ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.03.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1866/2011

HOTĂRÂRE
30.03.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1866/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.Instanța de fond

1.Acțiunea

reclamantei

Prin acțiunea

formulată, reclamanta B.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul

României și cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării,

anularea H.G. nr. 737/2010 privind metodologia de calculare a categoriilor de

pensii de serviciu prevăzută la art. 1 lit. c)-h) Legea nr. 119/2010 privind

stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și suspendarea executării

H.G. nr. 737/2010, în baza art. 15 Legea nr. 554/2004.

În motivarea cererii

s-a arătat că prin HG nr. 737/2010 s-a aprobat metodologia de punere în

aplicare a prevederilor Legii nr. 113/2010, prin care s-a dispus anularea

pensiei de serviciu a reclamantei, stabilită prin decizia de pensionare.

Reclamanta a arătat

că această hotărâre de Guvern este nelegală, întrucât contravine atât

prevederilor art. 15 Constituția României, cât și prevederilor art. 1

Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

S-a mai arătat de

către reclamantă că H.G. nr. 737/2010 este o normă retroactivă, în condițiile

în care afectează drepturile patrimoniale stabilite anterior intrării sale în

vigoare.; că norma juridică nouă nu afectează pensia pentru lunile scurse

anterior intrării sale în vigoare, urmând să afecteze pensia începând cu luna

septembrie 2010, însă acest fapt nu se datorează faptului că legea nu are

caracter retroactiv, ci a însăși naturii obligației pe care și-a asumat-o prin

art. 68 Legea nr. 567/2004.

În motivarea acțiunii

s-a mai arătat că pensia specială este o prestație periodică, lunară, pe care

statul s-a angajat să o plătească foștilor angajați în serviciile auxiliare în

justiție, nu o sumă stabilită lunar prin acte normative diferite, iar obligația

statului este unică, cu executare periodică, nu o sumă de obligații care pot fi

modificate de la lună la lună. Potrivit dispozițiilor Legii nr. 567/2004

persoanele pensionate au dreptul de a primi lunar o indemnizație de 80% din

salariul avut, iar o normă care intervine ulterior și modifică acest cuantum este,

în mod inevitabil, o normă care se aplică retroactiv, modificând o valoare care

era deja stabilită.

Au fost dezvoltate

argumentele pentru care H.G. nr. 737/2010 contravine atât art. 15 Constituția

României, cât și prevederile art. 1 Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

2.Apărările pârâtului

Pârâtul Guvernul

României a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității

cererii pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile față de

Guvernul României, invocându-se prevederile art. 7 Legea nr. 554/2004.

Apoi, s-a invocat

excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, care, în raport de

prevederile art. 52 din Constituția României și de cele ale Legii nr. 554/2004

a contenciosului administrativ, nu a făcut dovada drepturilor existente,

prevăzute de lege și care să fi fost vătămate prin actul contestat, după cum nu

a făcut nici dovada legăturii de cauzalitate dintre actul administrativ

contestat și vătămarea invocată.

S-a ridicat și

excepția lipsei de interes a reclamantei, având în vedere faptul că actul

administrativ a fost executat material și a intrat în circuitul civil, astfel

încât cererea nu asigura reclamantei un folos practic.

Cu privire la petitul

de suspendare a executării H.G. nr. 737/2010, pârâtul a arătat că reclamanta

nici nu a menționat și, cu atât mai mult, nici nu a făcut dovada vreunui caz

bine justificat sau a pagubei iminente în legătură cu persoana sa (astfel cum

sunt definite la art. 2 alin. (1) lit. ș) și t) Legea nr. 554/2004), care să

determine convingerea instanței în sensul că este mai oportună suspendarea

executării actului, decât aplicarea acestuia.

În privința anulării

a H.G. nr. 737/2010, pârâtul a arătat că hotărârea contestată a fost adoptată

de Executiv, iar la elaborarea actului au fost respectate dispozițiile legale.

Astfel, în executarea

dispozițiilor legale, Guvernul a fost abilitat să aprobe prin hotărâre, în

termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010, metodologia

de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1.

Reclamanta a depus la

dosar o precizare a cererii, arătând că își întemeiază pretențiile pe

dispozițiile Legii nr. 554/2004, iar Consiliul Național pentru Combaterea

Discriminării a formulat un punct de vedere în cauză.

3.Soluția instanței

de fond

Prin sentința nr. 166

din 3 decembrie 2010 Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității acțiunii pentru

neîndeplinirea procedurii prealabile, invocată de pârât prin întâmpinare și a

respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta B.E., în contradictoriu

cu pârâtul Guvernul României și cu Consiliului Național pentru Combaterea

Discriminării.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Obiectul prezentei

cauze este reprezentat de suspendarea și anularea unui act administrativ cu

caracter normativ, respectiv H.G. nr. 737/2010 privind metodologia de

recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute de art. 1 lit. c)-h)

Legea nr. 119/2010.

Față de obiectul

cauzei, devin incidente prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și

completările ulterioare și implicit ale art. 7 Legea nr. 554/2004, potrivit

cărora persoana care se consideră vătămată prin actul administrativ trebuie să

se adreseze în prealabil, în termenele și condițiile prevăzute de art. 7 Legea

nr. 554/2004, autorității care a emis actul.

Instanța de fond a

reținut că partea reclamantă este obligată să facă dovada îndeplinirii

procedurii administrative prealabile și potrivit art. 12 Legea nr. 554/2004 cu

modificările și completările ulterioare, să depună la dosarul cauzei copia

plângerii prealabile privind actul administrativ contestat, având înscrisă data

introducerii și numărul de înregistrare la autoritatea pârâtă, însă reclamanta

nu a reușit să facă dovada formulării plângerii prealabile.

S-a mai reținut în

considerentele sentinței atacate că nici suspendarea actului administrativ în

condițiile art. 14 alin. (1) Legea nr. 554/2004 nu se poate face decât după

sesizarea, în condițiile art. 7 din lege, a autorității emitente a actului,

astfel că, instanța a admis excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea

procedurii prealabile, excepție invocată de pârât prin întâmpinare și a respins

cererea de chemare în judecată, ca inadmisibilă, apreciindu-se că, față de

soluția dată excepției inadmisibilității, analiza celorlalte excepții și a

fondului cauzei este inutilă.

II.Instanța de recurs

1.Criticile

reclamantei

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs reclamanta B.E., care a criticat-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, arătând că prin H.G. nr. 737/2010 s-a aprobat

metodologia de punere în aplicare a prevederilor Legii nr. 113/2010, prin care

s-a dispus anularea pensiei de serviciu a recurentei, stabilită prin decizia de

pensionare.

A susținut recurenta

că H.G. nr. 737/2010 este nelegală, deoarece contravine art. 15 Constituția

României și art. 1 Protocolul I Anexa

Convenției Europene a Drepturilor Omului,

întrucât afectează drepturi patrimoniale stabilite anterior intrării sale în

vigoare, având caracter retroactiv, respectiv indemnizația de 80% din salariul

avut de persoanele pensionate în baza Legii nr. 567/2003, aspecte condamnate în

Deciziile Curții Constituționale nr. 57 din 26 ianuarie 2006 și nr. 120 din 15

februarie

2007

.

Recurenta a susținut că

respingerea excepției de neconstituționalitate a Legii nr. 113 din 2010 prin Decizia

nr. 873/2010 a Curții Constituționale nu poate conduce la altă concluzie, deoarece

potrivit art. 247 din Constituție numai deciziile prin care se constată neconstituționalitatea

unei legi produc efecte în plan juridic.

S-a învederat că raportarea

la sistemul contribuțiilor, în cazul pensiilor speciale,

este complet eronată,

H.G. nr. 737/2010 încălcând și dispozițiile art. 68 Legea nr. 567/2004, dar și

art. 1 Protocolul nr. 1 Anexa CEDO , care se aplică cu prioritate, conform art.

20 alin. (2) din Constituție, în realitate privarea de proprietate discriminatorie

și lipsită de proporționalitate dispusă prin acest act normativ aplicându-se numai

persoanelor care au făcut parte din aparatul auxiliar al justiției.

A mai arătat recurenta

că acțiunea în contencios administrativ reprezintă o contestare serioasă a legalității

actului administrativ a cărui suspendare a solicitat-o, criticile formulate sunt

pertinente și de natură a pune sub semnul întrebării legalitatea și temeinicia actului

atacat, paguba iminentă fiind de netăgăduit, întrucât punerea în executare a H.G.

nr. 737/2010 implică o reducere de peste 60% a pensiei recurentei, care constituie

unicul său mijloc de subzistență, solicitându-se admiterea recursului așa cum a

fost declarat.

2.Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului

Analizând sentința criticată

prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente, ținând cont

de actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că nu este afectată legalitatea

și temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare:

Acțiunea reclamantei formulată

în contradictoriu cu Guvernul României viza atât anularea, cât și suspendarea executării

H.G. nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de

serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) Legea nr. 119/2010, privind stabilirea unor

măsuri în domeniul pensiilor, publicată în M.Of. nr. 528/29.07.2010. Prin sentința

nr. 166 din 3 decembrie 2010 Curtea de Apel Târgu Mureș a respins în întregime acțiunea

ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile administrative prevăzută

de art. 7 Legea nr. 554/2004.

Toate criticile formulate

de recurenta reclamantă vizează fondul cauzei, nefăcându-se dovada îndeplinirii

procedurii prealabile administrative, reglementată de art. 7 Legea contenciosului

administrativ ca o condiție de admisibilitate a acțiunii formulate în temeiul acestui

act normativ, prevăzută și de art. 12 Legea nr. 554/2004, dar și de art. 109

alin. (2) C. proc. civ..

3.Soluția instanței de

recurs

Constatând că sentința

atacată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau de modificare prevăzute

de art. 304 C. proc. civ., prima instanță soluționând corect și cu prioritate excepția

inadmisibilității acțiunii formulate de pârâtul Guvernul României, conform art.

137 C. proc. civ., în temeiul art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul

reclamantei, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de B.E. împotriva sentinței

nr. 166 din 3 decembrie 2010 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 martie

2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-10-25
0,99
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4908/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Instanța de fond 1. Acțiunea reclamantului Prin acțiunea formulată, reclamantul S.Ș. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României și cu
ÎCCJ 2011-12-16
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6115/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta G.C. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a solicitat, ca prin hotărârea ce se
ÎCCJ 2011-11-16
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5410/2011
țe, aducând critici ce vizează fondul cauzei și a precizat că i s-a părut de prisos efectuarea procedurii prealabile atâta vreme cât acest act administrativ privește mii de persoane. Astfel, recurenta a susținut că H.G. nr. 737/2010 este ne
ÎCCJ 2011-03-03
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1305/2011
fiscal, a dispus suspendarea executării H.G. nr. 737/2010 până la soluționarea irevocabilă a cauzei. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, în urma analizei sumare a dreptului pretins, fără prejudecarea fondului,
ÎCCJ 2013-01-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2/2013
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamanta D.M. a solicitat în contradictoriu
Sursă