ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6115/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6115/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta G.C. în contradictoriu cu pârâții
Guvernul României și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a
solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunța, pe calea contenciosului
administrativ, să se dispună anularea H.G. nr. 737/2010 privind metodologia de
recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)
din Legea nr. 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
În motivarea
acțiunii, reclamanta a arătat în esență, că, prin H.G. nr. 737/2010 s-a aprobat
metodologia de punere în aplicare a prevederilor Legii nr. 113/2010, prin care
s-a dispus anularea pensiei de serviciu a acesteia, stabilită prin decizia de
pensionare nr. 109476 din 24 noiembrie 2008, precizând că hotărârea de guvern a
cărei anulare a solicitat-o este nelegală, întrucât contravine atât
prevederilor art. 15 din Constituția România, cât și prevederilor art. 1 din
Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
A mai învederat
faptul că, pensia specială este o prestație periodică, lunară, pe care statul
s-a angajat să o plătească foștilor angajați în serviciile auxiliare din
justiție, nu o sumă stabilită lunar prin acte normative diferite și că,
potrivit dispozițiilor Legii nr. 567/2004, persoanele pensionate au dreptul de
a primi lunar o indemnizație de 80% din venitul încasat în ultima lună de
activitate, sau în ultimele 12 luni de activitate.
Pentru termenul de
judecată din 15 octombrie 2010, reclamanta a depus completarea motivării
cererii solicitând suspendarea a executării efectelor H.G. nr. 737/2010 privind
metodologia de recalculare a drepturilor de pensii de serviciu prev. la art. 1
lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor, până la soluționarea cauzei, având ca obiect anularea H.G. nr.
737/2010 și a deciziei de recalculare a drepturilor de pensie de serviciu
acordate în mod legal conform Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului
auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor de pe
lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea cererii,
a arătat că a prezentat argumente în sprijinul acțiunii solicitând suspendarea
executării Hotărârii Guvernului nr. 737/2010, pe motiv de nelegalitate și
discriminare, menținerea deciziilor emise privind pensiile de serviciu.
A mai arătat că în
mod nelegal și abuziv, prin deciziile emise conform Legii nr. 119/2010 și H.G.
nr. 737/2010 drepturile de pensie de serviciu stabilite în baza unei legi
adoptate de Parlamentul României, Legea nr. 567/2004 privind statutul
personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor
de pe lângă acestea, au fost înlăturate, cuantumul pensiei fiind diminuat în
mod substanțial, cu circa 75%, ori această lege a afectat grav substanța
dreptului de proprietate a dreptului de asigurări sociale, garantat și ocrotit
de dispozițiile constituționale și internaționale.
A pledat pentru
nelegalitatea Legii nr. 119/2010 și H.G. nr. 737/2010 invocând disp. art. 1,
11, 15 alin. (2) , 20, 44, 47, 53 , 148 alin. (2) din Constituție .
La termenul din 15
octombrie 2010, în cauză a formulat cerere de intervenție în interesul
pârâtului Guvernul României, justificată de calitatea de inițiator al H.G. nr.
737/2010, Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale. Cererea a fost
admisă în principiu.
Intervenientul a
invocat, pe cale de excepție netimbrarea acțiunii, solicitând anularea acesteia
ca netimbrată.
Pârâtul Guvernul
României, prin întâmpinare, a invocat următoarele excepții:
a) excepția
inadmisibilității cererii în raport cu dispozițiile O.G. nr. 137/2000;
b) excepția
neîndeplinirii procedurii prealabile;
c) excepția lipsei
calității procesuale active a reclamantei;
d) excepția lipsei de
interes.
Curtea de Apel
Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința
civilă nr. 55 din 3 februarie 2011 a respins ca nefondată cererea de suspendare
a executării H.G. nr. 737/2010 formulată de reclamanta G.C.
Totodată, a dispus și
respingerea ca inadmisibilă a cererii de anulare a H.G. nr. 737/2010.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Cererea de suspendare
a executării H.G. nr. 737/2010 este nefondată, întrucât actul normativ a cărui
suspendare se cere și-a epuizat efectele înainte de sesizarea instanței or,
pentru a fi dispusă suspendarea este necesar ca actul administrativ să nu-și fi
produs efectele a căror întrerupere temporară se solicită.
Referitor la cererea
de anulare a H.G. nr. 737/2010 instanța a dispus respingerea acesteia ca
inadmisibilă, întrucât reclamanta nu a parcurs procedura prealabilă,
adresându-se direct instanței de judecată.
Împotriva acestei
sentințe considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs reclamanta G.C.
Recurenta a susținut,
în esență, că jurisprudența anterioară a Curții Constituționale privind
reducerea pensiilor este vădit contradictorie cu Constituția României și legile
europene, astfel încât se impune anularea acesteia. H.G. nr. 737/2010, susține
recurenta, contravine și dispozițiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția
Europeană a Drepturilor Omului, care se aplică cu prioritate față de orice altă
dispoziție de drept intern, în temeiul art. 20 alin. (2) din Constituție,
întrucât îi impune o privare de proprietate discriminatorie și lipsită de
proporționalitate.
Cu privire la cererea
de suspendare a executării acestui act, recurenta a susținut că aceasta are la
bază un caz bine justificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr.
554/2004 și este menită să prevină o pagubă iminentă în sensul art. 2 alin. (1)
lit. s) din Legea nr. 554/2004.
Recursul este
nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Analizând sentința
criticată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente,
ținând cont de actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că nu este
afectată legalitatea și temeinicia acesteia, după cum se va arăta în
continuare:
Acțiunea reclamantei
formulată în contradictoriu cu Guvernul României și Consiliul Național pentru
Combaterea Discriminării viza atât anularea, cât și suspendarea executării H.G.
nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de
serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010, privind
stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în M. Of. partea I nr.
528/29.07.2010.
Prin sentința nr. 55
din 3 februarie 2011, Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal, a respins în întregime acțiunea ca
inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile administrative
prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Toate criticile formulate
de recurenta reclamantă vizează fondul cauzei, nefăcându-se dovada îndeplinirii
procedurii prealabile administrative, reglementată de art. 7 din Legea contenciosului
administrativ ca o condiție de admisibilitate a acțiunii formulate în temeiul acestui
act normativ, prevăzută și de art. 12 din Legea nr. 554/2004, dar și de art. 109
alin. (2) C. proc. civ.
Constatând că sentința
atacată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau de modificare prevăzute
de art. 304 C. proc. civ., prima instanță soluționând corect și cu prioritate excepția
inadmisibilității acțiunii formulate de pârâtul Guvernul României, conform art.
137 C. proc. civ., în temeiul art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul
reclamantei, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de G.C. împotriva sentinței
civile nr. 55 din 3 februarie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și
de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie
2011.