ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4619/2012

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 165 din 28 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, s-a admis recursul declarat de A.D.S. împotriva sentinței nr. 3259 din 27 aprilie 2010 a Judecătoriei Buzău; a fost modificată încheierea din 23 martie 2010 a Judecătoriei Buzău în sensul respingerii excepției prescripției; a fost modificată sentința recurată, în sensul admiterii acțiunii în parte și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 25.363,52 lei, respingându-se cererea de actualizare a sumei. Totodată, a fost respins recursul declarat de

SC T. SRL.

Împotriva acestei decizii, SC T.V. SA a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău. Prin decizia nr. 655 din 25 noiembrie 2011, Tribunalul Buzău, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a disjuns judecarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. A admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Buzău și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Totodată, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. l, 2 și 4 C. proc.

civ. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casației și Justiție , secția a ll-a civilă. Prin precizările depuse la dosarul cauzei, la data de 26 septembrie 2012, revizuenta a arătat că solicită revizuirea deciziei nr. 165/2011 a Tribunalului Buzău pronunțată în dosarul nr. 4401/114/2010 și a sentinței nr. 924/2002 a Tribunalului Buzău pronunțată în dosarul nr. 102/2002, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., a luat în examinare excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți și a reținut următoarele: Dispozițiile art. 323 alin. (2) C. proc. civ., stabilesc că, „în cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.

Când cele două instanțe care au dat hotărârile potrivnice fac parte din circumscripții judecătorești deosebite, instanța mai mare în grad la care urmează să se îndrepte cererea de revizuire va fi aceea a instanței care a dat prima hotărâre”. În speță, se constată că hotărârile judecătorești indicate ca fiind potrivnice, în raport de care SC T. SA Buzău a formulat cerere de revizuire în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., au fost pronunțate de Tribunalul Buzău, motiv pentru care competența de soluționare a prezentei revizuiri în raport de prevederile art. 323 alin. (2) C. proc. civ., revine instanței imediat următoare, respectiv Curtea de Apel Ploiești. În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 158 alin. (3) C. proc.

civ., cu referire la art. 159 raportat la art. 323 alin. (2) din același cod, se va admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți, urmând a se stabili competența de soluționare a prezentei cereri de revizuire în favoarea Curții de Apel Ploiești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție invocată de revizuenta SC T. SA Buzău. Stabilește competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuenta SC T. SA BUZĂU împotriva deciziei nr. 165 din 28 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Buzău, în favoarea Curții de Apel Ploiești. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 noiembrie 2012.