ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5572/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5572/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele
:
Prin acțiunea formulată la data de 28 ianuarie
2011, reclamanta SC C.H. SRL Râmnicu Vâlcea a formulat în contradictoriu cu Direcția
Generală a Finanțelor Publice Vâlcea cerere de suspendare a executării deciziei
de impunere din 5 ianuarie 2011 prin care s-au stabilit în sarcina societății obligații
fiscale în valoare de 523.333 RON, reprezentând TVA și majorări de întârziere.
În motivarea cererii,
reclamanta a învederat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 14 din Legea
nr. 554/2004, privind existența unui caz bine justificat și necesitatea prevenirii
unei pagube iminente.
Prin sentința nr. 324
din 10 iunie 2011 Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ
și fiscal, a respins cererea de suspendare a executării.
Pentru a pronunța această
hotărâre instanța a reținut în esență că nu au fost probate împrejurări legate de
starea de fapt și de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă în privința
legalității actului administrativ, cerința existenței cazului bine justificat nefiind
astfel îndeplinită.
Împotriva sentinței a
declarat recurs reclamanta SC C.H. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reclamanta a învederat
că principalul aspect de nelegalitate al deciziei de impunere îl constituie lipsa
oricăror temeiuri de drept care să justifice constatările efectuate de organele
fiscale, prin care pe baza unor simple prezumții, s-a stabilit suplimentar, în mod
abuziv, plata sumei de 292.410 RON taxă pe valoarea adăugată, la care s-au adăugat
187.062 RON, majorări de întârziere și 43.861 RON penalități de întârziere.
Acest aspect, a arătat
reclamanta, demonstrează îndeplinirea cerinței cazului bine justificat și, de asemenea,
executarea obligației fiscale ar avea drept consecință blocarea activității societății.
Analizând actele și lucrările
dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304
1
din C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins
ca atare.
Astfel, Direcția Generală
a Finanțelor Publice Vâlcea, având de soluționat contestația formulată de reclamantă
împotriva deciziei de impunere din 5 ianuarie 2011 a dispus prin decizia din 25
martie 2011 în temeiul art. 205 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), art. 214
alin. (1) lit. a) și art. 216 alin. (4) din C. proc. civ., suspendarea soluționării
contestației până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală, în raport
de împrejurarea că organul de control a sesizat organele de urmărire penală cu privire
la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o
înrâurire hotărâtoare asupra soluției în cadrul procedurii administrative.
Reclamanta nu a făcut
dovada că s-a adresat instanței competente pentru anularea acestui act administrativ,
pentru a putea apoi, în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004 să solicite ca până
la soluționarea irevocabilă a cauzei să se dispună suspendarea atât a deciziei
nr. 63/2011, cât și a deciziei de impunere din 2011.
Pe de altă parte nici
criticile aduse sentinței nu sunt întemeiate, instanța de fond reținând în mod justificat
că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind
cazul bine justificat și iminența pagubei.
În cauză, nu s-au invocat
de către reclamantă motive evidente care să pună la îndoială legalitatea deciziei
de impunere, relațiile comerciale dintre reclamantă și alte societăți comerciale
furnizoare și dreptul la deducere a taxei pe valoarea adăugată constituind chestiuni
de fond, ce urmează a fi dezbătute și care nu pot face dovada cazului bine justificat,
astfel cum este reglementată această sintagmă de art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004.
Având în vedere considerentele
expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC C.H. SRL împotriva
sentinței civile nr. 324/F-Cont din 10 iunie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția
comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 noiembrie
2011.