ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6569/2012

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

La data de 2 noiembrie 2011, s-a înregistrat

pe rolul acestei instanțe, sub nr. 8761/1/2011, contestația în anulare

formulată de contestatoarea A.D. împotriva Deciziei nr. 7220 din 17 octombrie

2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, prin care s-a

solicitat anularea acestei decizii pentru motivele prevăzute de art. 317 alin.

(1) pct. 1 C. proc. civ.

În motivare,

contestatoarea a arătat că prin decizia atacată s-a admis cererea de revizuire

formulată de revizuenții S.A. și S.P. împotriva Deciziei nr. 2639 din 31 martie

2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă, în sensul că s-a

respins recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe

lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva Sentinței civile nr. 4290 din 6

noiembrie 2001 a Judecătoriei Călărași, Deciziei civile nr. 57/A din 5 martie

2002 a Tribunalului Călărași și Deciziei nr. 1542 din 6 iunie 2002 a Curții de

Apel București, secția a III-a civilă și au fost obligați intimații S.P., S.N.,

S.G., M.T., S.G., S.I., S.D.A., S.O. și S.P., S.P., A.D. la 300 RON, cheltuieli

de judecată către revizuenți.

Contestatoarea a

invocat motivul de contestație în anulare prevăzut de art. 317 alin. (1) pct. 1

C. proc. civ., sens în care a susținut că procedura de citare cu ea, în

calitate de intimată, pentru data când s-a judecat cererea de revizuire,

respectiv 17 octombrie 2011, nu a fost îndeplinită conform legii.

Astfel, judecata

cererii de revizuire s-a desfășurat fără citarea sa, procedura de citare

nefiind îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 88 alin. (1) pct. 1 C.

proc. civ., prevăzut sub sancțiunea nulității de art. 88 alin. (2) C. proc.

civ. în acest sens a susținut că domiciliul contestatoarei este în Municipiul

Călărași, iar citarea acesteia pentru termenul din 17 octombrie 2011 s-a

realizat pe str. P., consecința fiind aceea că nu a avut cunoștință de termenul

de judecată, aflând despre acesta după pronunțarea deciziei contestate.

În ceea ce privește

cererea de revizuire, contestatoarea a arătat că solicită respingerea acesteia

având în vedere că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile imperative

prevăzute de dispozițiile art. 322 pct. 9 C. proc. civ. în sensul că

revizuenții nu au făcut nicio dovadă din care să rezulte că li s-ar fi încălcat

drepturile fundamentale.

Contestația în

anulare este nefondată, potrivit celor ce succed:

Conform art. 317

alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., constituie motiv de contestație în anulare

judecarea pricinii cu lipsă de procedură.

Textul are în vedere

numai neregularitatea procedurii de citare pentru ziua când au avut loc

dezbaterile în fond.

Or, în speță, contrar

susținerilor contestatoarei, la termenul la care au avut loc dezbaterile asupra

cererii de revizuire, respectiv la termenul din 19 septembrie 2011 (când

pronunțarea a fost amânată la 26 septembrie 2011, 3 octombrie 2011, 10

octombrie 2011 și, apoi, la 17 octombrie 2011), procedura de citare a fost

legal îndeplinită cu intimata A.D., fapt ce rezultă din dovada de citare de la

dosar revizuire, care îndeplinește toate condițiile de validitate prevăzute sub

sancțiunea nulității de art. 100 alin. (3) C. proc. civ.

Conform acestei

dovezi, care face probă deplină până la înscrierea în fals în ce privește

mențiunile privind faptele constatate personal de agentul instrumentator, în

condițiile art. 100 alin. (4) C. proc. civ., citația emisă pe numele intimatei

A.D., pentru termenul din 19 septembrie 2011, i-a fost comunicată acesteia, la

adresa de domiciliu unde a fost primită, în data de 8 mai 2011, personal de

către intimată, care a semnat de primire.

Este adevărat că în procesul-verbal

de îndeplinire a procedurii de citare este indicată str. P. în loc de str. Pi.,

cum ar fi fost corect, însă acest viciu este acoperit prin aceea că intimata a

luat cunoștință de acest act, și deci de termenul fixat pentru judecata cererii

de revizuire, semnând de primire.

Așadar, nu se poate

reține că prin această omisiune, contestatoarea ar fi suferit vreo vătămare,

condiție în absența căreia nulitatea actului comunicării nu poate fi declarată.

De altfel, Înalta

Curte constată și faptul că A.D., în calitate de contestatoare, se află în

eroare, cu privire la data la care au avut loc dezbaterile asupra cererii de

revizuire, respectiv 19 septembrie 2011, indicând în cerere data la care s-a

pronunțat instanța, după amânarea succesivă a pronunțării asupra cauzei, motiv

pentru care susținerile contestatoarei nu se circumscriu motivului de

contestație în anulare prevăzut de art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Prin urmare, față de

situația existentă la dosar la data judecării cererii de revizuire, nu se poate

reține faptul că A.D. în calitate de intimată nu a fost legal citată.

Nici celelalte

susțineri nu sunt fondate întrucât contestația în anulare nu implică

reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor așa cum tinde în realitate

contestatoarea prin motivele formulate în această cale extraordinară de atac.

Așadar, pe calea

contestației în anulare nu se pot aduce critici în afara celor expres și

limitativ prevăzute de lege, fără a se ignora gradele de jurisdicție anterioare

și posibilitatea cenzurării fiecăruia în limitele legale.

Având în vedere cele

expuse, nefiind întrunite cerințele art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.,

Înalta Curte urmează să respingă contestația în anulare, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, contestația în anulare formulată de

contestatoarea A.D. împotriva Deciziei nr. 7220 din 17 octombrie 2011 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 29 octombrie 2012.

Procesat de GGC - CL