ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.10.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2858/2014

HOTĂRÂRE
23.10.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2858/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra conflictului negativ

de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei

sectorului 6 București sub nr. 11270/303/2014, petentul B.E.J. C.L., la cererea

creditoarei C.A.R.-R.A.T.B.-I.F.N., a solicitat încuviințarea executării silite

privind debitoarul P.M., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de

împrumut din 19 septembrie 2013.

În drept, au fost invocate

prevederile art. 665 raportat la art. 781 alin. (1) C. proc. civ.

Prin sentința

civilă nr. 6282 din 05 septembrie 2014 Judecătoria sectorului 6 București, a admis

excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat cauza la Judecătoria

Târgoviște. În esență, a reținut că

prin Decizia Curții Constituționale nr. 348 din

17 iunie 2014 a fost declarat neconstituțional art. 650 alin. (1) C. proc. civ.,

normă cu caracter special, care prevedea stabilirea competenței teritoriale a instanței

de executare, în funcție de locul situării biroului executorului judecătoresc, astfel

că devin aplicabile dispozițiile de drept comun, respectiv dispozițiile art. 107

alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce

la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul.

Prin sentința nr. 3428

din 25 septembrie 2014, Judecătoria Târgoviște, a admis excepția necompetenței sale

teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii

în favoarea Judecătoriei sectorului 6 București, a constatat ivit conflict negativ

de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru

soluționarea conflictului de competență.

A reținut că față de Decizia

nr. 348 din 17 iunie 2014, prin care Curtea Constituțională, a constatat neconstituționalitatea

dispozițiilor art. 650 alin. (1) C. proc. civ., singura soluție care răspunde exigențelor

acestei decizii este stabilirea competenței instanței de executare prin raportare

la modalitatea de executare silită indicată, atât în cererea de executare silită

cât și în încheierea executorului judecătoresc de înregistrare a cererii.

Or, în realitate s-a solicitat

executarea silită prin poprire a unor sume datorate debitorului de către un terț,

astfel că,

instanța

competentă material este cea de la sediul terțului poprit, nefiind vorba de o competență

alternativă.

Înalta Curte, competentă să soluționeze

conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ.,

stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște,

pentru argumentele ce succed:

Potrivit art. 21 din Legea

nr. 138 din 16 octombrie 2014, cu referire la modificarea și completarea Legii

nr. 134/2010 privind C. proc. civ., dispozițiile art. 650 alin. (1) C. proc. civ.

au fost modificate în sensul că: „Instanța de executare este judecătoria în circumscripția

căreia se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau după caz,

sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.”

Normele procedurale referitoare

la competența după materie sunt norme imperative prevăzute sub sancțiunea nulității

absolute, astfel încât acestea sunt de imediată aplicare, neexistând posibilitatea

de a deroga de la aplicarea lor.

Din verificarea actelor

de la dosar, rezultă că prin cererea de executare silită, s-a solicitat încuviințarea

executării silite prin orice formă, inclusiv prin poprire pe veniturile salariale

acordate de terțul poprit, în vederea recuperării debitului de 4548,19 RON și a

cheltuielilor de executare silită.

Așa fiind, prin raportare

la dispozițiile art. 650 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum fost modificat prin

Legea nr. 138/2014 rezultă că instanța competentă în soluționarea prezentei cauze

este cea de la domiciliul/sediul debitorului.

Cum, la data sesizării

organului de executare, domiciliul debitorului se află în comuna R., jud Dâmbovița,

competența de soluționare a cauzei se va stabili în favoarea judecătoriei în circumscripția

căreia se află domiciliul acestuia, respectiv, Judecătoria Târgoviște.

Pentru considerentele

arătate, se stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Târgoviște.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 23 octombrie 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-01-13
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 18/2015
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Judecătoria Ploiești la 11 august 2014, S.C.P.E.J., „I., Ș. și P.”, la cererea creditoarei SC P.B.R. SA, a solicitat încuviințarea execută
ÎCCJ 2015-01-16
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 141/2015
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zărnești în data de 17 septembrie 2014, SCPEJ „Ț.C.O. și B.O.M." a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executo
ÎCCJ 2014-10-16
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2768/2014
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: La data de 16 iulie 2014, B.G., executor judecătoresc în circumscripția Curții de Apel București, a solicitat încuviințarea executării silite a debitoarei M. SRL cu se
ÎCCJ 2014-02-06
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 418/2014
Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin cererea formulată de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D.G., L.G. și M.P., s-a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitorului C.D., în baza titlului exec
ÎCCJ 2016-04-07
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 848/2016
onalității prin Decizia nr. 348/2014 pronunțată de Curtea Constituțională, de art. 7S9 C. proc. civ. și de probatoriul administrat în cauză, că sediul debitoarei se afla, la momentul sesizării organului de executare, precum și în prezent, î
Sursă