imobiliare, competența va aparține exclusiv judecătoriei de la locul situării imobilului.

Având în vedere că s-a solicitat încuviințarea executării silite imobiliare, precum și împrejurarea că imobilul asupra căruia s-a solicitat încuviințarea executării silite este situat în Călărași, Înalta Curte, verificând competența de soluționare a prezentei cauze, în raport cu locul situării bunului imobil aparținând debitorului, constată că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 819 C. proc. civ., instanța competentă fiind Judecătoria Caracal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 octombrie 2014.