ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3988/2012

Asupra conflictului negativ de competență

de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca B.E.J. M.O.I. a solicitat

încuviințarea executării silite împotriva debitoarei SC O.V.I.G. SA în temeiul titlului

executoriu reprezentat de sentința comercială din 24 aprilie 2012 pronunțată de

Tribunalul Alba, la solicitarea creditorilor B.A., B.S.G., B.D.I.

Prin încheierea civilă nr. 5177/CC/2012

din 25 iunie 2012 Judecătoria Cluj Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale

și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului

1 București.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Cluj

Napoca a reținut că debitorul are sediul pe raza Judecătoriei sectorului 1 și că

debitorii nu au tăcut dovada că locul executării se află în circumscripția Judecătoriei

Cluj Napoca.

Față de această situație de fapt, instanța

a reținut că instanța competentă să soluționeze cererea de încuviințare a executării

silite așa cum prevede art. 373

4

alin. (2) C. proc. civ. este instanța

de executare și nu instanța sediului.

Judecătoria sectorului 1 prin sentința

civilă nr. 14760/2012 din 3 septembrie 2012, la rândul său, s-a declarat necompetentă

să judece litigiul și ca urmare și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei

Cluj Napoca. Totodată a constatat că între cele două Judecătorii s-a ivit un conflict

negativ de competență și în temeiul art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ. a

înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unui regulator

de competență.

Pentru a hotărî astfel Judecătoria sectorului

5 București a reținut că cei trei creditori, împreună cu biroul executorului judecătoresc

au arătat în mod clar și neechivoc faptul că executarea silită se va desfășura sub

forma popririi conturilor de la terții popriți din Cluj Napoca.

S-a mai reținut că în această etapă a procesului

civil, cea a executării, nu se poate pretinde creditorului să precizeze bunurile

sau conturile, întrucât de-abia după încuviințarea cererii executorul judecătoresc

sau bancar, după caz, va lua toate măsurile pentru identificarea bunurilor și evaluarea

acestora.

Asupra conflictului negativ de competență

de față Înalta Curte constată:

Potrivit art. 20 alin. (2) C. proc.

civ. există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe, prin

hotărâri irevocabile s-au declarat necompetente să judece aceeași pricină.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele

acestui text, în vederea emiterii regulatorului de competență, Curtea constată că

cele două instanțe Judecătoria Cluj Napoca și Judecătoria sectorului 1 București

s-au declarat necompetente prin hotărâri irevocabile, că declinările de competență

între instanțele sesizate sunt reciproce și că, cel puțin una dintre cele două instanțe

este competentă să soluționeze cauza.

Pentru emiterea regulatorului de competență

este esențial de precizat că în discuție este competența teritorială, care este

reglementată de norme ce au caracter dispozitiv respectiv art. 373 alin. (1) C.

proc. civ.

În speță, obiectul acțiunii poartă asupra

unei executări silite izvorâte din titlul executoriu reprezentat de sentința comercială

nr. 56/CAF/2012 din 24 aprilie 2012 a Tribunalului Alba.

În aplicarea art. 373

1

alin. (1) C. proc. civ., încuviințarea executării silite este de competența instanței

de executare, iar potrivit art. 373 C. proc. civ., hotărârile speciale se execută

de executorul judecătoresc în circumscripția judecătoriei în care urmează să se

efectueze executarea, iar în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc

din circumscripția judecătoriei în care se află acesta.

Rezultă că locul executării silite este

criteriul stabilit de lege în determinarea instanței de executare, instanță căreia

îi revine competența teritorială de soluționare și a cererilor de încuviințare a

executării silite.

Or, acest criteriu are în vedere locul

unde se realizează în mod efectiv executarea, în cazul urmăririi bunurilor, locul

situării acestora [art. 373 alin. (1) C. proc. civ.], iar în cazul popririi, locul

de la domiciliul sau sediul debitorului ori locul terțului poprit [art. 453

alin. (1) C. proc. civ.].

Cum în speță petentul a solicitat în mod

explicit încuviințarea executării silite pe raza Judecătoriei Cluj Napoca unde au

sediul terții popriți, în aplicarea evocatelor texte de lege, competența teritorială

de soluționare aparține Judecătoriei Cluj Napoca.

Așa fiind, în raport de art. 22 alin.

(5) C. proc. civ., Înalta Curte stabilește competența teritorială de soluționare

a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, căreia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2012.