ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.09.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4337/2011

HOTĂRÂRE
27.09.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4337/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, reclamanta B.A. a solicitat, în contradictoriu cu

pârâții Guvernul României și Consiliul Național pentru Combaterea

Discriminării, anularea Hotărârii de Guvern nr. 737/2010 privind metodologia de

recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h)

din Legea nr. 119/2010, precum și suspendarea executării actului normativ

atacat.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că actul atacat este nelegal, întrucât contravine

prevederilor art. 15 din Constituția României și prevederilor art. 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cuprinde

dispoziții care afectează drepturile patrimoniale născute anterior intrării

sale în vigoare, invocând deciziile nr. 57/2006 și nr. 120/2007 ale Curții

Constituționale, prin s-a statuat că normele juridice care conduc la reducerea

pensiilor sunt în vădită contradicție cu legea fundamentală.

În privința cererii

de suspendare a executării actului atacat, a susținut că sunt îndeplinite

cerințele cazului bine justificat și existenței unei pagube iminente ce se

impune a fi prevenită.

Prin întâmpinare,

pârâtul a invocat excepția inadmisibilității, dintr-o dublă perspectivă, în

raport de dispozițiile O.U.G nr. 137/2000, modificată și completată și pentru

neîndeplinirea procedurii administrative prealabile; excepția lipsei calității

procesuale active și excepția lipsei de interes. Pe fond, a cerut respingerea

acțiunii.

Consiliul Național

pentru Combaterea Discriminării, fiind citat în cauză, și-a exprimat punctul de

vedere, invocând dispozițiile art. 2 alin. (1), (3) și (4), art. 1 alin. (2)

din O.G. nr. 137/2000, precum și art. 6 din același act normativ

de apel

Prin sentința civilă

nr. 452 din 25 noiembrie 2010, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială,

contencios administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității

acțiunii, invocată de pârâtul Guvernul României și, în consecință, a respins

acțiunea formulată de reclamant, ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că reclamanta nu a făcut

dovada îndeplinirii procedurii prealabile conform dispozițiilor art. 7 din

Legea nr. 554/2004, în sensul de a solicita autorității publice emitente a

actului atacat, anterior sesizării instanței, revocarea în tot sau în parte a

acestuia.

în cauză

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamanta B.A., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

În motivarea căii de

atac, recurenta-reclamantă a reiterat argumentele invocate în fața primei

instanțe, aducând critici ce vizează fondul cauzei și a precizat că i s-a părut

de prisos efectuarea procedurii prealabile atâta vreme cât acest act

administrativ privește mii de persoane.

Astfel, recurenta a

susținut că H.G. nr. 737/2010 este nelegală, deoarece contravine art. 15 din

Constituția României și art. 1 din Protocolul I Anexa Convenției Europene a

Drepturilor Omului, întrucât afectează drepturi patrimoniale stabilite anterior

intrării sale în vigoare, având caracter retroactiv, respectiv indemnizația de

80% din salariul avut de persoanele pensionate în baza Legii nr. 567/2003, invocând

Deciziile Curții Constituționale nr. 57 din 26 ianuarie 2006 și nr. 120 din 15

februarie 2007.

În opinia recurentei,

respingerea excepției de neconstituționalitate a Legii nr. 113/2010 prin Decizia

873/2010 a Curții Constituționale nu poate conduce la altă concluzie, deoarece potrivit

art. 247 din Constituție numai deciziile prin care se constată neconstituționalitatea

unei legi produc efecte în plan juridic.

Totodată, a arătat că

raportarea la sistemul contribuțiilor, în cazul pensiilor speciale, este complet

eronată, H.G. nr. 737/2010 încalcă dispozițiile art. 68 din Legea nr. 567/2004,

dar și art. 1 din Protocolul nr. 1 Anexa C.E.D.O. , care se aplică cu prioritate,

conform art. 20 alin. (2) din Constituție, în realitate privarea de proprietate

discriminatorie și lipsită de proporționalitate dispusă prin acest act normativ

aplicându-se numai persoanelor care au făcut parte din aparatul auxiliar al justiției.

În fine, recurenta a susținut

că acțiunea în contencios administrativ reprezintă o contestare serioasă a legalității

actului administrativ a cărui suspendare a solicitat-o, criticile formulate sunt

pertinente și de natură a pune sub semnul întrebării legalitatea și temeinicia actului

atacat, paguba iminentă fiind de netăgăduit, întrucât punerea în executare a H.G.

nr. 737/2010 implică o reducere de peste 60% a pensiei sale, care constituie unicul

său mijloc de subzistență, solicitând admiterea recursului.

4.Apărările formulate

în cauză

Prin întâmpinare, intimatul-pârât

Guvrenul României a solicitat respingerea recursului.

II.Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată,

în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum

și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

,

Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

și de drept relevante.

Recurenta-reclamantă a

învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune ce vizează atât anularea

cât și suspendarea executării H.G. nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare

a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea

nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și cu acestui

act administrativ, nefăcând însă dovada îndeplinirii procedurii prealabile administrative,

reglementată de art. 7 din Legea contenciosului administrativ, ca o condiție de

admisibilitate a acțiunii.

Potrivit dispozițiilor

art. 109 alin. (2) din C. proc. civ., „în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea

instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile,

în condițiile stabilite de acea lege.

Dovad

a îndeplinirii procedurii

prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată”, iar art. 7 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004 arată că „

înainte de a se adresa

instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată

într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual

trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare,

dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea,

în tot sau în parte, a acestuia.”

În speță,

recurenta-reclamantă nu a depus dovada îndeplinirii acestei proceduri prealabile,

obligatorie față de obiectul cererii cu care a fost învestită instanța de contencios

administrativ.

Înalta Curte

reține că, într-adevăr, Legea nr. 554/2004 permite derogări de la condiția sus-menționată,

în cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public,

Agenția Națională a Funcționarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor

vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe, refuzul nejustificat de a

rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz,

faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal, precum și situația în

care se invocă excepția de nelegalitate a unui act administrativ, însă recurenta-reclamantă

nu se încadrează în nici una din aceste categorii.

adoptate în recurs

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge

recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinței, potrivit

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304

1

din C. proc.

civ.

Respinge recursul declarat

de B.A., împotriva Sentinței civile nr. 452 din 25 noiembrie 2010 a Curții de Apel

Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 septembrie

2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-11-16
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5410/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstantele cauzei. 1. Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu-Mureș, secția comercială, contencios administrativ
ÎCCJ 2011-09-16
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4141/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contenci
ÎCCJ 2011-09-16
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4142/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contenci
ÎCCJ 2011-06-24
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3693/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, reclamanții P.M., V.M., V.G., A.E
ÎCCJ 2011-03-30
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1866/2011
t material și a intrat în circuitul civil, astfel încât cererea nu asigura reclamantei un folos practic. Cu privire la petitul de suspendare a executării H.G. nr. 737/2010, pârâtul a arătat că reclamanta nici nu a menționat și, cu atât mai
Sursă