ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 682/2013

Asupra conflictului

negativ ce competență de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei  Alba Iulia la data de 12 octombrie 2012, Biroul Executor

Judecătoresc C.S. a solicitat încuviințarea executării silite formulată de

creditoarea SC F.G. SRL împotriva debitoarei SC T.T. SRL.

Judecătoria  Alba

Iulia, prin Încheierea nr. 1915/CC/2012 din Camera de Consiliu din data de 22

octombrie 2012 a admis excepția necompetenței teritoriale și a dispus

declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector

1 - București, reținându-se că, sediul debitoarei SC T.T. SRL se află în

București, str. I.C., sector 1 și că, potrivit dispozițiilor H.G. nr. 337/1993,

aceasta se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei sector 1 -

București, în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea, respectiv

instanța de la sediul debitoarei.

Prin Sentința civilă

nr. 21828 din 21 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 -

București a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost dispusă

declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei  Alba

Iulia, reținându-se că, o eventuală încuviințare a executării silite de către

această instanță, contrar voinței creditoarei, ar putea atrage consecințe în

privința legalității urmăririi silite, prin prisma art. 105 C. proc. civ.

Înalta Curte

constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art.

20 alin. (2) C. proc. civ. ivit între cele două instanțe care s-au declarat

deopotrivă necompetente să judece pricina, a pronunțat regulatorul de

competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei  Alba Iulia, pentru următoarele considerente:

Potrivit

dispozițiilor art. 373 alin. (2) C. proc. civ. "instanța de executare este

judecătoria în circumscripția căreia se va face executare..".

În speța de față,

instanța competentă este Judecătoria  Alba Iulia având în vedere că, prin

cererea formulată la data de 12 octombrie 2012, creditoarea SC F.G. SRL a

solicitat în mod expres, demararea procedurii executării silite asupra

bunurilor identificate în patrimoniul debitoarei situate în raza teritorială a

Curții de Apel Alba Iulia și asupra sumelor de bani pe care terții popriți cu

sediul sau domiciliul aflat în raza aceleiași instanțe le datorează debitoarei.

În acest sens, în mod

corect s-a apreciat că voința creditoarei SC F.G. SRL este ca executarea silită

a debitoarei SC T.T. SRL să fie făcută pe raza teritorială a Judecătoriei  Alba

Iulia, instanță căreia îi revine competența de a se pronunța cu privire la

cererea de încuviințare a executării silite, formulată în temeiul Ordonanței

nr. 2525/2012 din 7 iunie 2012 pronunțată de Judecătoria  Alba Iulia, în

Dosarul nr. 3028/176/2012.

Astfel, potrivit

dispozițiilor art. 373 alin. (3) C. proc. civ. "instanța de executare

soluționează cererile de încuviințare a executării silite, judecă contestațiile

la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării

silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau

organe".

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei  Alba Iulia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei  Alba Iulia.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 februarie 2013.

Procesat de GGC - AA